37,022 matches
-
ca explicație, în timp ce formula ca oamenii e folosită în recomandări, asociindu-se unor norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
pot scăpa de o filosofie parodiindu-se reciproc. Pe dimensiunea cotidianului genialul constă în jocul dintre cuvinte, în confruntarea lor pe teritoriul lexical de unde inovația începe măsurat și atinge punctul ultim în negarea oricărui tip de discurs care comunică ceva: "Mîncam imens și ne hidratam cu suc de zmeură, cantități cisternabile. Era prima dată cînd savuram o băutură nealcoolică (....) apa era tot din una din fîntînile Cicova Ciclovamușclocolindicetebaturniței.... Dorise să mă testeze, să vadă dacă tolerez iodul, în sfîrșit, lipsa sau
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
chiar mă gîndisem de care, un vin gustat mai demult în Franța și care era un Château - neuf du Pape. N-aș fi avut pretenția să fie chiar vinul acela, dar negru măcar să fi fost (nu mai știu ce anume mîncasem care cerea imperios vinul). * Peste nici un sfert de oră, un chelner tocmit de ocazie se înfățișă înaintea mea cu o sticlă de vin negru înfășurată într-un șervet. Cînd o dezvelise, se nimeri a fi chiar vinul pe care îl
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
văzusem panourile unui mare trust pe care scria cu litere de 3-4 metri înălțime FOOD. Dacă e un loc în care nici un om nu poate muri de foame, - oricît de sărac - acela este America, - numai de n-ai vrea să mănînci! De obicei, la acele partiuri totul se servea laolaltă pe niște farfurii imense de plastic sau carton. Ceea ce îl făcuse pe un prieten francez și pe soția sa, profesori la universitatea locală, să ne invite într-o seară la ei
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
într-o limbă greu de înțeles, încît ce spunea trebuise să mi se traducă pe loc, de Karin, în românește; pe scurt, - ce s-o mai lungim, - femeia, bocind, zicea cam așa: ...Și noi care aici avem de toate și mîncăm atîtea (ho-ho hooo! plînsete în toată regula!) și zicînd acestea, căzuse deodată în genunchi ca la biserică înaintea altarului; apoi, izbucnind în hohote și mai grele și mai dese, aplecîndu-și bustul spre podeaua cu parchetul de stejar lucind ca o
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
sau Tokyo, ca pe un gest firesc și vital al profesiei. Am fi taxați că trăim în plină utopie, că desconsiderăm situația grea prin care trece țărișoara și bugetul ei minuscul, că îi sfidăm pe cei care n-au ce mînca cu extravaganțe absurde ce, chipurile, țin de meserie. Cu un gest generos și nobil, prietena mea din Praga mi-a demonstrat cît de ușor se poate păși din utopie în normalitate. Ultimul spectacol al lui Silviu Purcărete s-a jucat
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
abundent, am văzut de curînd un exemplar al unui prestigios liceu bucureștean, liceenii se simt avangardiști și cîștigă premii cu poezii în stilul Frunză verde de albastru, un onorabil inspector financiar voia să mă convingă nu de mult că Nichita mînca și dormea poezește. E bine, e rău? Vorba lui Moromete, depinde de facultăți. Antologia realizată de Alex. Ștefănescu e foarte utilă, în scopuri didactice și nu numai. Orice cititor de poezie va fi satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Identitatea unui individ se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în iie? Propria mea definiție se referă în primul rând la limbă maternă. Este român cel care vorbește româna ca limbă maternă sau ca limbă oficială. În cazul meu, atâta timp cât
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
cea românească. Cu vârsta, papilele mele gustative refuza să se extazieze în fata exotismului. Sunt totdeauna receptivă la o chiftea, la o musaca și la o baclava. După cum vezi, identitatea cuiva rămâne totdeauna informă și greu de definit pentru că, deși mănânc ca un turc, nu m-am considerat niciodată a fi unul. 12. Și, nu în ultimul rând, pe ce poziție se plasează cei din familie: cea de chibiț necondiționat sau de critic la prima mână? În general, nu sunt cineva
