49,948 matches
-
epoca de piatră. Să ne gândim cum ar fi sa aprovizionam marile orașe cu fructe, legume și carne, toate aduse cu căruțele de la mare distanță. Cum ar fi să nu ne mai întâlnim niciodată cu prietenii sau rudele aflate peste mări și țări. La urma urmei, nu s-ar mai pune problema turismului care ar lipsi cu desăvârșire, ci ar deveni totul doar o chestiune de viață și de moarte pentru toși, mai mult decât o simplă problemă de supraviețuire. Dacă
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
scrise cu străvechi simboluri creștine sau precreștine. Am văzut Basarabia până la Nistru - minunat pământ românesc - plin de podgorii, renumite încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, un ținut prin care șerpuiesc râuri înconjurate de păduri, coline semănate cu grâu - o mare de verde intens - alternând cu alte culturi, orânduite geometric pe suprafețe imense de la Orhei la Soroca. Iazurile Orheiului - ochii cerului plini de stelele dumnezeirii - dăruiesc apa pentru irigarea pământului fertil și roditor dar sunt și oaze de liniște și de
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
se porniră pe un râs nestăvilit nici măcar de dorința fierbinte de a-l bea pe nenorocitul de Lirică până o rămâne fără nici o lețcaie. În mijlocul bălții, peștișorul de aur, regele tuturor peștilor, înota cuprins parcă de gânduri negre. Lângă el Marele Sfetnic, un crap de dimensiuni uimitoare, păstra o tăcere plină de respect. Bine, pentru ei nici nu este prea greu... - Mărite sfetnic, sunt iată, din nou, cam nedumerit de ceea ce se întâmplă... - Poruncă, Măria Ta, murmură Marele Sfetnic, păstrând riguros
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2, octombrie 1974 și nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având numele de rymozoli și de rami (lib. VI. 7. 2). La Ptolemeu găsim rymmoi sau erymmoi care locuiau pe la Marea Caspică (lib. VI. C. 14). Amminaus Marcellinus ne spune că cei mai temuți și inumani din peninsula Taurică
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având numele de rymozoli și de rami (lib. VI. 7. 2). La Ptolemeu găsim rymmoi sau erymmoi care locuiau pe la Marea Caspică (lib. VI. C. 14). Amminaus Marcellinus ne spune că cei mai temuți și inumani din peninsula Taurică (Crimeea) erau arinchii. Jordanes ne transmite că unele vrăjitoare din Sciția se numeau aliorumnae. Probabil este vorba de ari sau arieni ce
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
areimanoi”, în fapt doar o formă a numelui grecizat arimaspi care original erau numiți arimasci sau arimi (Homer, Iliada, II. v. 783) și Hesiod (Theog. v. 304). În Argonautica (v. 1063) arimaspii sunt menționați alături de geți ca locuind pe lângă Meotis (Marea de Azov sau poate Mataos, vechiul nume al Dunării - cf. Ștefan Bizantinul). Herodot (IV. 27) le-a zis arimaspoi, adică „cei care trăgeau bine cu săgeata” (C. Lundius, Zam., I. 10). Strabon ne spune că „primii care au descris regiunile
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
pe Tabula Peutingeriană (Seg. XII. 1. 2). În zonă se păstrează o populație de origine romanică până târziu, în Evul Mediu (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 237). Alt grup de rami exista tot în timpuri preistorice în jurul lacului Meotic, Marea Azov de azi (Pliniu, Hist. Nat., VI. 7. 2). Astfel stă mărturie relatarea călugărului Wilhelm de Rubruquis, trimis în 1253 de regele Franței, Louis IX la tătarii și mongolii din Asia, imediat după marea invazie din 1241, când au devastat
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Caspică. După ce am călătorit așa timp de 12 zile, de la Etilia spre răsărit, am ajuns la un râu mare pe care locuitorii de acolo îl numesc Iagag (Iaik). Râul curge de la nord din țara Pascatir (Bachiria) și se varsă în Marea Caspică. Lângă țara Pascatir locuiește poporul Ilak, un nume identic cu Blac, însă tătarii nu pot să pronunțe pe «B». De la acești Ilac au venit aceia care locuiesc în țara lui Asan. Amândouă aceste popoare se numesc Ilac...Astfel am
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
cu un entuziasm bine temperat. Numitorul comun al tuturor cronicilor apărute atunci pare să fi fost, foarte simplu și în cea mai banală accepțiune, frumusețea. De la frumusețea grafică la cea a versurilor. La patru ani de la debut, volumul Călătorind în marea interioară se păstrează între aceleași coordonate estetice dar aduce ceva în plus, un gust dulce-amărui, discret și melancolic, de poezie distilată îndelung și în taină. Dacă am încerca să trasăm o fiziologie a poeziei Marinei Dumitrescu, paradoxal, cel mai dificil
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
află dincolo, și se pune întotdeauna în lumină relația uman-suprauman. (Po)căința, conștiința morală și trăirea apăsată gustând prezentul cu grija continuă a viitoarelor consecințe pe care gesturile de acum le determină, toate acestea definesc imperfect poemele din Călătorind în marea interioară: Imperfecțiunea mea se naște în fiecare zi/ din tulpina căinței o hrănesc chiar eu// mă mulțumesc cu prea puțin,/ schimbă-mi zalele astea, cearcănele// sînt grele și reci,// la icoană fă-mi oglindire/ oarbă,/ deseori lăcrimând Tu/ deseori lăcrimând
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
Unirii a desfășurat o manifestare de demnitate națională, la care, într-o, vineri, pe o căldură insuportabila, am comemorat tristă zi din istoria României și a Basarabiei, am defilat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt și am sfințit Piața Mării Adunări Naționale, pîngărita pe 9 mai 2013 de către clica rusească în frunte cu obraznicul Dmitri Rogozin, reprezentantul lui Puțin pentru Transnistria, care a venit la Chișinău să ne spună încotro să mergem politic și strategic. Vreau să spun că doar
