1,741 matches
-
Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27 Elle est fort gentille! se disait-il; elle est fort gentille, cette femme de médecin! De belles dents, des yeux
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
feme! Ça bâille après l'amour comme une carpe après l'eau sur une table de cuisine. Avec trois mots de galanterie, cela vous adorerait, j'en suis sûr! ce serait tendre! charmant!... Oui, mais comment s'en débarrasser ensuite? (Madame Bovary II, 7) [E foarte drăguță! își spunea el; e foarte drăguță nevasta asta a doctorului! Dinți frumoși, ochi negri, picior cochet; și arată a pariziancă. De unde naiba a răsărit? Unde a găsit-o rotofeiul ăsta? Domnul Rodolphe Boulanger avea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
coroana lui Iisus. Evenimentul a avut importanță atît pentru comunitatea de la mănăstire, cît și pentru Pascal (se spune că l-a îndemnat la scrierea celebrelor Cugetări) (n.tr.). Sora lui Blaise Pascal. A publicat o biografie a acestuia (n. tr.). * Madame Roland (1754-1793), publicistă franceză, membră a mișcării girondine, ai cărei lideri se întîlneau în salonul ei. Ghilotinată în timpul Terorii declanșate de Robespierre. 129 (V126) De data asta dăm cioara de pe gard pentru vrabia din mînă... prima ne face s-o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
textelor ce țin de genuri desprinse din situația imediată a cuvântului. De exemplu, regăsim aceeași ambiguitate și în cazul romanului: situația de enunțare va fi și cea a activității de producere a unei opere, în circumstanțe specifice, de către un scriitor (Madame de La Fayette, Balzac...) și situația de enunțare narativă, adică scena pornind de la care povestirea pretinde că este produsă. Diferența clasică dintre "scriitor" și "narator" se bazează tocmai pe această discrepanță: primul este persoana François-René de Chateaubriand, al doilea instanța care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dans les miracles moyenâgeux au Méchant. La Vierge est pour les trois femmes de la maison Grandet un modèle et une divinité protectrice. Charles, lui-même, tant qu'il est innocent et malheureux, lit "les litanies de la Vierge dans le paroissien de madame Grandet". Eugénie est une incarnation de la Vierge qui doit exprimer "plus purement que toute autre la pensée divine" (Postface). Ce n'est pas seulement le paratexte qui insiste sur la "Seconde Ève des chrétiens", Marie (nom aussi de la fille illégitime
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decât prelungirea aceleiași mute pasiuni. Despre ce oare vorbiseră ei pe când stătea acolo, pe marginile largi ale căminului între vase de flori și pendula Pompadour? Ea era la Tostes. Iar el, el era acuma acolo, la Paris!62" Gustave Flaubert, Madame Bovary, Editura pentru Literatură Universală, București, p.72 (traducere de Demostene Botez). 63 Eugène Labiche, Je croque ma tante, 1858, scena 1. 64 Émile Zola, Gervaise, trad. de Vlad Mușatescu, Univers, București, 1982, p. 352. 65 La Fontaine, Fabule, Ursul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În original "Paul m'a affirmé que Luc était ici et partirait demain" (n.t.). 187 Marcel Proust, Captiva, (trad. de Eugenia și Radu Cioculescu), Editura Minerva, București, 1971, p. 74. 188 Marcel Proust, op.cit., p. 75. 189 Gustave Flaubert, Madame Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 167. 190 Émile Zola, O pagină de dragoste, (trad. de Teodora Popa-Mazilu), Editura Eminescu, București, p. 272. 191 Céline, Féerie pour une autre fois, Gallimard, Paris, Folio, p.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
p. 164 . 197 V.N. Volochinov (M. Bahtin), Le Marxisme et la Philosophie du langage, 1929, trad.fr. Ed. de Minuit, Paris, 1977. 198 Gustave Flaubert, Educația sentimentală, (trad. de Lucia Demetrius), Editura Univers, București, 1976, p. 62. 199 Gustave Flaubert, Madame Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 169. 200 Citat din Grand Larousse de la langue française, p. 1349. 201 Émile Zola, Gervaise, (trad. de Vlad Mușatescu), Editura Minerva, București, 1972, vol. I, p. 59. 202