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Sau cum ar fi arătat un compatriot de-al nostru așezat pe un gard, conform sistemului Te uiți și cîștigi - așteptînd să devină miliardar peste noapte, fără să-i dea prin minte că ar putea să întreprindă ceva pentru asta - mîncînd semințe și aruncînd după aceea cojile pe jos. Abia după ce am văzut emisiunea de la Euronews, am realizat că ceea ce lipsea cu adevărat eșichierului românesc de peste Atlantic era altceva: Un grup alegoric vivant - după modelul chinezesc, împămîntenit la noi de Ceaușescu
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
ambientul de la "Zburătorul" a fost o minune... ce amfitrion desăvîrșit și sobru... își întîmpina invitații, pe fiecare în parte... nu se fuma, nu se bea cafea... la finele ședințelor reținea pe cîte cineva la masă... Doamna Bengescu, eu, Petrașincu... se mînca modest... Pentru că pe vremea aceea, Domnule Genaru, nu se vorbea numai despre mîncare ca astăzi... soțul meu mă aștepta de fiecare dată și mergeam la restaurant... Coboram din Elada aceea lovinesciană în cotidian... din scriitoare deveneam o Doamnă de lume
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
pe care trebuie să o avem în minte când "citim" cartea: "Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii. Comuniștii au vrut să ne facă fericiți cu forța: bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să dormi bine și la loc comanda! Ca să constați că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în științe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
vine singur/ să se așeze pe foc, arborii nu se aruncă/ de bună voie sub ascuțișul topoarelor,/ numai trupul meu singur s-a prăbușit/ în mocirla durerilor. Vaca noastră uitată în grajd/ în balegă putredă se va îneca, păianjenii/ vor mînca din ea și se vor umfla ca purceii/ iarba va crește în pînza păianjenilor/ groasă ca sacul, păduchii vor încolți pe găini/ înflorind năpraznice roade/ în porci se vor împotmoli șobolanii/ toate se vor surpa ca frunzișul de toamnă/ și
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
orgolioasă, răsfrîntă. Atunci a țipat și a sărit în sus. Dacă ar fi simțit o viperă, spaima ei ar fi fost aceeași. Pe urmă s-a așezat rîzînd pe nisip și primi ciorchinele destul de mare să-l despoaie, să-l mănînce, bob cu bob, din mîna mea ce tremura... Pe urmă,... prietenul meu, poetul,... povestindu-i scena,.. .el îmi spusese serios că așa se împerecheau în vechime zeii și zeițele, sau semizeii și semi-zeițele, folosind în loc de sex (preciza) roadele pămîntului. * Telepatie
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
un renume european". La începutul lui decembrie 1929 o înștiința că a acceptat invitația profesorului său Dasgupta de a petrece cîteva săptămîni în casa acestuia, după obiceiul indian al relațiilor dintre maestru și discipol. Acest stagiu s-a prelungit, trăind, mîncînd și studiind în casa familiei Dasgupta. Era, cum îl înștiința pe tatăl său, "un privilegiu unic și foarte puțin european - după cîte știu sînt primul în Calcutta - îl pot avea". Apoi le comunica alor săi că toți inițiații îl sfătuiau
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
scris probabil de Mircea Cărtărescu) există de exemplu o reprezentare expresivă a devorării bărbatului de către femeie în actul dragostei: "blugii-i atârnau pe ea, bluzele fluturau pe ea/ coastele zdrăngăneau ca sticlele de bere/ sub țâțele ei nehrănite/ iar ea mânca, din el mânca/ îi sorbea ochii, îi sugea creierul/ îi lingea scrotul sărat/ îi înghițea miliardele de semințe.// orbecăiau prin dragoste pe străzi imbecile/ lăsau totul pe a doua zi/ hrăneau cu viața lor cohorte de bârfe/ nu știau dacă
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
Mircea Cărtărescu) există de exemplu o reprezentare expresivă a devorării bărbatului de către femeie în actul dragostei: "blugii-i atârnau pe ea, bluzele fluturau pe ea/ coastele zdrăngăneau ca sticlele de bere/ sub țâțele ei nehrănite/ iar ea mânca, din el mânca/ îi sorbea ochii, îi sugea creierul/ îi lingea scrotul sărat/ îi înghițea miliardele de semințe.// orbecăiau prin dragoste pe străzi imbecile/ lăsau totul pe a doua zi/ hrăneau cu viața lor cohorte de bârfe/ nu știau dacă vor rezista/ dacă
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