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Trei milioane de locuitori. La 160 de kilometri spre Est, în Golful Tonkin, se află Ha Long, minune a lumii recunoscută ca atare de UNESCO. O aglomerare de peste 9000 de insule dintre care vreo 8000 au nume proprii în mijlocul unei mări perfect calme și puțin adînci. Insule înalte de pînă la 400 de metri, împădurite, nelocuite, sau simple stînci ieșind din apă. Vapoarele se înghesuie la mal, se sare din punte în punte, ca la Lepanto. Un astfel de vas, echipat
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
calcar ce atîrnă din plafoane. Am fost în Peștera Palatului Ceresc, cu o sală centrală ca un ou uriaș, și în Peștera Bățului Ascuns. În aceasta, vietnamezii ascundeau prăjini de bambus ascuțite pe care le montau la nevoie pe fundul mării ca să rupă vasele inamice cu pescaj mare. Nici o flotă dușmană nu a învins în golful Ha Long. Din păcate, americanii nu au venit pe mare, ci prin aer și au bombardat, inutil de altfel, acest paradis marin. Pe noi, numele
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
pe Ion Iliescu din amiciție. Pînă să devină comentator la PROTV, Brucan era răsfățatul ziarului "Adevărul", o ultimă dovadă că mai continua să pulseze la "Adevărul" sîngele ideologic al "Scînteii", unde dintr-un oarecare Saul Bruckner, Brucan se transformase în marele Brucan, judecătorul de presă al lui Maniu. Omul care în ultimii ani devenise un mare suporter al privatizării și care critica ori de cîte ori avea prilejul deviațiile spre stînga ale fostului președinte Iliescu părea să fi uitat ceea ce scrisese
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
În suflete, prin acest succes de răsunet mondial! Îl merită pe deplin. Să-i sărutam mâna care scrie genialele „texte transferate În poeme” și să-i ridicăm statui În semn de recunoștință. Asociația Canadiana a Scriitorilor Romani o invită pe marea poetă Herta Müller și pe distinsul dânsei soț Richard Wagner la Montreal și la modestul nostru stand cu numărul 520 la Târgul de carte din 17-22 noiembrie. Ce bucurie ar fi pentru noi dacă ar afla de invitația noastră (nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pre pământ. adună-n unde și printre nimbi legende spuse În zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lui la cer a Întristat Țara și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Obosiți, ne Îndepărtăm spre hotelurile noastre mâncând clasica shaormă. Încă o noapte de distracție sălbatică, Încă o n o a p t e v a l e n c i a n ă . Soarele se oglindește În spuma albă a mării. Mă uit atent și mi se pare că până și el a Învățat să danseze... Mă aplec și iau o piatră mică. E pentru o prietenă. O miros și simt Încă o dată parfumul Îmbătător al L isabonei . Orașul te Învăluie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era undeva la malul mării, pe la Începutul anilor „70... Încerc să rememorez evenimentele... La câteva sute de metrii de plajă era dispus un radar care avea misiunea de a supraveghea spațiul aerian de deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
deasupra Mării Negre, hăt, până departe, deasupra Turciei, Bosforului și Dardanelelor. Acesta era pe atunci deservit de un colectiv de militari (ostași, subofițeri, ofițeri) sub comanda unui căpitan. Buni specialiști, niște adevărați ași În domeniu ei Își duceau existența ape malul mării relativ izolat și independent de unitatea din care făceau parte și de care erau legați numai cu problemele cu caracter administrativ. Când am ajuns acolo pentru un stagiu, am fost cucerit de ospitalitatea și caracterul acelor oameni de care și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care o colecționa și o citea cu regularitate din copertă În copertă. Pe scurt era un om cultivat visător și ...sensibil. Cele mai multe poezii ale sale le scrisese când fusese repartizat aici și aveau ca temă natura, iubirea și mai ales marea... Din reverie mă trezesc niște țipete și altercații ce veneau de afara: copiii reușiseră În joaca lor să spargă un geam și acum erau alergați de păgubaș...În câteva clipe derdelușul improvizat devenise pustiu copiii fugind care Încotro...bineînteles pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii cu imagini ale anotimpurilor și iubirii reflectate În starea mării Îi fuseseră publicate șicanele se Înmulțiseră și deveniseră mai directe. Politrucul Îl acordase direct, odată chiar cu mine de față: „Când ai de gând să scrii și despre Comandantul Suprem!? Ai termen o săptămână să scrii niște Ode cu Tovarășul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să nu-l mai frecventez, că-l Încurajez În stăruința sa În greșeală”... În mod ciudat una din poeziile ce mi le citise se numea „Înecat În vorbele și cuvintele mării”... Mi-a povestit, că visează În fiecare noapte, cum marea se transformă Într-o fecioară ce-l cheamă irezistibil la ea...Am reținut aspectul punându-l pe seama stresului continuu la care era supus, dar se pare că era o premoniție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să nu-l mai frecventez, că-l Încurajez În stăruința sa În greșeală”... În mod ciudat una din poeziile ce mi le citise se numea „Înecat În vorbele și cuvintele mării”... Mi-a povestit, că visează În fiecare noapte, cum marea se transformă Într-o fecioară ce-l cheamă irezistibil la ea...Am reținut aspectul punându-l pe seama stresului continuu la care era supus, dar se pare că era o premoniție fatală... Pe fondul unei atmosfere tensionate În jurul personajului descris mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]