1,643 matches
-
președenția D-nei Valentina Argetoianu. COMITETUL CENTRAL ACTUAL 1 IULIE 1940 Președintă: D-na VALENTINA ARGETOIANU Vice-Președinți: D. R. Ioanițescu, Dr. G. Banu, Secretară Generală și Organizatoare: D-na Valentina Focșa Casier General: D-na Eugenia G-ral Atanasiu Cenzori: D-na Margareta Bendorf și D-l Colonel C. Dragomirescu. COMITETUL DE DIRECȚIE D-nele: Valentina Argetoianu, Valentina Focșa, Maria I. Petrovici, Hortensia Cosma, Eugenia G-ral Atanasiu, Dr. G. Banu, D. R. Ioanițescu, V. V. Haneș și Avocat Aurel Millea. Secția Asistenței 1. D-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
călătoresc cu un personal, la clasa I, în ultimul vagon, dar sper că într-o zi să schimb trenul și să-mi urmez traseul în condiții mai bune, fără spaima că locomotiva va deraia. File din Jurnal... despre Maestrul și Margareta de Bulgakov 7 iulie 1982 - Tg. Mureș În sfârșit, am văzut Maestrul și Margareta, spectacol pe care în ultima vreme începusem să-l visez. N-am dreptul să spun că mi-a plăcut sau nu, deși, în fond, spectatorul are
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
creșterea animalelor), să desfășoare și activități complementare, așa cum este agroturismul. Ca exemplu prezentăm o gospodărie țărănească care pe terenul destinat agriculturii, amplasează și construiește camping-uri (16 căsuțe), apoi se extinde, ajungând în stadiul de pensiune agroturistică omologată cu 2 margarete. La acestea se adaugă o casă tip “vilă” destinată spațiului de cazare. Descrierea pensiunii agroturistice Gheorghiu (administrator Gheorghiu Maria, asociat fiul său Pușcălău Radu): Pensiunea Gheorghiu primește turiști în 4 camere cu paturi duble (2 persoane): are un salon pentru
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Obstacolul nr. 2, privitor la situația familială care, la vederea unui bărbat solitar, îl poate neliniști pe omul de rând, va fi trecut fără dificultate. Întrebarea nr. 3, ultima șansă, nu lasă prea mult timp pentru jocul cu petalele de margaretă*. Un pic, mult, la nebunie. Un expeditiv va răspunde: "Este evident că vă iubesc mult, altminteri n-aș fi aici", iar răspunsul dat, chiar și într-o engleză stricată, va mai risipi anxietatea (cel puțin aparent). Cam ăsta-i nivelul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
n. trad) * La Drancy, lângă Paris, a existat în anii Ocupației un lagăr de concentrare pentru civilii francezi și străini. (n. trad.) 2 Vezi Cahiers de médiologie, "Qu'est-ce qu'une ronte?", nr. 4, Gallimard, 1998. * Atunci când smulge petalele unei margarete încercând să afle dacă este iubit(ă), francezul (franțuzoaica) dispune de cinci răspunsuri în ordinea: "un pic", "mult", "cu pasiune", "la nebunie" și "deloc". În fapt, patru șanse din cinci. (n. trad.) * Arbore din America, din familia euforbiaceelor care produce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
șase scaune goale, Margareta de Savoia ținea o adunare imaginară cu diplomați fantomă. Iar contele Primoli zicea că acest spectacol neașteptat îl hotărîse pe rege în alegerea viitoarei sale nurori... În acești ani de sfîrșit de secol XIX, regina Margareta "Margareta Margaretelor" încă mai producea un mare efect în ținuta de ceremonie: la gît cu trei rînduri de perle mari și valoroase (regele îi oferea unul nou la fiecare aniversare a căsătoriei lor...), pe cap cu diademe sclipitoare peste părul rămas
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
scaune goale, Margareta de Savoia ținea o adunare imaginară cu diplomați fantomă. Iar contele Primoli zicea că acest spectacol neașteptat îl hotărîse pe rege în alegerea viitoarei sale nurori... În acești ani de sfîrșit de secol XIX, regina Margareta "Margareta Margaretelor" încă mai producea un mare efect în ținuta de ceremonie: la gît cu trei rînduri de perle mari și valoroase (regele îi oferea unul nou la fiecare aniversare a căsătoriei lor...), pe cap cu diademe sclipitoare peste părul rămas blond
