5,147 matches
-
câte un mic rezumat". Pentru moment, am crezut că ministrul sovietic va face apoplexie. În timp ce el tocmai ne spunea că mareșalul Mannerheim a fost un dușman al poporului sovietic și al Uniunii Sovietice, un aliat al lui Hitler și al mareșalului Antonescu, iar prim-ministrul I. G. Maurer depune o coroană la monumentul acestui dușman, colegul său făcea rezumate mici și mălăiețe din cele declarate în numele P.C.U.S. și al conducerii de stat sovietice ceea ce pe moment aducea puțin protestul în derizoriu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Marinescu a respins declarația pe un ton moderat, dar ferm, întrebând care sunt scopurile acesteia. De ce conducerea P.C.U.S. și a statului sovietic nu a protestat la acțiuni similare din partea altor state, inclusiv socialiste? De exemplu, de ce nu a protestat când mareșalul Iosip Broz Tito, președintele Iugoslaviei, a depus o coroană la monumentul lui Mannerheim, întrebare la care N. N. Kuznetov, care probabil nu avea datele necesare, nu a avut nici un răspuns. Ridicându-ne de pe scaune, ambasadorul român a refuzat să primească declarația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dar și Iugoslavia, și din pregătirea opiniei publice interne și internaționale în această direcție. Doctrina intră în aplicare și rezultatele s-au văzut, printre altele, în evenimentele din Cehoslovacia din 1968. Am aflat mult mai târziu că între România și mareșalul Mannerheim existau legături vechi: mareșalul apreciat ca făuritor al independenței statului finlandez, fusese combatant în România în Primul Război Mondial și, după ce luptase împotriva U.R.S.S., în 1939, se alăturase țărilor Axei împotriva U.R.S.S. Finlanda și România acționau alături de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pregătirea opiniei publice interne și internaționale în această direcție. Doctrina intră în aplicare și rezultatele s-au văzut, printre altele, în evenimentele din Cehoslovacia din 1968. Am aflat mult mai târziu că între România și mareșalul Mannerheim existau legături vechi: mareșalul apreciat ca făuritor al independenței statului finlandez, fusese combatant în România în Primul Război Mondial și, după ce luptase împotriva U.R.S.S., în 1939, se alăturase țărilor Axei împotriva U.R.S.S. Finlanda și România acționau alături de Axă ca țări cărora Uniunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1939, se alăturase țărilor Axei împotriva U.R.S.S. Finlanda și România acționau alături de Axă ca țări cărora Uniunea Sovietică, în 1939-1940, le răpise teritorii; mai mult, soldați români ai unor unități de munte luptaseră pe frontul finlandez. Cei doi lideri, mareșalul I. Antonescu și mareșalul Mannerheim, și-au conferit reciproc cele mai înalte ordine ale țărilor lor. Și acestea nu erau totul. Erau însă etape și elemente istorice. Depunerea coroanei, o acțiune protocolară, printre mai multe acțiuni similare, fusese determinată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Axei împotriva U.R.S.S. Finlanda și România acționau alături de Axă ca țări cărora Uniunea Sovietică, în 1939-1940, le răpise teritorii; mai mult, soldați români ai unor unități de munte luptaseră pe frontul finlandez. Cei doi lideri, mareșalul I. Antonescu și mareșalul Mannerheim, și-au conferit reciproc cele mai înalte ordine ale țărilor lor. Și acestea nu erau totul. Erau însă etape și elemente istorice. Depunerea coroanei, o acțiune protocolară, printre mai multe acțiuni similare, fusese determinată de respectul pentru un fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era un fapt necunoscut la Moscova, dar moștenirea imperială rusă, preluată și dezvoltată de regimul sovietic, nu se împiedica de asemenea detalii și nu făcea uz de ele decât atunci când o dorea cu adevărat. A avea pe perete, public, blazonul mareșalului Mannerheim, dintr-o țară străină, nu părea a deranja autoritățile unionale sovietice, dar depunerea unei coroane la mormântul acestuia, chiar în țara lui, era transformată într-o atmosferă de tribunal. * * * După evenimentele din decembrie 1989 am devenit ambasador în Venezuela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din grupul finlandez ce l-a însoțit pe primul ministru român I. G. Maurer la depunerea de coroane". L-a bucurat în mod deosebit faptul că două dintre respectivele coroane fuseseră depuse la mormântul eroilor finlandezi și la cel al mareșalului Mannerheim. Diplomatul finlandez avea gentilețea de a nu se referi la impactul pe care l-a creat gestul român în capitala sovietică, dar și în capitala proprie. Mai târziu însă, când i-am relatat episodul de la Moscova, am realizat că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
