1,406 matches
-
drept aval Oradea 9.860 Canal colector mal drept 43.696 Valea Ierului 26.674 TOTAL JUDEȚ: 90.933 4.03 Județul Botoșani Corni - Turda 2.206 TOTAL JUDEȚ: 2.206 4.04 Județul Brașov Sebeș - Mândra 5.964 Șercaia - Mândra 4.182 Apața 1.651 Viștea - Ucea 2.640 Sâmbăta - Viștea 5.190 Vlădeni - Dumbrăvița 3.480 Breaza - Sâmbăta 2.547 Veneția - Șercaia 3.947 TOTAL JUDEȚ: 29.601 4.05 Județul Caraș-Severin Vrani - Mercina 4.330 Vicinic 1.817
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu releul, Verejeni 2, peștele din copilul care-l ține de coadă, coadă similară în satul Ratuș, han pe nume, Mîndra istoria este Basarabie cîștigată pe roți, nu cu piciorul, slugă ticăloasă sîntem, că n-am făcut decît ce trebuia să facem! Sărătenii Vechi "Petrom. Esența mișcării", esență < fr. essence cf. sensul 'benzină' jucat, < lat. lit. essentia, bandă alternativă fără indicație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
10.000 de lei! călătoria singura locuibilă, cîteva zile pînă mai trece căldura asta, locul 43, platforma dealului cu stîlpul aplecat cu tot cu autogară, copiii constantă de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vechi nu fuseseră încă rezolvate. Fiecare stat se dezvoltase conform modelului stalinist originar, iar economiile lor industriale continuau să producă bunuri competitive. Guvernele erau și acum convinse că statele socialiste moderne trebuiau să aibă industrii de anvergură. Ele erau deosebit de mîndre de întreprinderile lor gigantice și de proiectele mai spectaculoase, indiferent cît de mari erau costurile acestora. În aceeași perioadă, situația aceasta produsese o răsturnare interesantă în relațiile economice ale sovieticilor cu țările din cadrul blocului socialist. Dezvoltîndu-și economiile industriale, aceste state
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
liniile corpului, de a te duce în ispită chiar dacă ai fi fost popă. Deși erau îmbrăcate ca niște uteciste sadea, dom'le, se bănuia că pe sub hainele acelea era ceva ce foșcotea și ce n-a văzut Parisul. Dintre toate mîndrele astea ispititoare, ca în povești, una era "luna între stele". Era Julieta, studentă la juridică. Rar mi-a fost dat să văd asociat unei atare frumuseți un suflet pe aceeași măsură. Cum mă vedea, Julieta venea grăbită la mine. Directă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
n: Tu chipul ți-ai înscris prin gând și faptă / și timpul este purpura din noi, / iar galbenul din steag mai mândru-arată, / sub cer senin, ni-i brațul mai vioi. / Din trainicul granit ne-ai învățat / să ne durăm o mândră, nouă țară, / Făptura ta și sufletul ne-ai dat / să ne simțim eterna primăvară ! - Venind înspre anii mai apropiați nouă, putem relata și alte date, mai mult legate de problemele satelor. iată-le: Până la mijlocul secolului al XVIII-lea așezarea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
creații de etajul X este preluată și transmisă? Pentru a vedea dacă o nouă generație n’o preia - prima probă - și n’o cizelează, că Însuși invocatul e-mail va deveni Încetul cu Încetul, generație după generație, la fel de banal precum Întâlnitul mândrei la izvor? Că tema n’are suficientă bază În - de ce nu? - genomul comunității pentru a supraviețui, devenind chiar un fel de „cap de clonă“? Așa vorbind, adică perpetuând, dar fără ideea de achiziții evolutive succesive, un motiv dat, ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pretenții deșarte dacă ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ți-aș fi tras-o la ghilău. Da-o făcut-o maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i badiu cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot în paie și pe fân, Ș-acu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i badiu cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme ca calu-n pchicioare ! * Io, de când m-am însuratu’ Tot pe paie m-am culcatu’ Tot în paie și pe fân, Ș-acu’ iată mă bătrân. Nu-s bătrân de bătrânețe, Ci bătrân de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
le șterg cu o năframă, Dar mi-e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te aș ține la răcoare,și te-aș sădi ca pe-o floare. Te-aș sădi în grădiniță, ca să am și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puși în situația de a sări să-și apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost arestați, și bătuți pentru că au arătat simpatie trupelor române : Oana Mihăilă Stoica Pavel Șnaider Gheorghe Tarcea Nicolae (Tărcuț) Au fost nevoiți să se refugieze în Moldova, urmare persecuțiilor ungurești pentru exprimarea fățișă a sentimentele proromâne : Folea Matei, notar la Mândra cu întreaga sa familie compusă din: Folea Laurenția, soție Folea Virginia, fiică Folea Victor, fiu Folea Silvia, fiică Folea Laurenția, fiică Folea Livia, fiică Folea Tiberiu, fiu Notarul a murit în Ucraina în localitatea Gruskaia, la 29 august 1917 din cauza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acolo-l înconjor cu flori roșii de bujor Și cum stau și îl privesc, lacrime fierbinți pornesc Și se scurg în jos potop , peste fier de târnăcop. Plânge-l mamă, plânge-l tată, că nu-l mai vezi niciodată, Plânge mândra și-l jelește, plânge satu de vuiește. Plânge, plânge mândru soare, prin pădure căprioare, C-așa i-o fost dat să moară lui Budac din Cârțișoară. Povestea budacilor, care se împletește indestructibil cu a satului Cârțișoara, ca a atâtor altor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zeițe pe Hermes ca să le călăuzească. Paris pășea pe munte singur. Deodată s-au ivit din slavă zeițele înverșunate și Hermes i-a cerut să le spună care zeiță este mai frumoasă:Atena zeița înțelepciunii, Afrodita ocrotitoarea iubirii sau mândra Hera, stăpână-n marele Olimp fiind soața lui Zeus. Zeițele și-au arătat toată frumusețea, ba i-au mai promis voinicului și o răsplată cât mai bună dacă le va alege. Soața lui Zeus, Hera i-a spus c-o să
