1,473 matches
-
așa cum el a fost elevul creatorului de școală Hippolyte Bernheim (1840 - 1919) și al lui Ambroise Liebeault (1823 - 1904). Austriacul Sigmund Freud (1856 - 1939), audiator al cursurilor lui Charcot, făuritor de școală și de elevi care se vor distanța de magistru, devenind celebri prin originalitatea lor corectivă a freudismului: Alfred Adler (1870 - 1937) și Carl Gustav Jung (1875 - 1961). Freud teoretizează psihanaliza, devenind autorul ei; aprofundează isteria și, din 1896 se distanțează de concepțiile și metodele psihologiei și ale psihiatriei tradiționale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sunt și L’Avenir d’une illusion (1927); Malaise dans la civilisation (1930) și Moïse et le monotéisme (1939), care ilustrează extinderea studiilor lui Freud asupra civilizației, culturii. între adepții lui Freud se remarcă și Ana Freud (1895 - 1982) fiica magistrului, devenită psihanalistă britanică preocupată de analiza psihicului infantil. Numărul neurologilor crește de la an la an. între psihofiziologii experimentaliști din școala lui Wilhelm Wundt (1832 - 1920) — Leipzig — autor al Eléments de psychologie physiologique (1874) și medicii psihanaliști, își înscriu numele între
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Niculescu, în colaborare cu Charles Foix, publică un studiu privind anatomia nucleilor obstriați și un altul, fără colaboratori, asupra terminațiilor nervoase viscerale. N. Ionescu-Sinești, publică, la Paris — 1932, o monografie a siringobulbiei, ca și studii asupra encefalitelor. A. Radovici, împreună cu magistrul G. Marinescu studiază reflexul palmomentonier. State Drăgănescu sistematizează anatomoclinic encefalitele și analizează nevrozele. Alți elevi ca Th. Horneț și A. Kreindler cercetează leziunile aparatului nervos arterial intracranian, făcând posibilă depistarea accidentelor cerebro-vasculare, în studiul cărora se remarcă și D. Dima
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
conform căreia literatura ar avea funcție de cunoaștere. Aceasta este sarcina exclusivă a științei!“, enunță el bățos, iar noi rămânem perplecși. „Atunci care ar fi funcția literaturii?“, Întreabă timid o colegă, care, se vede clar, nu este de acord cu poziția magistrului. „Aceasta exprimă, și nu creează nimic“, spune C. „Iată, continuă el, dacă luăm o strofă ca «A fost odată ca-n povești,/ A fost ca niciodată,/ Din rude mari Împărătești,/ O prea frumoasă fatăă, se poate observa că, În afară de rimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eternă a individualității. Chiar și dacă s-ar numi socialiști, și poate tocmai pentru că se numesc astfel. Da, trebuie să intri pentru totdeauna - à jamais - în istorie. Pentru totdeauna! Adevăratul părinte al istoriei istorice, al istoriei politice, profundul Tucidide - adevăratul magistru al lui Machiavelli - spunea că scria istorie „pentru totdeauna“, eis aei. Și a scrie istorie pentru totdeauna este unul din modurile, pesemne cel mai eficace, de-a intra pentru totdeauna în istorie, de-a face istorie pentru totdeauna. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
place hazardul lecturilor, îmi plac cele ce cad în drum, așa cum îmi place să-mi sorb, în fiecare după-amiază, după dejun, cafeaua, aici, la Grand Café din Hendaya, cu alți trei amici, și să joc o partidă de tute. Mare magistru în ale vieții gândirii acest tute! Căci problema vieții constă în a ști să profiți de hazard, în a ști cum să faci pentru a nu ți se „cânta cele patruzeci de puncte“, dacă n-ai careu de regi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
condiționate și le trimitea mîrlanilor cărți poștale la mititica. A fost reclamat pentru folosirea excesivă a forței, dar a scăpat cu bine de toate plîngerile. Dick Stens făcuse din el un detectiv pe cinste. Acum juca rolul de dădacă pentru magistrul lui: Îl menținea măcar pe jumătate treaz cînd erau În tură și Îl potolea cînd i se scula să tragă cu pistolul doar așa, de distracție. El Învățase să se stăpînească. Stens era acum doar viciu din cap pînă-n picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