I. G. Maurer. Ambele evocări erau legate de subiectul comun: depunerea de coroane în capitala finlandeză. Printre cele stabilite la București, figura și depunerea de flori la "Monumentul Eroilor" din capitala nordică. Drumul spre "Monumentul Eroilor" trecea și pe lângă monumentul mareșalului Mannerheim, alt erou național, unde fuseseră depuse anterior coroane de către mulți premieri sau șefi de state din țări occidentale, cât și de către președintele iugoslav I. B. Tito. Aprobarea venită din țară conținea depunerea de coroane și la mormântul lui Mannerheim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sau șefi de state din țări occidentale, cât și de către președintele iugoslav I. B. Tito. Aprobarea venită din țară conținea depunerea de coroane și la mormântul lui Mannerheim. Astfel că s-au depus flori la Monumentul eroilor finlandezi, la mormântul mareșalului Mannerheim și la monumentul unui batalion finlandez care a participat alături de români la războiul de independență a României din 1877. Separat, s-a depus o coroană și la mormântul "Soldatului roșu (sovietic)" aflat la circa 30 km de Helsinki. Actul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
bogată a conferit progreselor economice realizate de China în acel an o anume substanță, care alimenta încrederea în evoluția viitoare potrivit modelului sovietic. În decembrie 1955, aflat în țară spre a însoți delegația C.C. al Partidului Comunist Chinez, condusă de mareșalul Zhu De, în calitate de interpret, m-am întâlnit întâmplător cu aghiotantul Romulus Farcas. A doua zi, luam dejunul la reședința președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, împreună cu dr. Petru Groza și membrii familiei sale: doamna dr. Petru Groza, Maria Groza, Liviu Groza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de locțiitorul șefului departamentului (Voian); din partea M.A.E., a fost inclus subsemnatul (cu indicația de a nu mă implica, deoarece se vor discuta chestiuni tehnice). La reuniune, a participat și o delegație din Bulgaria. Delegația sovietică era condusă de Mareșalul Aerului Sapoșnicov, care a și condus reuniunea; acesta ne-a informat despre modul în care au făcut ei delimitarea zonei lor economice exclusive cu Turcia, și apoi a venit la problema mai sus-menționată. Reprezentantul Bulgariei a luat cuvântul, și apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
exprimarea punctului de vedere românesc figura și în mandatul nostru, l-am întrebat pe șeful delegației (văzându-l că tace) dacă este de acord să intervin eu în această problemă, iar răspunsul a fost afirmativ. Ca atare, m-am adresat mareșalului sovietic (o persoană care intimida prin alura lui atletică, de tipul "turiștilor sovietici" care vizitau Timișoara în 1989), spunându-i că problema care se ridică nu este aceea a rectificării traseului liniei care separă spațiul aerian, ci aceea a încetării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
spunându-i că problema care se ridică nu este aceea a rectificării traseului liniei care separă spațiul aerian, ci aceea a încetării controlului efectuat până atunci, de autoritățile sovietice asupra spațiului atmosferic aflat deasupra zonei din Marea Neagră care aparține României. Mareșalul (care era sigur pe poziția sa trona reuniunea) a lăsat impresia că se făcea a nu înțelege despre ce este vorba (din poziția celui care crede că are de luat, să fie nevoit să dea), nevenindu-i să creadă că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Dreptul internațional (Convenția privind dreptul mării) și cu legislația română; cum își poate imagina cineva, ca în zona în care noi avem sonde care forează și în jurul cărora există un perimetru de siguranță, ca acestea să fie supravegheate de către ei. Mareșalul mi-a replicat că există dificultăți să facem această modificare, deoarece O.A.C.I. nu ar admite acest lucru. I-am răspuns că nu avem nevoie de aprobarea O.A.C.I. sau a oricărei alte instituții, pentru că autoritățile române sunt în măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
O.A.C.I. ia notă de această comunicare și ține seama de ea, deoarece autoritățile române au capacitatea și sunt îndreptățite să o facă. În schimbul de replici, fiind contrariat și neobișnuit cu asemenea situații, de a fi contrazis tocmai la Moscova, mareșalul devenise nervos și, pe un ton iritat (de parcă se certase cu mine), a pus întrebarea fatidică "Aceasta este poziția delegației române?" Mărturisesc că am fost pur și simplu siderat de această manevră, care îmi punea în discuție calitatea de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să-l abordăm și să-i transmitem un mesaj verbal de la Clement al VII-lea. În ciuda frigului, am ajuns la liniile franceze în mai puțin de o săptămână. Am fost mai întâi întâmpinați de un bătrân gentilom de rang înalt, mareșalul de Chabannes, senior de La Palice, care-l cunoștea foarte bine pe Guicciardini. A părut uimit de vizita noastră, dat fiind că un alt trimis al papei, ofițerul de la Vatican Matteo Giberti, sosise cu o săptămână în urmă. Fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