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
à la croisée de diverses problématiques. En particulier, celle de l'onomastique littéraire, c'est-à-dire de l'interprétation que l'on peut faire du choix des noms propres dans une œuvre donnée..." (Dominique Maingueneau, Livre cité, pp. 199 200). 292 "Madame Grandet était une femme sèche et maigre, jaune comme un coing, gauche, lente ; une de ces femmes qui semblent faites pour être tyrannisées. Elle avait un gros os, un gros nez, un gros front, de gros yeux, et offrait, au
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui Gruia i-a mai întins un euro. Zâmbind amuzat, copi- lul a vrut să-i mai dea câteva fire. Ea, însă, l-a mângâiat pe obraji și a intrat în biserică. A mai auzit, totuși, cuvintele co- pilului: - Merçi, madame, merçi beaucoup. Și eu și Claudia avem, între altele, obiceiul de a ne uita prin curțile oamenilor, pentru a admira tot ce e demn de admirat: ordinea și curățenia, dar mai ales pomii, arborii ornamentali, florile, care în Brive la
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
și de o varietate impresio- nantă. La fel a făcut și de această dată, în dreptul unei curticele în care împărățea, gătită în haina roșie a fiorilor, o camelie de toată frumusețea. La un moment dat, s-a auzit salutată: - Bonjour, madame. - O, bună ziua, domnule... vă admiram această camelie ex- traordinară. E splendidă. Bărbatul, din spatele unui gărduț de metal, i-a mulțumit pentru bunele aprecieri și a remarcat, la rândul lui: - A, ați fost la Rameaux... cred că a fost frumos... ca
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
primit trei ră- murele: - O, stimata doamnă, dar una singură era suficientă... cel mult două... - Da, domnule, dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori. Sau ramuri. - Desigur, dar și unu e un număr impar, madame... - Impar, dar ar fi fost meschin să vă ofer doar o singură ra- mură. - Merçi beaucoup, madame, dar, dacă îmi este permis, v-aș în-treba ceva. - Vă rog, domnule. - Din ce țară sunteți dumneavoastră? Știți, obiceiul de a oferi flori
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori. Sau ramuri. - Desigur, dar și unu e un număr impar, madame... - Impar, dar ar fi fost meschin să vă ofer doar o singură ra- mură. - Merçi beaucoup, madame, dar, dacă îmi este permis, v-aș în-treba ceva. - Vă rog, domnule. - Din ce țară sunteți dumneavoastră? Știți, obiceiul de a oferi flori mi se pare interesant, deși îl avem și noi... Din România, domnule. - A, România, am auzit câte ceva
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
îl avem și noi... Din România, domnule. - A, România, am auzit câte ceva despre această țară, dar, recunosc, nu știu prea multe despre ea. Apropo: ce Capitală are? - București, domnule. - Nu Budapesta, deci... - Nu, domnule, Budapesta este Capitala Ungariei. - Merçi beaucoup, madame, merçi... - Avec plaisir, monsieur. Mă bucur că v-am bucurat și pe dum- neavoastră. Au revoir! HENRI ȘI MADELAINE Henri și Madelaine Boidin stau peste drum de noi, adică pe partea opusă a străzii Alfred de Musset. I-am remarcat
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
să descopăr și ceva... în afara concursului: căprițele din fotografie. Hălăduind prin acea splendidă localitate, am întâlnit ceva ca-re semăna cu ce cunoscusem eu prin satele noastre: amabilitatea local- nicilor, participanți și ei, sufletește, se înțelege, la concursul nostru. De pildă, madame Margueritte l’Arbre, în curtea căreia erau ampla- sate machetele de animale, s-a bucurat din toată inima de prezența noastră. Văzând că ne minunăm de frumusețea unei plante agățătoa- re care avea niște flori excepționale, albastre, din care eu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap de dânsul. De groaza lui nu mă mai duc nici la biserică.“ Un interesant raport de concurență se instituie, în terminologia feminină, între cucoană și madamă. Cel de-al doilea este folosit inițial pentru personalul casnic de origine străină (guvernante, menajere etc.); despre o pictoriță franceză venită în vizită, în 1857, la o familie boierească din Moldova, servitoarea atașată ei socotește cu dispreț că e madamă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
