3,302 matches
-
într-atât pe Andrei, încât nu mai găsește un sens vieții și își află izbăvirea în moarte: „Dacă aș putea să mor în mine pentru a scăpa de mine”. Dacă în Moartea nimănui se aduce în fundal mediul sordid al mahalalelor, cu oameni declasați, supuși unor patimi morbide, Domnița Ralu Caragea reconstituie altă lume, vremuri demult apuse, trădând interesul pentru amănuntul istoric, ce se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
Marino Marinelli, Mitică, Nicodem, Nitză Delamilcov, Orion ș.a. În „Ciulinul” M.-M. publică satire violente ce vizau guvernarea liberală, elocventă fiind „epopeea” Bratianida. În „Universul” și în suplimentele acestuia - „Universul literar”, „Universul ilustrat”, „Veselia” - susține numeroase rubrici fixe („Viața la mahala”, „Cronica”, „Viața veselă”, „ Carnetul meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri, schițe, povestiri, articole. Acestea cuprind critici politice acide sau evocă tristeți de mahala, provocate de sărăcie, de nedreptate, de lipsa unui orizont. Pentru a scrie (aproape singur, sub cele mai diverse
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Bratianida. În „Universul” și în suplimentele acestuia - „Universul literar”, „Universul ilustrat”, „Veselia” - susține numeroase rubrici fixe („Viața la mahala”, „Cronica”, „Viața veselă”, „ Carnetul meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri, schițe, povestiri, articole. Acestea cuprind critici politice acide sau evocă tristeți de mahala, provocate de sărăcie, de nedreptate, de lipsa unui orizont. Pentru a scrie (aproape singur, sub cele mai diverse pseudonime) revista „Veselia” sau periodicele speciale „Biblioteca Marion”, „Marion la expoziție”, prolificul autor pătrunde într-o realitate pitorească, de bâlci, unde se
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
realitate pitorească, de bâlci, unde se râde fără răutate, iar dramele pasionale se consumă, într-un patetism ridicol, pe străzi și la baluri. După ce publică facila comedie Talmeș-balmeș (1885), el reunește un număr de proze mai întinse în Viața la mahala. D-avalma (1893). Concurând pentru Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, volumul a fost respins și criticat pentru superficialitate, monotonie și „schimonosirea” cuvintelor. Totuși, povestirile de aici sunt mai elaborate, urmărind o oarecare tehnică a efectului și conținând unele realizări tipologice. Versurile umoristice
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
libretul operetei Panglicarii (1903). Talentat, dar scriind în grabă, pentru o categorie de cititori cu gusturi rudimentare, M.-M., „poetul soacrelor”, cum a fost supranumit, a avut o notorietate care nu i-a supraviețuit. SCRIERI: Talmeș-balmeș, București, 1885; Viața la mahala. D-avalma, București, 1893; Cartea soacrelor, București, f.a.; Panglicarii (în colaborare), București, 1903. Repere bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca”, 1899, 1245; Iacob Negruzzi, „Viața la mahala. D-avalma”, AAR, partea administrativă, t
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
o notorietate care nu i-a supraviețuit. SCRIERI: Talmeș-balmeș, București, 1885; Viața la mahala. D-avalma, București, 1893; Cartea soacrelor, București, f.a.; Panglicarii (în colaborare), București, 1903. Repere bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca”, 1899, 1245; Iacob Negruzzi, „Viața la mahala. D-avalma”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Constantin Caliga, Marion s-a dus!..., „Minerva”, 1909, 136; Constantin Caliga, Almanahul dicționar al presei din România, București, 1926, 94-95; Predescu, Encicl., 528; Cosco, Bunica
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Talmeș-balmeș, București, 1885; Viața la mahala. D-avalma, București, 1893; Cartea soacrelor, București, f.a.; Panglicarii (în colaborare), București, 1903. Repere bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca”, 1899, 1245; Iacob Negruzzi, „Viața la mahala. D-avalma”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Constantin Caliga, Marion s-a dus!..., „Minerva”, 1909, 136; Constantin Caliga, Almanahul dicționar al presei din România, București, 1926, 94-95; Predescu, Encicl., 528; Cosco, Bunica, 293-297; Dicț. lit. 1900, 556-557. C.T.
