116,985 matches
-
familie profund traumatizată, dintr-un sat de pe malul de dincolo al Nistrului, într-o zonă în care se stabilizase frontul. Tatăl a fost "furat" într-o noapte, înainte de război, un mod de a spune că a fost arestat de comuniști. Mama rămâne pe timpul marii conflagrații cu trei copii (doi băieți și o fată). Fata, speriată de moarte de un bombardament, sfârșește curând, după o scurtă agonie. Isai își caută fratele, pe Ile, plecat în căutarea unui cal rechiziționat, când de o
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
l-am făcut zbanghiu,/ supărat că m-am născut pe lume/ fie prea devreme, fie prea târziu!/ de aceea, nu voi plânge anume/ ce-am iubit și ce-am cântat mai ieri,/ recunosc că nu-s mai breaz că viața/ mama ei de viața, ce-ai putea să-i ceri? E drept că poetul nu e mai breaz, însă de ce să înjure viața? Nu-i frumos, poete! Să trecem la sentimente mai înalte și nume mai mari: Trunchiul tău, știu, da
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
întredeschisă. Am urcat o răsucită scară-n spirală, la capătul căreia o ușă stacojie, enormă, mă aștepta. Am deschis-o și m-am oprit în prag, năucit de strălucirea din cameră: pe patul cu cearceafuri de o albeață ireală stătea mama, tânără și goală, cu pata roșie de lupus pe șold, cu părul răsfirat pe sâni și pe umeri, cu ochii strălucind ca briliantele, zâmbindu-mi de bun-sosit." (p. 25). Sunt cele mai bune pagini ale volumului, cu publicistică trasă înspre
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
i-o oferise (te pomenești că una smeurie, cu sclipici) și că, de fapt, "l-a trădat", făcând afirmații compromițătoare la adresa lui. Fără să aibă conștiința diferenței de potențial creator, ingenuul poet exclamă cu amărăciune în romanul său: "O, epocă, o, mamă a monștrilor! Ce ai făcut din noi toți? Poate că am fi putut fi frați cu Favoritul Ahamtovei șcu Brodski - n.a.ț, dar tu ne-ai învrăjbit, ne-ai răzlețit deși, poate, ca nimeni altcineva, noi doi aveam nevoie unul
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de proști și de îngâmfați ce sunt, să pută... Repede, dădui fuga la bucătărie și i-am adus un pahar cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului său, afecționat dar pervers, un lord sărac, un schilod bogat, el avea nevoie de cea mai disciplinată educație. Dar natura caprițioasă dete mamei care trebuia să-l crească un caracter desordonat ca al său". Accentele critice nu lipsesc, N. Steinhardt contestînd teza caracterului dramatic al poemelor lui Byron, accentuînd, în schimb, ideea descriptivismului acestora. "O ședință de spiritism" este un exercițiu ludic și
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
N-am reușit să dorm, dar am avut cîteva căderi în amintiri. Vacanțele de vară la Turnu-Severin. Pe atunci, rupeam sîrbește. Acum, mai știu doar să gătesc tocana sîrbească. Mergeam cu rudele în piață și cumpăram Vegeta pentru toate prietenele mamei de la București, pungi, cutii, toate cu chipul bucătarului șugubăț. Mai tîrziu am aflat cine este Lepa Brena, vedeta sexy a televiziunii sîrbești, văd și acum pelerinajele prin curtea bunicii din buricul tîrgului cu mărfuri de contrabandă, la mare preț. Copilăria
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
fi romanul despre Detroit; romanul despre grecii americani. Și multe altele. Middlesex, povestea unei metamorfoze, vorbește despre reinventarea identității: grecii devin americani, femeia devine bărbat. Nu în ultimul rînd, e un roman despre dreptul inalienabil de a fi noi înșine. Mama mea obișnuia să spună că niciodată cordonul ombilical care o lega de copiii ei nu fusese tăiat de-a binelea. De îndată ce doctorul Philobosian a tăiat cordonul de carne, o altă conexiune crescuse în locul lui, una spirituală. După ce am dispărut eu
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
