19,432 matches
-
Aceste soluții constituie opțiunea legiuitorului în exercitarea competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și sunt în consens cu condiționalitatea MCV vizând desființarea Secției. Nu este întemeiată critica adusă normelor privind stabilirea competenței în investigarea cauzelor cu magistrați în sarcina parchetelor obișnuite (regulare), iar nu a unor structuri specializate din cadrul parchetelor, cu obiect determinat de investigație, de tipul Secției, DNA, DIICOT. O astfel de critică nu poate fi reținută ca o veritabilă critică de neconstituționalitate întrucât legiuitorul
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în materia stabilirii competențelor de investigare a faptelor penale ale judecătorilor și procurorilor s-a fundamentat, în primul rând, pe ideea că procurorii din cadrul acestor parchete vor efectua urmărirea penală în cauzele ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați potrivit competenței parchetului respectiv (sub condiția selectării și desemnării în condițiile stabilite prin lege), aceștia beneficiind de toate garanțiile de independență profesională recunoscute oricărui procuror. În al doilea rând, legiuitorul a avut în vedere la adoptarea soluției legislative respectarea și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
rând, legiuitorul a avut în vedere la adoptarea soluției legislative respectarea și garantarea principiilor care guvernează activitatea de urmărire penală și activitatea procurorilor, inclusiv activitatea procurorilor desemnați pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați: principiile controlului ierarhic, al legalității și imparțialității. ... 34. În susținerea netemeiniciei sesizării se invocă și Hotărârea Plenului CSM nr. 11/2022, prin care s-a acordat un aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru desființarea Secției. Plenul CSM a constatat că
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, se arată că nu există nicio exigență constituțională sau convențională care să interzică acordarea competenței în ceea ce privește investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați parchetelor obișnuite, iar nu unor structuri specializate cu obiect determinat de investigație în domeniul infracțiunilor de corupție/crimă organizată (de tip DNA/DIICOT). Dimpotrivă, opțiunea legiuitorului în sensul atribuirii unei anumite competențe materiale unei structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și Hotărârea Plenului CSM sus-menționată. ... 37. Cu privire la critica potrivit căreia legea nu indică drept condiție pentru desemnarea efectuării urmăririi penale în cauzele cu magistrați o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, rezumându-se la expunerea unui criteriu general de selecție, respectiv experiența profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, formulă redacțională care ar avea un înțeles vag, se arată că, întrucât prin
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
instrumentate de respectivii procurori, pe baza informațiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcționat. Este adevărat că legea supusă controlului de constituționalitate nu indică drept condiție pentru desemnarea efectuării urmăririi penale în cauzele cu magistrați o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, însă, pe de o parte, competența acestor procurori este una generală (privește orice infracțiune săvârșită de magistrați), iar, pe de altă parte, reglementarea condițiilor desemnării relevă respectarea exigențelor relative la selecția inclusiv
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
controlului de constituționalitate nu indică drept condiție pentru desemnarea efectuării urmăririi penale în cauzele cu magistrați o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, însă, pe de o parte, competența acestor procurori este una generală (privește orice infracțiune săvârșită de magistrați), iar, pe de altă parte, reglementarea condițiilor desemnării relevă respectarea exigențelor relative la selecția inclusiv a unor candidați care posedă abilități și competențe relevante în domeniul combaterii corupției/criminalității organizate. ... 38. Organismele europene consultative ale magistraților, precum Consiliul Consultativ al Judecătorilor
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
a comite infracțiuni -, iar nu la gestionarea cauzelor care presupun o criminalitate gravă“. ... 40. În ceea ce privește susținerea că legea încalcă principiul separării carierelor, deoarece judecătorii, care sunt majoritari în CSM, ajung să selecteze procurorii care să poată ancheta magistrații, se arată faptul că o astfel de soluție nu este neconstituțională, dimpotrivă, CSM, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. Din acest punct de vedere, activitatea procurorilor desemnați să efectueze urmărirea penală
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
că o astfel de soluție nu este neconstituțională, dimpotrivă, CSM, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. Din acest punct de vedere, activitatea procurorilor desemnați să efectueze urmărirea penală în cauze cu magistrați se situează în zona de interferență a carierei pentru procurori, dar și pentru judecători, sens în care, în mod evident, doar Plenul poate avea atribuții în această procedură, având în vedere reprezentativitatea pe care o asigură membrii acestuia, precum și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
procurorilor de execuție care derulează procedurile penale împotriva judecătorilor și procurorilor. ... 41. În ceea ce privește susținerea că proiectul de lege nu garantează faptul că numărul procurorilor anume desemnați va fi suficient pentru soluționarea dosarelor penale care îi privesc pe magistrați, lăsând la latitudinea Plenului CSM numărul de procurori anume desemnați în astfel de cauze, se arată că modul de reglementare a competenței permite utilizarea întregii infrastructuri existente la nivelul parchetelor competente sub aspectul resurselor umane și materiale, astfel încât instrumentarea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel să efectueze ei înșiși acte de urmărire penală în cauze ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați nu este una problematică, ci dă expresie organizării piramidale a Ministerului Public, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei. ... (2.2.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție 55. Se susține că legea criticată nu asigură independența magistraților, reglementând doar o aparentă specializare a procurorilor, în funcție de calitatea persoanei, și nu a naturii infracțiunii, că similitudinea invocată în expunerea de motive dintre acest mecanism de atribuire a competenței și cel existent în privința Parchetului European nu este