inginerul feroviar... De asemenea, o tânără hippy, adusă de îndepărtatul tău nepot. Ei! și directorul de la colegiu... Profesorul o fixă cu gândul aiurea peste lentilele rotunde ale ochelarilor. Întoarse privirea către focul ce trosnea în șemineu și murmură: Nu totdeauna magistrul are la dispoziție discipoli pe sprânceană... Pe urmă o anunță pe doamna: Ma biche, voi veni în salon să relatez celor ce sunt aici, la noi, rodul unei întregi aventuri a cunoașterii!... Albert, doar nu cumva ai de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ele, trebuie să spunem că, în mediul în care se afla, Sebastian a devenit extremist de dreapta așa cum se respiră: firesc și fără nici un efort. Lectura articolelor lui, făcută chiar în paginile Cuvîntului, și corelînd mereu textul discipolului cu textul magistrului său, și pe amîndouă cu cronologia politică a României, arată fără nici o putință de înșelare că Sebastian, influențat adînc de personalitatea și de ideologia lui Nae Ionescu, a devenit antidemocrat și "revoluționar", încadrîndu-se în extrema dreaptă. Nu a fost legionar
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
o eroare: "Toate nesinceritățile se plătesc, chiar cele mai strategice". Desigur, Sebastian este un "civilizat", nu un "barbar" pasional precum Cioran, așa că are, în articolele de ziar sau în romanul său, De două mii de ani..., tonul atoateștiutor și sceptic al magistrului său, tratînd problema austriacă drept o iritantă "chestiune în definitiv măruntă"; în De două mii de ani..., personajul ce dă verdictul pe tema austriacă este, de altfel, chiar Blidaru/Nae Ionescu, care, jucîndu-se cu creionul pe harta lumii, indică Viena drept
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
lei); Mircea Mihăieș - Cărțile crude: jurnalul intim și sinuciderea (Ed. Polirom, 19,50 lei); Ioan Pârvulescu - În intimitatea secolului 19 (Ed. Humanitas, 27 lei); Stejărel Olaru, Georg Herbstritt - Stasi și Securitatea (Ed. Humanitas, 32 lei); Luca Pițu - Însem(i)nările magistrului de la Cajvana (Ed. Nemira, 30 lei); Neagu Djuvara - Amintiri din pribegie (Ed. Humanitas, 29 lei); Julian Barnes - Café au lait (Ed. Nemira, 19,90 lei); Doina Jela - Această dragoste care ne leagă (Ed. Humanitas, 35 lei); André Scrima - Biserica liturgică
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
la Cetatea Albă. El o spune aceasta prin o inscripțiune grecească care stă și ASTĂZI pe rămășițele vechilor tării din actualul Akkermann. Textul pe zid zice: Această cetate s-a zidit în zilele preavlaviosului Domn Io Ștefan Voievod prin îngrijirea magistrului provinciei și comandantului cetății (........... Ștefan Vodă se știe că-i tătar, iar magistrul era asupra unei provincii tătărești și comandant peste o cetate de tatari din Genova. La anul 1480 Ștefan Vodă întărește prin hrisov lui Mihu Buzatul o moșie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ASTĂZI pe rămășițele vechilor tării din actualul Akkermann. Textul pe zid zice: Această cetate s-a zidit în zilele preavlaviosului Domn Io Ștefan Voievod prin îngrijirea magistrului provinciei și comandantului cetății (........... Ștefan Vodă se știe că-i tătar, iar magistrul era asupra unei provincii tătărești și comandant peste o cetate de tatari din Genova. La anul 1480 Ștefan Vodă întărește prin hrisov lui Mihu Buzatul o moșie. Iscălit e hrisovul de d-nia lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc de a vorbi și judeca cu ton de magistru chiar asupra afacerilor interioare ale bisericilor creștine. Virtuozitatea gazetarilor evrei în injurii și batjocuri contra creștinismului e de-a dreptul revoltătoare, iar asemenea batjocuri i se vând poporului german ca cele mai nouă producte ale civilizației germane! Abia se emancipaseră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P. Panaitescu (Zub, 2000, p. 7). Iată cum era anunțată concepția istorică a școlii critice ca preambul la cursul de istoria românilor al Universității din București, preluat de către I. Ursu de la magistrul A.D. Xenopol: Nu vom căutà să denaturăm adevărul din interes estetic sau patriotic. Nu vom spiritualizà, nici eufimizà istoria cum a făcut Ranke ci vom expune adevărul în toată realitatea, căci istoricul este în primul rând un preot al religiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
T. Popa, ale cărui idei profesate În perioada interbelică, Își regăsesc și astăzi actualitatea prin celebra sa afirmație „a ști, a ști să faci, a ști să fii”. Este un prinos de recunoștință pe care autorii În calitate de discipoli Îl aduc magistrului. Structurată În 10 capitole cartea acoperă practic toate aspectele procesului instructiv educativ Într-un domeniu atât de particular și sensibil cum este formarea medicală. Pornind de la principiile fundamentale ale pedagogiei, la educația medicală și obiectivele sale, de la didactica medicală, selecția