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
extrem, cu atât critica implicită a societății existente este mai acerbă. Câteva dintre rândurile cele mai dure din Orașul radios sunt Îndreptate Împotriva mizeriei, confuziei, „putregaiului”, „decăderii” și „gunoiului” din orașe, lucruri de care Le Corbusier voia să se debaraseze. Mahalalele din ilustrații erau calificate drept „scursori”, iar o fotografie cu capitala Franței era Însoțită de următorul text: „Parisul istoric și tuberculos - istorie”. Le Corbusier deplângea atât condițiile de trai din cartierele sărace, cât și pe oamenii cărora acestea le dăduseră
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acești cinci milioane de locuitori șadică cei veniți din zonele rurale să-și caute norocul În capitalăț nu sunt decât o piatră de moară pentru oraș, un obstacol, o cloacă Întunecată a nefericirii, pierzaniei și mizeriei umane?” Aversiunea sa față de mahalale era dublă. În primul rând, acestea eșuaseră, din punct de vedere estetic, să-i Îndeplinească standardele În materie de disciplină, funcție și ordine. „Există oare ceva”, se Întreba el retoric, „mai jalnic decât o mulțime nedisciplinată?”. Natura, adăuga urbanistul, reprezintă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al doilea pericol al cartierelor sărace era, pe lângă faptul de a fi gălăgioase, primejdioase, obscure, Întunecate și roase de boli, potențialul revoluționar pe care Îl adăposteau - o amenințare pentru autorități. Le Corbusier a Înțeles, ca și Haussmann Înaintea sa, că mahalalele aglomerate au fost și erau În continuare un obstacol În calea eficienței poliției. Referindu-se când la Parisul din vremea lui Ludovic al XIV-lea, când la Roma imperială, Le Corbusier scria: „din mizeria colibelor, din adâncul văgăunilor (În Roma
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și promiscue), venea câteodată un vânt de revoltă; complotul se urzea În tenebrele unui haos acumulat unde era greu de desfășurat orice activitate polițienească... Sfântul Pavel din Tars nu a putut fi arestat În perioada cât a stat Într-o mahala, iar cuvintele predicilor sale s-au răspândit cu iuțeala focului de la un om la altul”. În caz că ar fi avut vreo Îndoială, potențialii susținători burghezi ai lui Le Corbusier și reprezentanții lor erau asigurați că orașul geometric și lizibil ar facilita
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1980. Figura 23. Praça de Sé, Săo Paulo, 1984. Figura 24. Piața celor Trei Puteri și Esplanada Ministerelor, Brasília, 1980. Costa și Niemeyer nu numai că excludeau piața și strada din orașul lor utopic, dar credeau și că elimină astfel mahalalele aglomerate, cu toate problemele lor: Întuneric, boli, infracționalitate, poluare, ambuteiaje, zgomot, lipsă de servicii publice. Începerea construcției pe un teren al statului, gol și nivelat cu buldozerele, prezenta avantaje clare. Se puteau evita cel puțin problemele legate de speculațiile imobiliare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de analiză cost-beneficiu puse la dispoziția urbaniștilor au devenit mult mai sofisticate. Putând acum să calculeze cu precizie nevoile bugetare, de materiale, spațiu, energie și transporturi, ei au fost Încurajați să elaboreze planuri ambițioase, cum ar cel de curățare a mahalalelor. Aceste planuri continuau să neglijeze costurile sociale pe care le presupunea mutarea familiilor „ca pe niște fire de nisip, electroni sau bile de biliard”. De asemenea, ele porneau de la premise extrem de fragile și tratau sistemele de ordine complexă ca și cum ar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu se respectă sau nu se oferă „autodiversificarea spontană” și fluiditatea ce constituiau principalele caracteristici ale orașului secolului al XIX-lea. Puternica Înclinație a urbaniștilor către mari proiecte de curățare a mahalalelor este atacată cu argumente similare. Aceste zone au fost primele În care s-au instalat imigranții săraci. Atât timp cât aveau un grad rezonabil de stabilitate, cât situația economică era relativ bună, iar oamenii și diversele afaceri nu aveau disperată nevoie de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se pierde, indiferent din ce cauză, venitul șsocialț pe care Îl aducea dispare, până când - și doar cu această condiție -, cu puțin noroc, se adună Încet un nou capital”. Rezultă de aici că Jacobs era total Împotriva proiectelor de eliminare a mahalalelor, atât de la modă În perioada În care scria ea lucrarea. Mahalaua nu deținea, poate, un capital social atât de important, Însă avea niște temelii pe care să se poată construi; nu trebuia să se recurgă la distrugere. Ceea ce o Împiedică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aducea dispare, până când - și doar cu această condiție -, cu puțin noroc, se adună Încet un nou capital”. Rezultă de aici că Jacobs era total Împotriva proiectelor de eliminare a mahalalelor, atât de la modă În perioada În care scria ea lucrarea. Mahalaua nu deținea, poate, un capital social atât de important, Însă avea niște temelii pe care să se poată construi; nu trebuia să se recurgă la distrugere. Ceea ce o Împiedică pe Jacobs să devină o conservatoare În stil burkean (referire la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înțelepciune, ci și inutil. Cartierele puternice - asemenea orașelor puternice - sunt rodul unor procese complexe, ce nu pot fi reproduse de sus. Jacobs Îl citează aprobator pe Stanley Tankel, un urbanist care protesta - lucru rar auzit - În următorii termeni Împotriva curățării mahalalelor: „Următorul pas va necesita o mare smerenie, deoarece acum suntem pe punctul de a confunda marile proiecte de construcții cu marile realizări sociale. Va trebui să recunoaștem că realizarea unei comunități este peste putința imaginației. Trebuie să Învățăm să iubim