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Vă mulțumesc ! Scrisoarea mea va sosi, probabil, atunci când trebuie, pentru a te putea săruta și îmbrățișa de Sfânta Maria, ziua și a Coanei Maria, a lui Mia. Primește, așadar, și pentru ea, sentimentele noaste adunate într-un imaginar buchet de margarete adunate din lumea noastră, din locul în care dragul nostru conu Alecu s-a logodit cu frumoasa și buna coana Mia. Strânge-l la piept, ca pe un lucru scump și păstrează-l acolo, la inimă. Atât cât vom exista
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție dacă „Ernest al vostru e os domnesc”. Când dă de bani, Miza din Titanic vals își ia ca pașaport de ascensiune socială cățel și automobil. Fratele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
apendicită și cred în cuțit precum în sfânta cruce. Altfel “îți găurește puroiul mățișoarele și mori în 24 de ore”! Doctorul curant face și el o previziune sinistră: dacă nu leapădă copilul, va muri la facere din cauza cordului slab. Frații Margaretei se grăbesc să îi comunice acest pronostic. Sunt în literatură și doctori drăguți precum cei din La Medeleni. Doctorul Prahu, un bătrân bețiv, utilizează ca medicamente soarele și vinul. Unei paciente ipohondre îi recomandă criptic H2O. Simpatic e și medicul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
unda ademenitoare a mărei, cu o talie de vespe, curmată la mijloc parcă anume pentru îmbrățoșare, cu un surâs melancolic pe buze care-i dădea un aer de vecinică aspirațiune spre seninul cerului. Era, ca să zic așa, o a doua Margaretă din Faust, încunjurată de aceeași lumină poetică, și iluziunea mea era cu atât mai complectă, cu cât cânta foarte frumos din gură tocmai cântecul Gretchen am Spinnard de Schubert, de răsunau geamurile ferestrelor, de răsunau corzile inimei mele. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aur, cu ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai poetică, așa că parcă ea însuflețea întreaga fire încunjurotoare. Iar notele fluierului îmi răsunau în urechi dulci, melancolice, întocmai cum îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a pătruns, nu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
momentul în care a apărut literatura română cu acest subiect, era fumat de mult în Occident de către Seljenitin. Sau, pot să zic, o literatură cât vreți de contactică, dar locul este ocupat, că s-a dus Bulgakov cu "Maestrul și Margareta". Sau cazuri de scriitori care au scris cărți despre ei, soțiile lor, și le-au publicat în străinătate. Câte neveste de scriitori romani care au suferit în lagăre au îndrăznit să scrie cărți despre soții lor și apoi să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vedete sportive, un prinț nordic a luat în căsătorie o femeie care a mai fost măritată, considerând, probabil, că virginitatea unei femei e o povară prea mare pentru el, moștenitorul tronului Angliei a luat ce i-a plăcut, o Cămilă! Margareta lui Mihai Hohenzollern a luat pe Duda proletarul, căsătorie de pe urma căreia se poate învăța ceva: cine se culcă cu o prințesă coaptă de ani, devine prinț. Pe baza aceluiași raționament: oare cine se culcă cu o bucătăreasă devine bucătar? Toată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu onor, la Țară și popor, considerând că n-a fost înțeles gestul lui de acum 10 ani, de față de Petre Roman, tot la 30 decembrie, l-a repetat, că poate, cine știe, România își va pune-n cap fustele Margaretei și slipul lui Duda, prințul consort de Râpa Galbenă, Șorogari și Ciric. Toate ca toate, dar când vezi ifosele actorașului, că el face lobby pentru România pe lângă capetele încoronate ale Europei (de ce nu face pe lângă Putin sau Angela Merkel?), te
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
capetele încoronate ale Europei (de ce nu face pe lângă Putin sau Angela Merkel?), te apucă o imensă greață. Considerând legea salică depășită (legea asta, a francilor salieni se opunea „promovării” femeii încă de acum 1600 de ani), ne lasă pe mâna Margaretei care moștenește coroana României. Ceilalți urmași ai lui Carol al II-lea, din căsătoria legală cu Zizi Lambrino, sunt îndepărtați de la tron, ca nedemni. Mihăiță știe de legea salică, dar nu știe de legea nescrisă, românească, prin care puteau accede