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
și cel existent în privința Parchetului European nu este relevantă și că aceeași expunere de motive nu explică rațiunea pentru care nu au fost reglementate mecanisme aparte de recrutare a judecătorilor care vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați. ... 56. Analizând cele susținute, Curtea reține că autorii criticii pornesc de la premisa greșită potrivit căreia legea ar reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați. Or, legea nu reglementează o specializare a acestor procurori din moment ce
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
recrutare a judecătorilor care vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați. ... 56. Analizând cele susținute, Curtea reține că autorii criticii pornesc de la premisa greșită potrivit căreia legea ar reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați. Or, legea nu reglementează o specializare a acestor procurori din moment ce vor instrumenta cauze ce privesc infracțiuni săvârșite de magistrați, indiferent de natura lor, și, mai mult, vor efectua urmărirea penală și în alte cauze ce țin de competența
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
criticii pornesc de la premisa greșită potrivit căreia legea ar reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați. Or, legea nu reglementează o specializare a acestor procurori din moment ce vor instrumenta cauze ce privesc infracțiuni săvârșite de magistrați, indiferent de natura lor, și, mai mult, vor efectua urmărirea penală și în alte cauze ce țin de competența lor prevăzută de lege. ... 57. Totodată, Curtea observă că instanța constituțională nu are competența să analizeze expunerea de motive a legii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020). ... 58. Cu privire la critica potrivit căreia nu există mecanisme aparte de recrutare a judecătorilor care vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați, se poate observa că o competență și după calitatea persoanei a unor parchete nu atrage de plano obligația ca respectiva cauză să fie soluționată de judecători anume desemnați sau de judecători specializați. Astfel, dacă urmărirea penală a fost realizată de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție 59. Cu privire la susținerile potrivit cărora legea criticată înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, că infracțiunile de corupție și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat și că mijloace tehnice specifice sunt deținute de direcțiile specializate de parchet, nu și de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești, Curtea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
nu reglementează reguli cu privire la organizarea în concret a activității Ministerului Public. ... 60. Cu privire la criticile de neconstituționalitate privind încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, întrucât primii decid cu privire la desemnarea procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați în condițiile în care sunt și majoritari în componența CSM, Curtea reține că, potrivit Constituției, CSM lucrează în plen și în secții. Ceea ce se reproșează este că, în cazul dat, CSM trebuia să lucreze în secții, respectiv era de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în cadrul procedurii, având în vedere caracterul ierarhic al organizării Ministerului Public. ... 61. Cu privire la susținerile potrivit cărora legea criticată nu garantează faptul că numărul procurorilor anume desemnați va fi suficient pentru soluționarea dosarelor penale care îi privesc pe magistrați, ci lasă la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori necesar, Curtea reține că acestea nu au relevanță constituțională. Ține de opțiunea legiuitorului să stabilească un număr fix de procurori desemnați sau să lase acest lucru la aprecierea CSM. ... 62
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
întrucât aceste persoane se află în situații juridice identice. Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei militare de stat. ... 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele medicale permanente“. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. ... 37. Se mai susține că dispozițiile art. 3
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
de Kumar Amit și Societatea Arcelor Mittal Hunedoara - S.A. în Dosarul nr. 6.483/243/2018/a1 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.305D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către autorii excepției prin care se solicită admiterea acesteia. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
cauzelor având ca obiect obligarea pe temei delictual a pârâților la achitarea daunelor morale/materiale pentru malpraxis, în situația în care a fost sau nu urmată procedura reglementată de dispozițiile art. 679-685 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății“. ... 6. Magistratul-asistent a învederat că la dosarul cauzei au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori și punctul de vedere al Ministerului Public. ... 7. Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acordat cuvântul reprezentantului titularului
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
din Regulament. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ia în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava ce formează obiectul Dosarului nr. 2.905/1/2021. ... 6. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că au fost depuse la dosar anexele cu hotărârile definitive contradictorii pronunțate de instanțele judecătorești, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctul de vedere al procurorului general și o completare la raport. ... 7. Constatând că nu sunt
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive», se aplică doar hotărârilor pronunțate în temeiul noului Cod de procedură civilă sau și celor pronunțate în temeiul Codului de procedură civilă din 1865? Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei au fost depuse raportul întocmit, comunicat părților, și punctele de vedere ale acestora. Președintele completului, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]