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fixe tind să dea naștere unui număr mare de cetățeni ilegaliști, fără documente, aflați tocmai În zonele urbane unde li se interzisese să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline de săraci care, adesea, șterg podelele, gătesc mesele și Îngrijesc copiii elitelor care lucrează În centrul decorativ planificat. CAPITOLUL 8 ÎMBLÂNZIREA NATURII: O AGRICULTURĂ A LIZIBILITĂȚII șI SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri părțile unei căruțe - Dar asta nu face
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
salvare”, deși, din perspectiva celor prinși În capcana proiectelor autoritare de inginerie socială ce amenință să Îi strivească, asemenea improvizații poartă amprenta arbitrarului și a disperării. Multe orașe moderne - și nu doar din lumea a treia - funcționează și supraviețuiesc grație mahalalelor și cartierelor mizere ai căror locuitori prestează serviciile esențiale. După cum am văzut, economia planificată formală depinde de comerțul mărunt, de trocuri și tranzacții de obicei ilegale. Economia formală a sistemelor de pensii, securitate socială și servicii medicale este susținută de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lizibilitatea de sus miniaturizarea și redezvoltarea Parisului idealul utopic al orașe extrem-moderniste perspectiva aeriană asupra capitale administrative estetica segregarea funcțională În simplitatea geometrică a ierarhia funcțiilor În proiectele nerealizate ale lui Le Corbusier clădiri prefabricate În proiecte de curățare a mahalalelor din inconsistența scopul transcendental al zonele neplanificate ale ca utopie ordinea vizuală vs. Ordinea trăită vezi, de asemenea, Brasília; Chandigarh Cetățenie Clark, T.J. Claveria y Zaldu, Narciso Clay, Jason Colbert, Jean-Baptiste Cooperative limita recoltelor potrivite pentru cooperativele Potemkin În satele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Între Statele Unite și Uniunea Sovietică Inocularea practica tradițională Insecticide Vezi Pesticide Irlanda harta cadastrală practici de măsurare locale Iwo Jima memorialul Jacobs, Jane formația arhitecturală diversitatea ca „funcționalistă” mecanismele informale ale ordinii sociale cartierele multifuncționale contestarea proiectelor de curățare a mahalalelor perspectiva de la nivelul străzii aspectele neplanificate ale orașelor criticarea urbanismului planificat ordinea vizuală și ordinea trăită cadrul de referință feminin Jeanneret, Charles-Edouard Vezi Le Corbusier Jefferson, Thomas Jenner, Sir William Evrei adoptarea supranumelor lizibilitatea comunității În timpul ocupației naziste a Amsterdamului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unei limbi oficiale mētis-ul exprimat În Le Bon, Gustave Le Corbusier perspectiva aeriană fascinația pentru avion influența asupra planului Brasíliei fascinația pentru Uniunea Sovietică doctrina zonificării funcționale simplitatea geometrică preferată de despre fericire influența asupra arhitecturii clădirile prefabricate despre problema mahalalelor despre rolul autorității proiectele urbane nerealizate ale Leach, Edmund Liga Timpului Lizibilitate prin adoptarea supranumelor și intervenția autoritară În procesul bolșevic de restructurare a Rusiei rurale prin realizarea de hărți cadastrale nuanțarea intervențiilor statului grație În managementul forestier orașele cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unei limbi oficiale a practicilor funciare ca Îngustare a perspectivei În versiunile oficiale ale Revoluției Rusești În restructurarea Parisului În standardizarea unităților de măsură fapte standaridzate supranumele centralizarea transporturilor În urbanism Sivaramakrishnan, K. Skinner, G. William Proiectele de curățare a mahalalelor opoziția lui Jane Jacobs Variolă inocularea cu virusul Smith, Cecil O., Jr. Smith, David Social-democrați (Economiști) Inginerie socială autoritară aspecte tragice ale metafora grădinii imperialistă originile extrem-modernistă proiecte utopice În vezi, de asemenea, Așezări, permanente Ordine socială mecanisme informale ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și complexitate În zonificarea funcțională În structurile de tip grilă din punct de vedere comercial În proiectele nepuse În practică ale lui Le Corbusier miniaturizarea În neajunsurile În materie de predicții simplificări În și restructurarea Parisului proiectele de curățare a mahalalelor În comparație cu realitatea socială ca taxidermie inconsistența universal ca proiect utopic vezi, de asemenea, Brasília Utopism În orașele geometrice ca scop al statelor moderne timpurii extrem-modernist administrativ rus În ingineria socială socialist secolul al XX-lea Vale, Lawrence Van der Ploeg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spirit spontane, inedite, motivate contextual. Toate acestea sunt „consemnate” de narator ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de câmpie, „devenit anexă a mahalalei”, dialogurile fiind atent înregistrate și „reproduse”, uneori poate excesiv, frizând neverosimilul. Savuroasă este și onomastica personajelor, care se cheamă Spirea Suflănlampă, Ioana Cotoibălan, Grigore Bibănac, Onică Dădălău, Umflănări, Toma Fâsnoc, Luță Ocățidă, Marin Zgâmboașă, Savu Găuriciu, Bică Bodârlău. Sunt nume
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]