8,611 matches
-
Dacă asta-i voia Ta Numai voia-Ți să se facă... Dar Te rog să iei aminte Doamne-ndură-Te și iartă! Iartă-i că nu știu ce fac... Încă nu-Ți cunosc Iubirea Dar prin jertfa de pe cruce Astăzi dă-le ...Mântuirea!" Da...prin sângele ce-a curs Am primit iertarea-n dar Prin atâtea chinuri multe Îndurate la calvar! Doamne...iartă-ne din nou Pentru-atunci și pentru-acum Și rămâi Stăpânul veșnic Pe al vieții noastre drum! Mai iartă-i Tată! Te
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
și pacea și iertarea... În lunga-I pribegie mulțimi L-au însoțit Dar ce puțini în urmă pe Domnul L-au iubit! Și totuși Mielul Slavei la moarte a fost dat Și vina omenirii la cruce a purtat... S-aducă mântuirea El a plătit un preț Pe lemnul suferinței...El, Împărat măreț! Dar câtă bucurie când în a treia zi A înviat din moarte Isus din veșnicii... Un strigăt se-nfiripă în patru zări purtat: "Isus e viu! Trăiește! E viu
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
mai presus de cunoaștere și să se umple de toată plinătatea lui Dumnezeu (cf.3, 18-19).” Așa încât, afirmațiile Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa Calciu de pildă, făcute în alte împrejurări, se potrivesc foarte bine și aici, căci, „dacă ai îndoieli asupra mântuirii, asupra jertfei sau asupra biruirii vrășmașului văzut și nevăzut prin puterea credinței și a rugăciunii, dacă te îndoiești de iubirea lui Iisus Hristos și de eficiența pocăinței” acest volum, acest document duhovnicesc, te va convinge, deoarece protagonistul lucrării acesteia și
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
resimte, din păcate, tot mai mult și mai mult în domeniul duhovnicesc sau spiritual al vieții. De ce? Deoarece senzația cvasigenerală care persistă este aceea de lipsă de sens și de insatisfacție. Datorită înstrăinării omului de miezul lucrurilor și de nădejdea mântuirii, dar și datorită epuizării accentuate de care acesta este marcat nu mai rămâne în sufletele oamenilor prea mult loc pentru bucurie. Realitatea cotidiană și atitudinile umane secularizate pe care le suscită o viață trăită în aceste condiții - care, dintr-un
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
lumii „umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (I Pet. 5,8). Din acest motiv, și situația Bisericii (ca ceea ce este chivernisitoare a harului prin care cele șapte Sfinte Taine îi întărește pe credincioși pe calea spre mântuire) devine una cel puțin paradoxală, în sensul că, așa cum spune teologul romano-catolic Hans Urs von Balthasar, „cu cât mai mult se deschide Biserica spre lume și îi recunoaște valorile, punându-le într-o lumină creștină, cu atât pare să îi
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
fiecărei revelări a Logosului. Și face acest lucru începând de la nivelul cel mai de sus al sfințeniei, trecând prin istoria Bisericii și a neamului nostru românesc și ajungând până la condiția ultimului viețuitor al acestei lumi în care pâlpâie nădejdea în mântuirea pregătită „celor chemați de la întemeierea lumii” (Mt. 25,34). Demersul în sine nu este unul facil, deoarece presupune atât abordări exegetice, cât și prezentări ale unor diverse puncte de vedere, nuanțări și actualizări permanente, dar, așa cum remarcă și Domnul Stelian
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
folositoare fapte, și, astfel, societatea creștină ori încreștinată va avea în viitor familii credincioase și monahi adevărați; rugându-ne ca toate să se întâmple cu voia lui Dumnezeu și cu nădejdea că vor fi spre a noastră și a lor mântuire și toate acestea pentru că propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una vie și dinamică, (de)săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
tineri din punct de vedere spiritual, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... Fiindcă trebuie reținut foarte bine faptul că, în tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să învățăm foarte multe lucruri, în primul rând că nu suntem niciodată singuri, că Dumnezeu este mereu asupra fiecăruia dintre noi; să învățăm că trebuie să fim recunoscători celor care ne-au învățat, ne-au îndrumat și ne
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
