5,442 matches
-
că e în permisie și stă la Winshaw Towers și a venit tocmai de acolo numai ca să-l vadă pe subsemnatul! Era îmbrăcat cu tot echipamentul Forțelor Aeriene Britanice și arăta uluitor. A urcat în dormitorul meu să-mi vadă machetele de Spitfire și ne-am cufundat într-o discuție foarte serioasă, despre El Alamein și cum a fost acesta exact scânteia de care era nevoie pentru a ridica moralul tuturor și cum vor merge lucrurile mult mai bine după război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
extenso, cu "plombe" despre noi apariții, sau despre premii literare, cărora, ca o picanterie, li se dă și valoarea. Secțiunea de mijloc a revistei se ocupă de piața cărții, integrînd fără stridențe și fără să piardă nici un rînd, într-o machetă și economicoasă, și aerisită, reclame, scurte prezentări ale noilor apariții, recomandări ale redacției, cărți ale colaboratorilor, coloane pro și contra pe marginea unui volum. Nu sînt uitate DVD-urile, CD-urile, de pildă cele care înlesnesc învățarea limbilor străine, audiobook-urile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8367_a_9692]
-
avatarurile ei, de-acum trei secole, trecînd prin două războaie mondiale, pînă a rămas căsuța mică de azi, în care, în cămări și pivnițe cvasi-secrete, s-au făcut primii pași spre intimitate și spre stil. Salonul de primire, reconstituit, ca machetă, sub unul din goblenurile care, odinioară, îi împodobeau pereții, e decorat cu scaune roccoco, de pe care clienții puteau mirosi în voie flacoanele etalate pe măsuțe joase. Flacoane de argint, de sticlă și de porțelan, de care sînt pline încăperile muzeului
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
și așa cam echivoc, nu ar fi fost deloc“. Zbor ratat Dar iată că partidul a consfințit ca opera să fie montată. Conducerea muzicală a asigurat-o Nicolae Boboc, de regia artistică s-a ocupat Ioan Taub. Scenografia: Grigore Gorduz. Macheta statuii Păsării Măiastre a fost realizată de Victor Gaga. Mariana Emandi a asistat regia artistică. Eduard Weiser, maestru de cor. Libretul a fost conceput de Ion Brezeanu și Ion Drappel. Muzica operei în trei acte și cinci tablouri: Ovidiu Manole
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
Aurel Turcuș. ( T. T.) „UNESCO - 60 de ani“ La împlinirea a șase decenii de la înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), „Romfilatelia“ a lansat emisiunea tematică „UNESCO - 60 de ani”. Emisiunea este prezentată ca un ansamblu timbru-vinietă; macheta timbrului reprezintă imaginea unuia dintre 10 artefacte ale culturii mondiale, descoperit pe teritoriul țării noastre în 1956 la Hamangia (Cernavodă). Valoarea nominală a timbrului este de 2,10 lei. Au fost emise și 900 plicuri „prima zi“ a emisiunii. ( C. V
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
mâna stângă; recunoașterea formelor prin vedere, apoi prin pipăire; parcurgerea unui traseu văzut într-o oglindă folosind mâna dreaptă, apoi mâna stângă; manipularea unui dispozitiv mecanic înainte, apoi după modificarea comenzilor; învățarea complexă (pilotarea unui avion) într-o situație simulată (machetă), apoi într-o situație reală; învățarea unei liste de silabe asociate, apoi a altei liste; rezolvarea unei anumite probleme, apoi a alteia, etc. Au fost invocați diverși factori pentru a explica efectele, pozitive sau negative, ale transferului. Unii autori fac
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
murdare, adevărate, de nerostit, care lipseau din paginile bibilite și premiate. Spre deosebire de mine, colegii aveau stofă de intelectuali. Știau pe de rost când s-a născut Arghezi și câte nuvele a scris Sadoveanu, îți puteau vorbi ore-n șir despre macheta lui Rebreanu la Ion (doar fuseseră cu-autocarul la Ștefănești, în vizită de documentare) sau despre dulapul cu fișe al lui Camil Petrescu (chiar dacă nimeni nu-l văzuse, exista pesemne undeva; trebuia doar să cauți prin agende și însemnări), te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
feței arăta străin, golit de ridurile și adânciturile care îi dădeau dimineața volumul și mă făceau să mă recunosc. Lama trecea peste spațiile translucide, descoperind pielea și injectându-i mici pete rozacee în mișcarea ei de du-te-vino. Eram posesorul unei machete transparente, umplute treptat de culoare, la fel cum își umplea Prințul Maxențiu batista de sânge. La sfârșit, nu m-am clătit cu spirt și nici nu mi-am trecut un prosop cald peste față. Mi-am lăsat obrajii să ardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în orice, de-orice culoare, tropăiau de fericire când venea profesorul. Brațele fâlfâiau energic, anunțând răspunsul înaintea întrebării. Te simțeai ciudat, extraterestru. Cam așa au mers treburile vreo 22 de ani. Eu vroiam altceva. Modelul meu fusese construit matematic, o machetă a posibilităților pe care-o confundam voios și intenționat cu realitatea. M-aș face de rușine dacă i-aș descrie toate detaliile. Procentajele se-amestecau robotic, avantajos: frumusețea cu inteligența, bunul-gust cu sensibilitatea, cumințenia cu experiența sexuală. Ultima combinație, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să-ți spui rugăciunea. Mai născoceam și-alte planuri: să las Bucureștiul la cheremul câinilor (aș fi adus vreo 300 000, direct cu camionul, din provincie); să-l fur noaptea, bucată cu bucată, în mici containere izolate (cum făcea cu machetele nea’ Nicu, în timpul vizitelor de lucru); să-l scufund în deșeuri (mi-ar fi plăcut să dobor Titanul sub tone de moloz și praf); sau, mai rău, să-i dau locuitorii pe mâna acarienilor, ca pe vremea lui Ludovic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de elaborare își conțineau propria poveste, o cantitate de viață trăită sau doar închipuită, preschimbată în zeci și sute de amintiri. Marfa se prezenta vie, neprețuită, perisabilă. Conținutul era fasonat, impuritățile corectate, strălucirea momentului prezervată cu grijă și sfințenie în macheta cortextuală. Pachetele de informații ajungeau pe rafturi, cu preț și coduri. Nu trebuia să fii astrolog, ca să pricepi cu cine ai de-a face. Arhitectura sangvinolentă îmi părea instabilă. Imaginile pâlpâiau ușor, mișcate de degetele inginerilor neuro-digitali: sortate, redistribuite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mecanic, sincopat, dacă reușeai să le prinzi mișcarea cu coada ochiului, ți-ai fi închipuit că ies dintr-un joc pe computer. Luam gol ca idioții, nici nu mai aveam pe cine să înjurăm, poarta era goală. Instinctiv, am căutat macheta de spațiu și gesturi în care apărusem. Operatorul tocmai împacheta liniile ei de forță: mutra mea luminoasă, compusă din cascade de pixeli și pori deschiși, încă sclipea. Restul bibliotecii cădea în unghiuri de umbră, ștearsă, presată și-apoi încărcată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
