2,766 matches
-
colorez în cuvinte, folosind acele nuanțe corespunzătoare atât mie, cât și autorului - singurul în măsură să aprecieze încercarea de față. Pornesc de la titlul înscris pe copertă: „Boul bucătar” și constat că e mare lucru să fii un remarcabil bucătar, precum „Măria-sa Boul”, din volumul în discuție. Titlul e incitant, cu o adresă și o țintă directă, raportat la o epocă nu prea îndepărtată, când, tuturor celor ce viețuiam pe meleagurile mioritice, ni se impuneau anumite meniuri delicate, preparate tuturor din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
scoli și morții! Asta nu știu dacă am rostit-o, dar știu că am gândit-o. Ca un adevărat călăreț de Țarigrad, a sărit din șa și a aruncat dârlogii în mâna unui copilandru apărut ca din pământ... --La porunca măriei tale - s-a prefăcut a se ploconi gândul de veghe, stârnindu-mi râsul. --Ei? Ce ai aflat nou? --Aflat-am că la 6 februarie 1756 (7264) unul Gligoraș Moarte... --Ce nume! Brrr! --Spune: “dimpreună cu fimeia me, Mariia, făcut-am zapisul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Moldovei, trimite milă, pace, sănătate la toată seminția românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește și sufletește și pentru înțelesul sfintei cărți, să-ș înțeleagă pe limbă sfântă și dumnezeiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește și sufletește și pentru înțelesul sfintei cărți, să-ș înțeleagă pe limbă sfântă și dumnezeiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întărește crezul la care ține așa de mult, ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care nu dădeau pentru moment, în criza păstoriei lui Sava Brancovici, nici o operă tipărită, că și ortodoxia se îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupiaște și sufletiaște și pentru înțelesul sfintelor cărți, să-ș înțeleagă pre limbâ sfânta și dumnedzăiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinicâ sufletească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care nu dădeau pentru moment, în criza păstoriei lui Sava Brancovici, nici o operă tipărită, că și ortodoxia se îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupiaște și sufletiaște și pentru înțelesul sfintelor cărți, să-ș înțeleagă pre limbâ sfânta și dumnedzăiasca liturghie, întru caria iaste hrana cia de viață viacinicâ sufletească”. Pentru aceasta domnul e pus alături de patronii Bisericii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Și nu m-am înșelat: pe nepusă masă, mă întreabă: Da’ povestea cu pivnița lui Iordache Cantacuzino mare spătar o știi? O știu dintr-o copie făcută în 1743 după un izvod domnesc pe care diacul îl numește „Testament de la mărie sa Grigorie (Ghica) vodă, din vălet 7243” Și ce se spune acolo, fiule? Vodă zice: „Facem știre cu această carte a domnii mele că, avînd dumnealui cinstit și credincios boieriul nostru,...Iordache Cantacuzino vel spătar, un loc de casă în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai Bisericii Catolicești”. Uite ce spun înalții slujbași domnești în anafora către vodă din 25 aprilie 1777: „Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că aice în Iași între Ulița Mari și între Ulița Strîmbă, elu ari niște casă cumpărate de la răposatul Iordachi Costachi visternic cu zapis de cumpărătură și cu alti scrisori vechi...Și pe locul casilor sali din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dumnealui să se urmeze după giudecata ce-am avut întăi, după cum pre largu arată toate pricinile în anafora și fiindcă acmu să stâpînescu dughenile tot de vițe prefectorul, mă rog mării tale să mi se întărească anafora, și de cătră mărie ta și să mi se de dughenile supt stăpînire me...Robul mării tale, Locman gherah din Iași”. Și jalbele lui Lohman se țin lanț: una la 22 decembrie 1778 și alta la 18 noiembrie 1780. De această dată, însă, se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
neașteptate: Știi cumva a cui este dugheana de colo? Știu, părinte, dar trebuie să știi că acolo întâi a fost „un loc de optă stînjîni de lungu și de lat, la Cizmărie, denaintea pivniții giupînului a lui Statie grecului grădinarului mării sali a lui Vasilie (Lupu) vodă”. Și Statie grecul l-a cumpărat la 30 august 1642 (7150) de la Săman”. Cred că te-ai obișnuit cu faptul că dughenile cu pivniță sau chiar numai locurile de dughene nu prea stau doar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asta-i altă poveste. Acum te-aș ruga să cauți scrisoarea către vodă, ticluită la 1658 (7166) august-octombrie din Belgrad. Pun mâna pe volumul întâi cu Documente priviroare la Istoria orașului Iași și găsesc: „Premilostive și luminate doamne. Dăm știre mărie domnie tale, ca domnului nostru milostiv de rândul unui grec, anume Scarlat gelep. Elu a venit înainte lui Pervana chihaie și lui Dumitru