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și familia lui în care l-a cooptat și pe prințul Duda de Șorogari, Bahlui și Râpa Galbenă, din mâna republicanilor PSD-iști, gest politic care le-a afectat obrazul și nouă punga. Individul care răspunde de fericirea personală a Margaretei nu se mulțumește numai cu acest rol, vrea să ne aducă fericirea la toți, se simte chemat să se încolăcească ca șarpele pe gâtul Țării, despre care crede că-i este datoare cu ceva. Casa Regală, instituție care nu există
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Duda candidează la președinția României. Și ce? au zis unii, e cetățean român și, conform Constituției, poate candida. Da, așa este. E un cetățean român cu privilegii speciale și Dumnezeu știe cine-i în spatele acestui prinț, ieșit de prin dessousurile Margaretei. Candidatura lui Duda e o acțiune cu bătaie lungă și a fost gândită în capetele înfierbântate ale celor care vor să restaureze monarhia. În primul rând, ex regele, care și-a făcut socoteala că românii îl vor aștepta cu brațele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o coardă; se iubeau într-un oraș exigent și unic, bătut de valuri, mucegăit de neguri, excitat de nopțile albe; împărtășeau cu el umorile și trezirile lui dureroase, iar el le hrănea iubirea. În acest punct se aflau când tatăl Margaretei muri de un stop cardiac. Citind telegrama, țipă: "Și eu nu eram acolo!" Moartea, evident, profitase ca să lovească de faptul că ea stătea cu spatele, dar de ce stătuse întoarsă cu spatele? Margareta se prăbuși pe pat urlând. A trebuit să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prea mult. A condus-o la aeroport cu ochii împăienjeniți și chipul boțit al unui om mahmur; ea avea privirea febrilă și obrazul crispat. De când se cunoscuseră, nu se despărțiseră niciodată. În fiecare an își făceau vacanțele împreună, la părinții Margaretei, dar Arcadi depunea cererea de pașaport cu mult înainte, pentru a evita orice risc de întârziere. S-au sărutat sec, cu buzele arse deja de febra așteptării, și ea a plecat. După epuizantele pregătiri funerare și înmormântare, Margareta constată că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
adevăr perimat, în care chiar aceia care fac eforturi să-l dezmintă ar vrea mult încă să creadă. În starea civilă nu există moarte instantanee: nu se moare decât progresiv, încetul cu încetul, drept consecință a unei lungi maladii. Mama Margaretei n-ar fi fost în stare să facă această muncă de scormonitor în hârțoage, nu era în stare de nimic de altminteri; moartea brutală a bărbatului ei o scufundase în cea mai teribilă confuzie și, până la urmă, căzuse la pat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
caută aici aversa asta, anotimpul ei nu e toamna!" Margareta izbucni în râs, atât de intrigat părea de intențiile obscure ale meteorologiei. Adăpostul de sub boltă era iluzoriu, apa le pătrundea în haine, în pantofi, în buzunare. Sacoșa cu provizii a Margaretei, cu pachetele muiate, se făcea tot mai grea. Ahile îi desprinse mâna de pe mâner și luă sacoșa: "Mai bine să mergem la mine, nu e departe!" Fără să-i aștepte răspunsul, porniră prin ploaia care numaidecât se înteți. Alergară prin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mansarda mică a lui Ahile, nu prea era loc pentru două persoane. Dar acționară umăr la umăr ca să se șteargă și să se usuce. La sfârșit, se uitară unul la altul mulțumiți și izbucniră în râs. Ploaia încetase, soarele strălucea. Margareta îl sărută pe obraz frățește, își luă sacoșa cu provizii și plecă. După vreo zece zile, ieși cu o nouă tranșă de pagini scrise. Pe drum, îi veni o idee: dacă, în loc să se ducă până la editură, ar lăsa plicul în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
frigeau coapsele. Un nor îi învălui ochii și se lăsă să alunece. Sleiți și goi, rămaseră mult timp îmbrățișați pe pardoseală. Ahile se ridică cel dintâi, șchiopătând, piciorul continua să-l doară: "Știam eu că sunt vulnerabil la călcâi!" Sprâncenele Margaretei, împreunate deasupra nasului, începură să palpite ca o pasăre prinsă de furtună. Urlă: "Dar eu nu știam asta? Eu, nu?" Acesta a fost începutul unui lung calvar. Margareta descoperi cu spaimă că iubea concomitent doi bărbați și că dragostea pentru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]