regelui Carol al II-lea. I l-a strecurat femeia când i-a adus cafeaua suveranului, într-o după-amiază de marți, chiar în grădina Lupeascăi, „la vila aia, de-o avea gard în gard cu Urdăreanu, omul lui de încredere, mareșal și toate alea. Te-ai prins? Carol pleca pe poarta mare și Urdăreanu venea prin spărtura din gard și isprăvea ce lăsase neterminat primul futălău al țării. Nu l-a luat cu el când a plecat atunci în patruzeci?! Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prin telefon. Chiar așa a fost numită de către Goebbels acțiunea de la 20 iulie 1944: „revoluția prin telefon“. „Chiar fetiței lui Stauffenberg (omul care a pus bomba) i-ar fi trecut prin minte să taie firul telefonului“ - a dăugat el. Iar mareșalul Kluge, când i s-a propus să ia măsuri ca și când complotul ar fi reușit, se pare că a zis: „Da, dacă porcul ar fi mort!“ În fine, despre rolul istoric al telefonului vom mai vorbi noi cu altă ocazie. Credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
August s-a Întâmplat aceasta? ACUZAT CRISTESCU: Cu 10-15 zile Înainte. D. Maniu a continuat: „Dragule, acest act trebuie făcut de un militar. Numai el poate să-l facă. Spune și d-ta, domnule Cristescu, care ai trecere la d. mareșal; stăruie ca d. mareșal să fie acela care să facă armistițiul...“ (Procesul marii trădări naționale, Ed. Eminescu, București, 1946) De această dată, pur și simplu un morman de cadavre. Fețele a doi dintre cei morți pot fi distinse mai clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aceasta? ACUZAT CRISTESCU: Cu 10-15 zile Înainte. D. Maniu a continuat: „Dragule, acest act trebuie făcut de un militar. Numai el poate să-l facă. Spune și d-ta, domnule Cristescu, care ai trecere la d. mareșal; stăruie ca d. mareșal să fie acela care să facă armistițiul...“ (Procesul marii trădări naționale, Ed. Eminescu, București, 1946) De această dată, pur și simplu un morman de cadavre. Fețele a doi dintre cei morți pot fi distinse mai clar. Unul dintre ei are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că, la intrarea În război Împotriva Rusiei, pentru recuperarea teritoriilor furate, soldații eroi nu aveau altă grijă decât să facă În vreun fel ca să fie lăsați la vatră. Prin smârcurile râului pe care Armata, În urma unui vestit ordin dat de Mareșalul care conducea Întreaga țară, se străduia să-l treacă, Începuseră să apară o grămadă de răniți la picior, mai ales la stângul. Or, În tranșeele săpate la repezeală, picioarele erau cele mai ferite. „I-au bănuit pe răniți de automutilare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de câmpie În care coborâse un glas hârâit anunța Întruna că toate permisiile fuseseră anulate, că fiecare militar trebuia să se Înapoieze la regimentul lui, că de-atunci Încolo trebuia să lupte Împotriva nemților cot la cot cu rușii, că Mareșalul trădător fusese arestat, Locotenentul se făcuse că nu aude și se pierduse În pădurea ce Începea câțiva pași dincolo de gară. Era Încredințat că nu-l văzuse nimeni, iar dacă s-ar fi Întâlnit cu vreo autoritate, n-avea decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cele mai multe cazuri, chiar deloc. O singură mișcare din cap sau un cuvânt de-al lui era considerat drept o favoare extraordinară. De la sultan, Duca iese cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestemate, care servea nu numai ca baston de mareșal, ci în mâna voievodului avea și o altă întrebuințare: ,,un boier putea fi bătut, dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața lui se face plata ienicerilor”<footnote Ibidem, p. 297 footnote>. Ca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
agresivă, aș zice... adăugă, conspirativ și sfios, distinsul cititor, îndreptându-se spre locul său obișnuit, în fund, lângă fereastră. Pe masa domnului Matei Gafton se înălțară, curând, coloane de cărți și ziare vechi. Activitatea Ministerului Afacerilor Interne sub regimul domnului Mareșal Antonescu, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice Dacia-Traian, 1943. Decret lege octombrie 1940, reorganizarea Sportului Românesc, Decret octombrie 1942. Propagandă, Primejdie. Existența și interesele statului, 1940, 1942, 1943. Comisari de românizare, pedepse de înaltă trădare, moartea pentru deportații care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]