și vorbitor, în întregime românesc" a apărut în 1935 - Bing-Bang, filmul a doi populari actori de estradă, Stroe și Vasilache, debutanți în cinema, care nu vor mai recidiva. Dar "artizanii sînt uneori geniali", remarcă autorul, evocînd secvența în care Birlic, mîncînd la un restaurant, îl servește pe Vasilache - șomer înfometat, ascuns sub masă -, cu friptură: "Pardon, credeam că sînteți cîine!"... Plini de neîncredere, proprietarii de săli ai vremii au expediat premiera în provincie. Adus în București, filmul a avut, complet neașteptat
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
a spus în urmă cu șase ani președintele Traian Băsescu. Campania electorală de atunci a câștigat-o cu sloganul: Să trăiți bine! Nu peste mult timp, electoratul a adus completările de rigoare: Să trăiți bine, cum a zis domnu / O să mâncați ce a tăiat doctorul Ciomu. Celebra eroare chirurgicală nu o mai detaliez, deoarece s-a adeverit prin coborârea nivelului de trai. Cea mai bună condamnare a comunismului se poate face numai cu un capitalism serios, eficient și performant, care să
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
scrisul este așa ca o pădure întunecată, prin care eu merg cu ochii închiși. Nu știu ce este acolo, nu știu ce-i dincolo, dar nu-mi pasă, eu merg înainte, curajoasă și, chiar dacă mi-e teamă, n-o arăt, nu mă plâng. Mă mănâncă lupul, nu mă mănâncă? Nu am de unde să știu. Îl întâlnesc pe Dumnezeu - Doamne ferește, că aș muri pe loc de frică! - în drumul meu? Dar dacă, totuși, îl întâlnesc? Și în toată aventura asta trag totul după mine, mă las
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
o pădure întunecată, prin care eu merg cu ochii închiși. Nu știu ce este acolo, nu știu ce-i dincolo, dar nu-mi pasă, eu merg înainte, curajoasă și, chiar dacă mi-e teamă, n-o arăt, nu mă plâng. Mă mănâncă lupul, nu mă mănâncă? Nu am de unde să știu. Îl întâlnesc pe Dumnezeu - Doamne ferește, că aș muri pe loc de frică! - în drumul meu? Dar dacă, totuși, îl întâlnesc? Și în toată aventura asta trag totul după mine, mă las dusă spre un loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
ajuns împărat. "Mare greșeală!" - făcea răposatul meu profesor de istorie, domnul Dobrică, Dumnezeu să-l ierte, mare republican!, și care pretindea că, o dată, fusese prezent, în vis, la urcarea pe eșafod a Mariei Antoaneta, cea care îi zicea poporului "să mănînce cozonac, dacă nu are pîine"... Rue de Rivoli este o arteră a drogheriilor celor mai scumpe. De aici, din dreptul statuiei Ioanei d'Arc, ai putea să vezi Piramida celebrului arhitect chinez, - dacă ar fi fost ridicată; însă ea, pe
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
nu tu vești de război... Cum spunea Erasmus?... Pleacă de-aici, nemilostivule Marte, mie să-mi vină Apollo!" (Privește la soția lui, care a scos sandvișurile pe mușama.) Cu ce sunt sandvișurile astea, scumpo? MAMA: Cu diamante. MAX: Atunci să mâncăm. (Apare Militarul, care se postează tăcut în colțul scenei. Nu are armă.) Aerul ăsta îți face o poftă!... (Ia un sandviș și îl duce la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și, șocat, începe să tușească.) BEN (ascultând
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
importanță; totul, de fapt, este că aici poți să asculți nestingherit toate drăcoveniile astea... Duce sandvișul la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și începe să tușească. Lui Max.) Ai văzut?::: MAX: Am văzut. MAMA: Și?... MAX: Nimic... Mănâncă mai departe... MAMA (încearcă să mănânce, dar nici ea nu mai poate): Nu pot... Parcă mi-ar număra fiece îmbucătură... MAX (părând curajos): Ei, la dracu'!... Nu-ți face probleme din orice... (Vrea să mănânce, dar nu poate.) E un
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
aici poți să asculți nestingherit toate drăcoveniile astea... Duce sandvișul la gură, dar tocmai atunci îl vede pe Militar și începe să tușească. Lui Max.) Ai văzut?::: MAX: Am văzut. MAMA: Și?... MAX: Nimic... Mănâncă mai departe... MAMA (încearcă să mănânce, dar nici ea nu mai poate): Nu pot... Parcă mi-ar număra fiece îmbucătură... MAX (părând curajos): Ei, la dracu'!... Nu-ți face probleme din orice... (Vrea să mănânce, dar nu poate.) E un... oarecare... (Tăcere.) BEN (vede și el
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]