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și după Zeus va fi cel mai puternic pe pămînt. Atena i-a promis să-l facă învingător în lupte și înțelept ca nimeni altul. Afrodita i-a spus că ea-l va face fericit dându-i de soață pe mândra Elena, cea mai frumoasă între femei. Paris n-a mai stat pe gânduri. A dat în lături puterea, înțelepciunea și-a ales numai plăcerea dăruită de dragoste. Luând mărul discordiei i l-a dat Afroditei din care cauză Hera și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
apă70. Chiar și atunci când casa este pe tărâmul lui Scaraoțchi, ea tot frumoasă și strălucitoare apare: Așa mergând el la iazul acela, era strașnic palat făcut de draci, unde țineau banii; și pe apă mergea o casă făcută strașnic de mândră (s.n.) și-n casa ceea s-auzea un bocet 71. În sfârșit, incinta, în toată complexitatea ei, este desenată ușor caricatural, lapidar și expresiv, așa cum sunt executate crochiurile pictorilor de talent: ei știau a cristaliza împrejurul lor un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în salele nalte ale casei sale, ca acele regine din epopeele nordice cari cu voința lor țin mărirea casei și a neamului. Ea era de o blândețe rară, însă niciodată întratâta încât să nu ramâie mândră și niciodată atât de mândră încât în fața ei să nu rămâie urmele unei neșterse și adânci blândețe. Când ședea nu avea ținuta plecată proprie femeilor nalte splendidul ei bust de marmură rămânea drept și mândru ai fi gândit că se simte pe tron. Bătrânul o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zbori La fata cu ochii căprui Când ea se trezește în zori De-al ei marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă-n larg Eu ploaie și vânt înfruntând, La Gabie-n post la catarg Port țara și mândra în gând. Că sunt un ostaș marinar Și țara și mândra-mi iubesc De strajă pe-al apei hotar Eu liniștea lor o păzesc. Cântec marinăresc Eu și Lidia în 1954-1955 pe Scena Academiei militare: Prin furtuni și vânt Valuri
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zori De-al ei marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă-n larg Eu ploaie și vânt înfruntând, La Gabie-n post la catarg Port țara și mândra în gând. Că sunt un ostaș marinar Și țara și mândra-mi iubesc De strajă pe-al apei hotar Eu liniștea lor o păzesc. Cântec marinăresc Eu și Lidia în 1954-1955 pe Scena Academiei militare: Prin furtuni și vânt Valuri înfruntând Marinarul trece lin Poate când și când îi apare-n
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Valuri înfruntând Marinarul trece lin Poate când și când îi apare-n gând Fata din pridvor și mălin. Ochi frumoși albaștri Ca cerul de azur, Oh, ce nopți au trăit marinarii Numai cerul și mare-mprejur. Sub un tei rotat, mândra și-a lăsat Mai frumoasă ca ea alta nu-i, Către ea acum, valu-și face drum Și-i șoptește-ncet dorului. Ochi frumoși albaștri Ca cerul de azur, Oh, ce nopți au trăit marinarii Numai cerul și mare-mprejur. Zilele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nota 10, și colonelul, examinatorul, m-a întrebat de unde știu. Știam nu numai că degetarului fără fund, ci și la un copil mic, dar și unui om de statură mică, un om de nimic, tot năpârstoc i se spune. Ce mândră eram eu cu nota 10 !. Azi copiii își iau viața în bătaie de joc, merg la școală fără tragere de inimă, fără să-și dea seama de ce îi trebuie de la ei țării, dar și lor personal. Acum am ajuns la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
trist. Fănică Pruteanu, dintr-a opta, dirijorul corului mare al școlii, tânăr frumos ca un Adonis, și hărăzit de zei să-l slujească pe Orfeu, dădu glas durerii lui, dar și a celorlalți...cu prelucrarea cântecului popular „De-ar fi mândra-n deal la cruce”, adaptat de el. Și, cântă Fănică în seara aceea...ca o vioară vrăjită, după dânsul luându-se și ceilalți... „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
descurcă foarte bine și singur, că poate găti, spăla, face curățenie etc. Mi-a răspuns însă că a descoperit ce vrea să facă mai departe, în ce direcție să studieze, să se dezvolte profesional. Am fost (și sunt) atât de mândră de felul în care gândește! Dacă la bărbați nu există, în mod normal, conflicte între sentimentele paterne și cele conjugale, între rolul de soț și cel de tată, în cazul femeii, armonizarea celor două sentimente de soție și mamă și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]