fi înțeles cu greu în Occident, el aparținând spațiului oriental, balcanic, cu preocupări teologice, legate de ortodoxia "dură și pură". Concepția creaționistă este foarte clar și limpede exprimată în toate cursurile sale. Ideile de forță, perene la Nae Ionescu sunt: mântuirea, păcatul, salvarea, aceasta din urmă fiind corelată cu problema trăirii, a exprimării personale și a găsirii echilibrului sufletesc (4). Aceste idei apar clar exprimate în Teoria cunoștinței, care are privilegiul de a fi primul curs de această factură din istoria
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
în lume, raportat neîncetat la Dumnezeu și nici acel puternic atașament de Ortodoxie, din care, înțelegem acum, și-a tras de fapt seva vitalității sale. Referințe bibliografice: 1. Dan Ciachir, Gânduri despre Nae Ionescu, pag.16 2. Nae Ionescu, Problema mântuirii în Faust a lui Goethe, pag. 128 3. Dan Ciachir, op.cit., pag.24 4. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei, pag.16 5. Nae Ionescu, Teoria Cunostintei, pag. 85 6. Dan Ciachir, op.cit., pag. 59 7. Ibidem, pag.97 8
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
barzii au dat onoruri Răstălmăcirii nasc unghere spre colțul negru-al disperării, O, moarte-n cruci respir perfidă, ne vom întorce-n frumuseți, Ești jalea lumi-n disperare cu jertfa de credință-n vieți, Pe-acestă undă-adapi pământul cu pilde-n corul mântuirii, Suntem copii purtând păcatul parinților vetrei unirii, Și crunt e-acestă împăcare, căci suferă chiar Dumnezeu, Lumină nu-i destulă-n soare și arde însuși Prometeu, Religii duc păcatu-n stele și universu-i sânge-n fapte, Destine slugi ale terorii au pus
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin: ''Robește-mă Doamne, ca să fiu liber!'' (Imitatio Christi) 56. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertății. După creștini, libertatea este vehicolul cu care poți să cobori în întuneric, dacă ești vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru că ei nu sunt adaptabili la morala zilnică și o calcă
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
în Țările de Jos ca pe bulevard, în timp ce regii Franței se opinteau la ele zadarnic, Napoleon a răspuns: N-au intrat armatele Franței, ci ideile revoluționare de pe drapel! Începuse o nouă filozofie a istoriei, cu Napoleon. 72. Fără nemurire si mântuire, libertatea este de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi și mântuirii, nu este liber. Seamănă cu berbecul, cu capra, cu oaia... 73. Omul a depășit condiția de animal abia atunci când în el a apărut ideea nemuririi
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Napoleon a răspuns: N-au intrat armatele Franței, ci ideile revoluționare de pe drapel! Începuse o nouă filozofie a istoriei, cu Napoleon. 72. Fără nemurire si mântuire, libertatea este de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi și mântuirii, nu este liber. Seamănă cu berbecul, cu capra, cu oaia... 73. Omul a depășit condiția de animal abia atunci când în el a apărut ideea nemuririi, care nu trebuie confundată nici cu permanență speciei, nici cu concepția estetică a gloriei. 74
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
două ore că istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor este egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica. 86. Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor? Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința să nu-i lase cu gura căscată și tot ce spune un popă de la Cucuieții din Deal să considere adevăr ritualic. 87. Am
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
ei. Și să știți că este important ca noi să creștem în această conștiință eclezială și națională, pentru că înaintea lui Dumnezeu vom merge cu tot neamul nostru la judecată, și acești stâlpi și Sfinți ai neamului nostru vor mijloci pentru mântuirea neamului nostru, pentru mântuirea românilor de pretutindeni și din toate timpurile. De aceea noi nu doar că trebuie să cinstim, dar avem mereu de învățat din jertfa înaintașilor noștri, tocmai ca să ne întărim pentru vremurile care vin. Nu trebuie să
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