repede. Repercusiunile ar putea fi grave. - Cum adică? - Depresie. Disforie. E într-o stare psihică foarte delicată. - Tessie, spuse Milton, uitîndu-se la soția lui, vrei să vezi dosarul sau plecăm de-aici și-l băgăm pe cretinul ăsta în pizda mă-sii? - Vreau să văd dosarul. Acum se smiorcăia. - Și ai grijă cum vorbești, te rog. Hai să încercăm să fim politicoși. În cele din urmă Luce cedase și îi lăsase să-l vadă. După ce au citit dosarul, s-a oferit
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
lăsase să-l vadă. După ce au citit dosarul, s-a oferit să-mi reevalueze cazul în viitor și și-a exprimat speranța că voi fi găsit curînd. - N-aș mai duce-o pe Callie la el în vecii vecilor, spuse mama mea cînd plecau. - Nu știu ce-a făcut de-a supărat-o pe Callie, spuse tata, dar ceva a făcut el. S-au întors la Middlesex la sfîrșitul lui septembrie. Frunzele cădeau din ulmi, lăsînd strada descoperită. Vremea începuse să
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
lumea se oprea mereu pe acolo cu mîncare și trebuia să pună farfurii, iar apoi să strîngă după ei -, dar noaptea, aproape ca stupefiată, avea curajul să încerce să se împace cu biletul pe care-l lăsasem. Era imposibil ca mama mea să se gîndească la mine ca la altceva decît fiica ei. Gîndurile ei se învîrteau în cerc, iar și iar. Cu ochii întredeschiși, Tessie privea în dormitorul întunecat care sclipea și scînteia prin colțuri și vedea înaintea ei toate
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
băiat? Și totuși acum într-acolo părea să ducă. Tessie parcurse din nou în minte evenimentele din ultimul an și jumătate, căutînd indicii care ar fi putut să-i scape. Nu făcea nimic altceva decît ce ar fi făcut orice mamă, confruntată cu o revelație șocantă despre fiica ei adolescentă. Dacă aș fi murit de la o supradoză de droguri sau dacă aș fi intrat într-o sectă, gîndirea mamei mele ar fi luat, în mare, aceeași formă. Procesul de reevaluare era
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
-i scape. Nu făcea nimic altceva decît ce ar fi făcut orice mamă, confruntată cu o revelație șocantă despre fiica ei adolescentă. Dacă aș fi murit de la o supradoză de droguri sau dacă aș fi intrat într-o sectă, gîndirea mamei mele ar fi luat, în mare, aceeași formă. Procesul de reevaluare era același, doar întrebările erau diferite. De aceea eram așa de înaltă? Așa se explica de ce nu-mi venise ciclul? Se gîndea la programările noastre la epilat, la Lîna
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
niciodată rochiile ca lumea, cum nu mă mai încăpeau mănușile de femei. Toate aceste lucruri pe care Tessie le acceptase ca ținînd de vîrsta critică i se păreau dintr-o dată îngrijorătoare. Cum a putut să nu-și dea seama? Era mama mea, îmi dăduse naștere, era mai aproape de mine decît eram eu însumi. Durerea mea era durerea ei, bucuria mea era bucuria ei. Dar n-avea oare Callie uneori o expresie stranie pe figură? Atît de intensă, atît de... masculină. Și
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
masculină. Și n-avea pic de grăsime pe nicăieri, numai oase, fără șolduri. Dar nu era posibil... și doctorul spusese despre Callie că era... și de ce nu pomenise nimic de cromozomi... și cum putea să fie adevărat? Așa curgeau gîndurile mamei mele și mintea i se întuneca și scînteierile încetau. Și după ce se gîndea la toate acestea, Tessie se gîndea la Obiect, la prietenia mea strînsă cu Obiectul. Își aminti ziua cînd fata aceea murise în timpul piesei și cum dăduse buzna
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