diiac, și s-au tâmplat și slugile măriei domniei tale, Peia călăraș și Nicola călăraș, și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași și găsesc: „Premilostive și luminate doamne. Dăm știre mărie domnie tale, ca domnului nostru milostiv de rândul unui grec, anume Scarlat gelep. Elu a venit înainte lui Pervana chihaie și lui Dumitru diiac, și s-au tâmplat și slugile măriei domniei tale, Peia călăraș și Nicola călăraș, și au dzis c-are o vie la Hârlăv și niște dughene în târgul Iași și au dat ace vie și dughenele la Sventi Sava... Și au scris elu această carte și noi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tale, Peia călăraș și Nicola călăraș, și au dzis c-are o vie la Hârlăv și niște dughene în târgul Iași și au dat ace vie și dughenele la Sventi Sava... Și au scris elu această carte și noi, toți, măriei domniei tale , să le faci o carte călugărilor de la Sventi Sava”. Dacă ai luat seama, ai văzut că și un grec - gelep, ceea ce înseamnă că era negustor de oi pentru turci - a făcut o danie către o mănăstire moldovenească! Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un stâlp de piatră în altul restabilește hotarul, la sfârșit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii Dancul, „au cerut... carte de blăstăm asupra tuturor acelora , oricarii vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Fata pune o întrebare pe tema emancipării femeilor. Brusc, observă că pe chipul lui e o expresie absentă. O privește, dar ochii lui nu văd. Ea renunță la întrebare. Se simte nesigură de ea însăși când se lasă înapoi în mijlocul mării de oameni. Mao ridică privirea. ea speră că se uită după ea. Nu-și poate da seama. El întrerupe căutarea. Ea se ridică și iese. Își spune în sinea ei că mai bine dispare, decât să nu fie recunoscută. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ale regelui pentru câte un credincios de-al lui care-și dă sufletul, dar totul e ca și cum ar fi turnat În culori, printre valtrapuri roșii, harnașamente aurite, fulgerări de coifuri și de spade sub soarele galben al deșertului și În fața mării turcoaz, și cine știe dacă Templierii nu-și trăiau astfel măcelurile lor de zi cu zi. Privirea lui Joinville se plimbă de sus În jos și de jos În sus, după cum el cade de pe cal sau Încalecă din nou, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
articolele din presă referitoare la acestea -, te crucești cîți bani se duc pe comenzi de „garduri bordurate” sau altminteri stilizate ! Gospodarii blocurilor par a fi cuprinși și ei, uneori, de această febră a gardofiliei. Aflăm astfel din presă că „pri măria clujeană a primit 1.581 de solicitări de la asociațiile de locatari, dar pînă acum s-a ajuns abia la poziția 148”. Așa că cetățenii Clujului trebuie să stea la coadă la garduri. Semnalul l-a dat, ca de obicei, politicul, prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aburiți cînd vine vorba de comunism... Iar cînd nu sînt „aburiți”, sînt „cutremurători” : „e atîta adevăr în acest articol, că te cutremuri”, comentează o voce de pe forum același articol al lui Cărtărescu. Dar oare această cutremurare emoțională nu este aceeași Mărie cu altă pălărie, reversul filial al aceleiași crize de (ne)încredere ? Să mă scuze forumiștii și neforumiștii pentru această „abureală etno” (cum s-a exprimat recent cineva despre un text al meu), dar nu vreau să dau lecții nimănui, nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
secol (interbelică, comunistă și de piață), că Stalin sau Ceaușescu se înscriu, chiar și ei, într-o durată lungă care îi depășește, că visul modernist și cel naționalist (care uneori se confundă) traversează epoci și regimuri ca un fel de Mărie cu altă pălărie ; și, mai presus de toate, că propria mea viață nu este ruptă nici ea în două vieți ce-și întorc reciproc spatele, una în timpul comunismului, cealaltă după comunism. Altfel spus, că societatea și oamenii care o compun
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care vor să-și împartă lumea în avantajul propriu, dar și în tradițiile intelectuale care asistă de pe margine. Următorul rând al lui Wilde, reprezintă însă, pentru noi și pentru Irod, un moment decisiv. Curteanul îi răspunde: „El e peste tot, măria ta, dar e greu de găsit”.
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Nu mă cheamă așa, șopti femeia. Oamenii îmi spun Leana, dar... - "...dar pentru păcatele mele, continuă Adrian, am ajuns să cânt prin cârciumi. Dar eu n-am fost făcută pentru asta..." Femeia îi apucă mâna și i-o sărută. - Adrian, Măria-ta, pentru tine n-am fost niciodată Leana... Adrian se ridică turburat și se apropie de ea. - Eu știu cine ești, șopti. Știam de mult că se va întîmpla asta. Și, te rog să mă crezi, nu mi-e frică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]