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a scriitorului, cu întâmplarea din tinerețe, când novicele în medicină C. Dimoftache a pus un diagnostic într-un anumit caz problematic, altul decât cel dat de medici. La autopsie, s-a dovedit că învățăcelul a avut o exactă intuiție, spre deosebire de magiștrii care n-au putut ieși din livrescul cunoștințelor. Tânărul acela vedea cu un ochi în plus, cu ochiul de dincolo de orbirea lui Oedip. Dar oare nu aceasta e poezia? Ea poate fi definită ca acel mister de nedezlegat care face
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sine și o sciziune a sinelui, înstrăinarea, o ruptură a unității eu-lume, de aceea starea încercată este de neputință sau de regret după puritatea pierdută. Uneori poemele adoptă maniera dialogului filosofic și euristic ( Un bătrân student cercetător de astre către magistrul său) ori a reportajului ironic (Dați ordin să înflorească magnolia). Odată cu Viața la treizeci și trei de ani (1981) se înstăpânește tematica desacralizării, care duce la o lirică născută nu din beatitudine, ci din sentimentul spaimei existențiale: „Scriu poezie dintr-o frică
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
treizeci de ani după cea condusă de Maiorescu Împotriva lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" și a urmașilor Școlii Ardelene. Dar, În mod cât se poate de grăitor pentru succesiunea naturală a generațiilor, tot după aproximativ treizeci de ani venea rândul bătrânului magistru să se frângă, nu doar sub gloanțele imbecile ale extremei drepte, ci și sub tirul intelectual al tinerilor istorici de la Revista Istorică Română. Generația afirmată În anii 1930, compusă din Constantin C. Giurescu XE "Giurescu" , P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu se referea nicidecum la o instituție de Învățământ superior. El nu desemna instituția ca atare, ci doar comunitatea studenților și profesorilor, asociați Într-un „tot”, Într-o corporație legal recunoscută. Acest spirit de apartenență la aceeași comunitate, Împărtășit de magiștri și de discipoli, a supraviețuit În mediul universitar până astăzi, ca o moștenire de preț, și el este vizibil, de pildă, la nivelul unor forme exterioare de politețe. Sub cupola universității, profesorii se adresează studenților numindu-i „colegi” și, Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
având cele mai diferite origini etnice, proveniți din toate colțurile Europei. În mod evident, ceea ce Îi reunea pe toți În universitas nu era naționalitatea, care reprezenta un element de identitate neglijabil pentru un intelectual al Evului Mediu, ci condiția de magiștri și de studenți, dedicați științelor și căutării adevărului. În afara solidarității universitare, de breaslă, cel mai important principiu spiritual unificator, care Îi călăuzea pe Învățați, era credința creștină. Acest caracter cosmopolit și universalist al primelor universități europene, care se va atenua
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
muiere de alt neam, tocma și din ghintele cele cu sine de o lege, ba Încă nici Într-alte sate bucuros caută sieși muiere, zicând: să-i știi vița și sămânța. Bojincă XE "Bojincă" făcea aceste constatări mergând pe urmele magistrului său, Petru Maior XE "Maior" , care afirma Încă din 1812, În paginile Istoriei pentru Începutul românilor În Dachia: Și astăzi oamenii poporului românesc atâta se feresc de a se căsători cu muieri care nu sunt române, cât foarte rari sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să se poată Stai, tinere, o clipă și printre cărți adastă Afla-vei ce prin secoli
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pământului care nu coincid cu cei geografici. William Gilbert (1544 - 1603) medic, astronom, fizician și chimist englez. Absolvind școala medie clasică, a plecat să studieze la colegiul St. John din Cambridge. Aici a dobândit treptat titlurile de bacalaureat, apoi de magistru al artelor, iar în anul 1569 de doctor în medicină. În această perioadă a fost ales membru al Societății Savanților din Cambridge și succesele sale repurtate în domeniul medicinii i-au adus titlul de medic personal al reginei Elisabeta Tudor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe Zănoagă. N’am greșit, deși Zănoagă bufnește uneori că se putea și mai bine: Piștanu’ nu-i băgase de seamă impulsivitatea... de Berbec. Și, cantonându-mă exclusiv în prezentul acestei cărți, remarc - rara avis - asocierea pe copertă a discipolului și magistrului, asociere în care văd, pe lângă respectul datorat „înaintemergătorului“, gestul de a construi o punte între generații menită continuității. acad. Valeriu D. Cotea» Mai trebuie ceva ca să întregească imaginea unei relații magister-discipol nu neapărat ideală, dar una care merită amintită? Retoric
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]