că este important ca noi să creștem în această conștiință eclezială și națională, pentru că înaintea lui Dumnezeu vom merge cu tot neamul nostru la judecată, și acești stâlpi și Sfinți ai neamului nostru vor mijloci pentru mântuirea neamului nostru, pentru mântuirea românilor de pretutindeni și din toate timpurile. De aceea noi nu doar că trebuie să cinstim, dar avem mereu de învățat din jertfa înaintașilor noștri, tocmai ca să ne întărim pentru vremurile care vin. Nu trebuie să ne speriem, ci să
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DE ÎNVIERE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului DE ÎNVIERE Clopotele trag iar creștinii vin să ia Lumină, se-aprind lumânările ca o mântuire deplină și-mi amintesc cum, pe toate ulițele din sat, pătrundea Lumina și un ,,Hristos a Înviat ''! Ajunși acasă, se stingea lumânarea Învierii, dar se păstra sus la icoană, semn al sfințirii și nicio lumânare n-are putere miraculoasă, ca
DE ÎNVIERE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385099_a_386428]
-
populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant” era și mai este și azi comentariul „ce frumos a cântat
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului TEOLOGUMENA-Despre Credință ● Credință este acea corola, floare rară a frumuseții sufletești care crește în adâncurile mistice ale ființei și care este hrănita prin lujerii de lumină ai harului și de speranță escatologica a mântuirii. Rădăcinile credinței șanț adânc îngropate în lutul trupesc, în substraturile profunde ale conștiinței, în sângele curat din inima noastră, dar floarea și fructele credinței se înalță transcedental prin duh până la tronul ceresc, sfântă mărturie a încrederii noastre în Dumnezeu. ● Credință
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
-Ți duc pe umeri crucea eu primesc... Mă numără printre acei fără de moarte! Ca pe tâlharul răstignit pe cruce, Tu mângâie-mă cu a Ta privire, Și-n Moarte când va fi și mă voi duce, Tu, Doamne, dăruiește-mi mântuire! Cu Tine Doamne azi voi învia, Muri-vor ale mele-adânci păcate, Lumina ta pe veci va mângâia Sufletul meu ce nu cunoaște moarte! Iisuse, Tu, azi mori și pentru mine, Și pentru mine Tu învii a câta dată? Primește-n
IISUS ÎNVIE PENTRU MINE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384320_a_385649]
-
c-am să mor, nu pot minți. Tu nu-mi vei gusta mireasma, nici licoarea de nuntire, Se vor răzbuna salcâmii și vor face zid de nea, Harpa va-ngâna catisme luminate din Psaltire, Lovitura se va-ntoarce, chiar pe mântuirea ta. Întunericul din mine, mi se-arată numai mie ( În adâncuri stă la pândă să mă apere de iad). Tu ești iadul și infernul, te-am ales din alți o mie. Ultimele nopți de vară peste tine, astăzi, cad. Și
ULTIMILE NOPŢI DE VARĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384360_a_385689]
-
indirect V.D. Zamfirescu: „Cred că orice psihanaliză are o încărcătură religioasă, măcar în ceea ce privește modul de organizare al asociațiilor psihanalitice, ca niște biserici, cum pe bună dreptate s-a spus. Există întemeietori, apostoli, ierarhi, apărători ai purității doctrinei ș.a.” (p. 120). „Mântuirea” rămăsese ultimul termen care trebuia platizat pentru ca relativizarea să fie deplină: „Acceptarea faptului că psihanaliza reprezintă una dintre căi, nu calea, înseamnă mântuire, normalitate” (p. 143). Dimensiunea speculativă a psihanalizei iese mult mai bine în evidență atunci când este aplicată la
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
pe bună dreptate s-a spus. Există întemeietori, apostoli, ierarhi, apărători ai purității doctrinei ș.a.” (p. 120). „Mântuirea” rămăsese ultimul termen care trebuia platizat pentru ca relativizarea să fie deplină: „Acceptarea faptului că psihanaliza reprezintă una dintre căi, nu calea, înseamnă mântuire, normalitate” (p. 143). Dimensiunea speculativă a psihanalizei iese mult mai bine în evidență atunci când este aplicată la nivel social. Iar vechile obsesii ale psihanalistului reapar și aici. La observația lui Leonid Dragomir privind o autentică noblețe și înțelepciune a lui
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
de Mine, mă voi rușina și Eu de El în fața Tatălui Meu!” Consider că prin volumul E(c)lipsa poeta Daniela Popescu a pus o piatră în pavajul de intrare demnă nu numai în literatura română ci și pe calea mântuirii. Elena ARMENESCU 25/26 iunie 2015 București Referință Bibliografică: E(c)lipsa - ca o promisiune a instalării Imperiului luminii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]