madamă. Cel de-al doilea este folosit inițial pentru personalul casnic de origine străină (guvernante, menajere etc.); despre o pictoriță franceză venită în vizită, în 1857, la o familie boierească din Moldova, servitoarea atașată ei socotește cu dispreț că e madamă și nu cuconiță, pentru că tânăra n a bătut-o niciodată! (Marie Movila, Loupo, în Revue moderne, Paris, 1867, nr. 8-12). În alte medii sociale, termenul depreciat nu întârzie să-și ia revanșa. Într-un articol din 1857, Heliade nota iritarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
făcând ochii mari de mirare. - N-auzi și dumneata lumea? nu te mai înveți să-mi zici madam Taușanoglu?“ Rămas credincios sensului vechi al cuvintelor, omul dojenit astfel se disculpă cu naivitate: „Să mă ferească Dumnezeu să-ți zic vreodată madamă. Ați fost când ați fost madame, ci acum, mulțumită lui Dumnezeu, sânteți și dumneavoastră cocoane, cu casele dumneavoastră, cu boierii dumneavoastră.“ (Vodă și prinț...) Evoluția semantică a termenilor de reverență îi prilejuiește lui Heliade, și în alte ocazii, observații judicioase
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
auzi și dumneata lumea? nu te mai înveți să-mi zici madam Taușanoglu?“ Rămas credincios sensului vechi al cuvintelor, omul dojenit astfel se disculpă cu naivitate: „Să mă ferească Dumnezeu să-ți zic vreodată madamă. Ați fost când ați fost madame, ci acum, mulțumită lui Dumnezeu, sânteți și dumneavoastră cocoane, cu casele dumneavoastră, cu boierii dumneavoastră.“ (Vodă și prinț...) Evoluția semantică a termenilor de reverență îi prilejuiește lui Heliade, și în alte ocazii, observații judicioase și pline de haz: „Jupâneasă, slav
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
va mai dura cîteva decenii 10). Leii erau de argint, banii de nichel. Aceștia erau făcuți din aramă în aliaj cu nichelul, care le da culoarea albă și numele, ortografiat la început: „nikeli”. Aflat într-o berărie, d. Tase (soțul madamei Clipici, amintită mai sus - n. m.) alege cu sfială doi nikeli și-i pune binișor unul peste altul lîngă farfurie, bacșiș pentru chelner. „Ce bacșiș? Parcă cinci parale nu-i ajunge!”11), protestează consoarta, vorbă care ne lămurește asupra raportului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să se lipsească de eroina. Personajul feminin este primul vizat în condamnarea românului idealist și al literaturii romantice în ansamblu 37. Astfel, observăm în evoluția romanesca a lui Flaubert, de la Madame Bovary (1856) la Bouvard et Pécuchet (1881) chiar eliminarea progresivă a personajului feminin și a temei amoroase legate de ea. Această eliminare se traduce sub două forme, constată E.Roy-Reverzy [1998, p.106], fie că personajul feminin este eliminat din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naturaliste, cum ar fi cel al lui Jeanne din românul Une vie de Maupassant, victima unei serii de ratări, care nici nu mai aspiră la nimic. Decăderea personajelor feminine se constată în majoritatea romanelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea: Madame Gervaisais (1869) de frații Goncourt, Marthe (1876) și Leș soeurs Vatard (1879) de Huysmans, Nana (1880) de Zola, Sapho (1884) de Daudet. De la mijlocul secolului al XIX-lea femeia franceză își pierde aură și unicitatea culturală. Această pierdere este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d'une maison honnête" [ibidem, p.125]. "A avea" îl distruge în Pariziene pe "a fi". Risler o numește metonimic pe soția sa "madame Chose" [ibidem, p.292]. "Car, dans cette petite âme vénale, le premier baiser d'amour n'avait éveillé que des idées d'ambition et de luxe" [ibidem, p.65]. Georges Fromont își pune în joc penru capriciile lui Sidonie toată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea. Mai mult decât oricare altă femeie, Pariziana este plictisita de privirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]