depindeau mult mai multe lucruri decât își imaginau Mihnea și Maria. Și, cine știe, poate și decât credeam eu. Tramvaiul și-a urmat traseul cimentat între linii, urcând și coborând câteva coline micuțe, pe care casele se odihneau ca niște machete de polistiren. Treceam prin cartiere nobile, ferite de furia turcilor și grandoarea dementă a Imperiului: vilele păreau bogate, dar decente, cu un singur etaj și acoperiș de țiglă, ca-n Dorobanți. Fațadele străluceau proaspăt, cu tencuiala sobră, bej sau gri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu tot cu obraji și pomeți. Arătam ca un xerox după un xerox tras la „Romană“. Am privit în față, pieziș, ca de obicei. Nu mai aveam unde. Peisajul se evaporase. Mihnea dispăruse și el. Sinapsele pâlpâiau. Eram singur, într-o imensă machetă transparentă, cu laturi cuminți, de negândit. O lume albă, blândă, goală, așa cum mi-o dorisem dintotdeauna. CUPRINS: România, 2005 - p. 1 București. Noiembrie 2005 - p. 48 Constanța. Noiembrie 2005 - p. 100 Tuzla. Noiembrie 2005 - p. 176 Două secunde - p. 248
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau magazine sunt surse bune de atragere a viitorilor chiriași, În special cele din cadrul complexelor rezidențiale de mari dimensiuni. Deoarece există mulți manageri care se luptă pentru aceiași chiriași, aceștia dispuși să cheltuiască sume mari pentru publicitate, investind În printuri, machete etc. Reclamele din ziare reprezintă forma cea mai frecventă de mass-media pentru publicitate. Managerii profesioniști știu că mulți proprietari citesc aceste anunțuri pentru a identifica cel mai bun administrator pentru proprietatea lor. În cazul În care anunțurile sunt atrăgătoare, ei
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
autoritățile, ca proprietari ai celor două firme, nu se etalau frații Șaraga, Samoil sau Elias, ci soțiile acestora, Regina și Fany. Pentru editarea medaliilor, aceștia făceau propuneri primăriei sau comitetelor de organizare a unor acțiuni culturale și prezentau odată cu acestea machete sau desene. După aprobarea proiectului, editorii se adresau unor ateliere medalistice din străinătate, care le băteau în metal. Medaliile realizate astfel, erau difuzate prin liste de subscripții în întreaga țară, cât și participanților la diverse manifestări. Realizările medalistice ale celor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești. Dacă cele două librării Șaraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de drept ai medaliilor. Este vorba de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” . Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din argint, are
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a unora dintre medaliile editate de Șaraga este asemănătoare sau se apropie de cea a medaliei lui Ștefan cel Mare din 1904, realizată din inițiativa Societății Numismatice Române. Așa după cum am arătat altădată, citând consemnări din Buletinul Societății Numismatice Române, macheta medaliei respective aparține profesorului Celesti Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatică Română și premiul oferit de M. C. Șuțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară. Marilor personalități ale Iașului din comitetele de inițiativă care hotărau realizarea medaliilor și autorilor de drept ai proiectelor și machetelor le revine meritul de a imortaliza în metal oameni și fapte deosebite ale istoriei neamului românesc de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al XX-lea, cunoscute sub genericul de medaliile Șaraga. Menționăm că medaliile Șaraga sunt pline
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Că Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnica baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinăm să credem că autor, cel puțin al unora dintre ele, nu era altul decât profesorul Celesti Fabio, la care, cum am presupus, apela și familia Șaraga, și care și-a etalat talentul, cu certitudine în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem că a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Șaraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae Sternberg. Studiind eșalonarea în timp a medaliilor care au ca obiect de reflectare Iașul, constatăm că se realizează (cititorii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sus, EPISCOPUS * 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zonă centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistică realizată după macheta sculptorului Maximillian Fetița ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura sa înaltă și slabă, fața ascetică, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Mihăilene și împlinirea a 75 de ani de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistică nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după macheta gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldică (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pentru doamna Elena Cuza . Cu prilejul unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii 1864 și 1865, care aveau menirea să încurajeze agricultura, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]