el îi spuse că avea să se roage pentru întoarcerea mea. O sfătui pe Tessie să se ducă la biserică și să aprindă o lumînare pentru mine. Mă întreb acum cum arăta chipul părintelui Mike atunci cînd o ținea pe mama mea de mînă în dormitorul mare. Era vreo urmă de Schadenfreude la el? De plăcere iscată de nefericirea fostei logodnice? De satisfacție pentru faptul că banii cumnatului său nu l-au putut apăra de această nenorocire? Sau de ușurare că
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
au putut apăra de această nenorocire? Sau de ușurare că pentru prima oară, în drum spre casă, soția lui, Zoë, nu va putea să-l mai compare cu Milton în detrimentul său? Nu pot răspunde la astfel de întrebări. Cît despre mama, era sedată și nu-și amintește decît că presiunea din ochii ei făcea ca fața părintelui Mike să pară alungită straniu, ca a unui preot dintr-un tablou de El Greco. Noaptea Tessie dormea cu întreruperi. Din cauza panicii, se tot trezea
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Marius Chivu Andrei Codrescu (pe numele său adevărat Perlmutter) a debutat în 1963, în revista "Steaua", cu pseudonimul Andrei Steiu. Doi ani mai târziu avea gata o plachetă pe care însă nu apucă să o publice întrucât părăsește România împreună cu mama sa. A petrecut o perioadă în Italia, apoi la Paris, înainte de a se stabili definitiv în Statele Unite, unde a făcut o strălucită carieră de scriitor de limbă engleză și jurnalist de radio, distins cu câteva premii importante. Pe scurt, așa
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan de vergele de sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum cos/ corpul străinului/ în valea vie a mamei lui.// m-am uitat la ceas/ și i-am zis,/ cu vocea ei: bună seara.// bună dimineața,/ mi-a răspuns,/ absentă,/ cu vocea mea.". O metempsihoză sui generis, nu doar pe axa timpului, ci și în câte un plan orizontal
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
nume de mumie încap multe alte rămășițe de oameni și povești, de la piticul nesuferit care-i crește, ca o sarcină ectopică și toxică în coșul pieptului, o cușcă de sufleur, pînă la amintirile dezordonate despre un tată despotic, despre o mamă încercată de negre presimțiri și despre doi frați "aproape de treabă". O genealogie tarată care, altfel decît în prozele naturaliste, nu explică nimic, doar derutează. Ascunsă, cu ipocrită discreție, după perdele. Povestea se încheagă în jurul unei dependențe blestemate de amîndouă părțile
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
uman spus: realitatea e deja interpretare. În acest context, mai contează - nu adevărul, care rămîne o iluzie, ci - faptul concret, istoria reală?! Nici măcar interpretarea nu mai contează, ci doar iluzia realului, proliferarea ei virtuală. Pînă și un basm parodic, precum Mamă..., se construiește pe tema realității care maschează adevărul. Nu-i, însă, deloc acesta exemplul cel mai elocvent (decît poate prin surpriză) - căci scrieri majore ale lui I.L.Caragiale, dar și dintre acelea risipite prin gazete de tot felul, se construiesc
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
dintre voi ați sădit un brăduț, ați înălțat o vilă cu wc interior, ați arat? Puneți mîna pe sapă. Cu ea puteți chiar lovi constructiv un intelectual în tichie sau pe oricine doriți. Atenție doar să n-o lovești pe mama cu lopata, că-i faci o impresie urîtă (Butch Cassidy). Și fiindcă am ajuns la violență, îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
ce aruncă asupră-i un văl de poezie ambiguă. O muntenească mixtură de sentimentalism și persiflare trasează contururi insinuant precise, de-o sfidătoare naivitate, precum în tablourile lui Rousseau Vameșul: "Toată familia mea benchetuiește la ŤLocal familialť". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Toasturi. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, rîde, ascute: hîrșt, hîrșt, cuțit pe cuțit. într-un colț un țigan își înmoaie vioara în halba cu bere, ca pe miez
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]