2,011 matches
-
Aplicarea principiilor activizării și responsabilizării rezidă într-o abordare specifică a acordării suportului social. Acesta este acordat în raport cu existența nevoii de suport, dar totodată trebuie conceput ca instrument al activizării și responsabilizării. Suportul social nu trebuie să adâncească excluziunea și marginalizarea socială, ci trebuie să reprezinte un instrument și un factor motivant al incluziunii sociale. Cel asistat nu trebuie tratat că un copil căruia i se dă, ci ca un adult care este sprijinit să devină autonom, să se susțină singur
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
de alte măsuri din programe de asistența internațională adresate cu precădere tineretului sau care vizează prevenirea și combaterea șomajului (Leonardo, PAEM, RICOP, Programul PHARE 2000 "Coeziune economică și socială" etc.). ● Adoptarea în anul 2002 a Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. Prin această inițiativă legislativă este reglementat accesul la un loc de muncă al persoanelor marginalizate social. Angajatorii care încadrează tineri, în condițiile unui contract de solidaritate, denumiți angajatori de inserție, încheie convenții cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
muncă de către tinerele femei, cu prioritate de către tinerele mame Asigurarea condițiilor necesare recalificării și reconversiei profesionale a tinerilor aflați temporar în afara pieței muncii Obiectivul 2: Creșterea participării sociale a tinerilor Obiectivul 3: Atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizarea și excluziunea socială a tinerilor Construirea de locuințe sociale pentru tineri, inclusiv pentru tinerii din instituții și pentru familiile tinere cu venituri reduse ● Acces gratuit la mijloacele de planificare familială ● Promovarea programelor de prevenție a consumului de alcool, tutun, droguri
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
generale, nespecifice de a se adapta nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap. Una dintre problemele existente la nivelul învățământului special este slabă promovare a educației incluzive, necesară integrării sociale a persoanelor cu handicap, ca grup vulnerabil, cu risc ridicat de marginalizare socială. Chiar în condițiile în care Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un plan de promovare a școlarizării copiilor cu deficiențe în școli normale, pregătirea cadrelor didactice în acest domeniu este o problemă dificilă și greu de rezolvat. 4. Lipsa
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
eficiența serviciilor de suport pentru persoanele cu handicap, diferențiate pe instituții și servicii oferite la domiciliu Capitolul 14 Romi Este specific populației de romi faptul că sărăcia, care ia adesea forme severe și extinse, este dublată de situatii accentuate de marginalizare și excluziune socială. O parte importantă a populației de romi este prinsă în capcana unui deficit multiplu de resurse personale și familiale: lipsa severă de venituri, condiții de locuire adesea mizere, lipsa de educație, de calificare, angajare predominantă în activități
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
bază (îngrijire medicală, locuința) a avut ca rezultat, pe fondul unui standard de viață în general modest, o restrângere spectaculoasă a zonelor de sărăcie și de excluziune socială. Chiar și populația de romi, caracterizată tradițional printr-un nivel ridicat de marginalizare/excluziune socială, datorită politicii de școlarizare și de forțare a ocupării salariale, a cunoscut un proces rapid de incluziune într-un mod de viață modern. De la jumătatea anilor '70 sistemul socialist intra într-o criză economică cronică, care se accentuează
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
vedere și unele schimbări de structură în orientarea politicilor sociale. Unele dintre aceste schimbari au început să fie operate în ultimul an, ca de exemplu adoptarea legilor venitului minim garantat, a sistemului național de asistență socială, a prevenirii și combaterii marginalizării sociale. Ele vor trebui implementate și susținute cu energie. Din perspectiva promovării PNAinc politica socială din ultimii ani încă prezintă câteva puncte vulnerabile, care necesită intervenție: 1. Efortul financiar insuficient pentru susținerea politicii sociale, în raport cu standardele Uniunii Europene, dar și
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
mai puțin manifeste sau mai articulate în spațiul public - nu au fost adresate prin măsuri și programe sociale. Din categoria acestor nevoi fac parte în special cele asociate grupurilor sociale foarte sărace, aflate într-un proces rapid de excluziune și marginalizare socială. Unele nevoi de suport au fost acoperite doar formal-legislativ, fără însă a se asigura o acoperire reală (de exemplu, cazul serviciilor comunitare destinate populației vârstnice). a) Accesul la servicii, în special la cele de asistență socială. Accesul la serviciile
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
art. 5 alin. (2) din Ordonanță și în condițiile pct. 5.08-5.10 și 5.16-5.23 din prezentele norme metodologice, se consideră executate prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002. 5.25. (1) Ordinea numerică a proprietăților pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanță se determina în funcție de anul
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
cu dizabilități) încearcă, tocmai, să repare, pe un anumit palier, o nedreptate (noi o vedem așa!) făcută respectivilor copii, care nu trebuie stigmatizați că sunt „nu diferiți, dar altfel” decât ceilalți și care, de prea multe ori, suferă consecințele unei marginalizări sociale nemeritate. Am dori, în final, să adresăm MULȚUMIRI colegilor noștri din Centrele de Recuperare sau din Centrele de Zi (din Bârlad și Vaslui) destinate copiilor cu dizabilități, precum și cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale nr. 1, din comuna Delești, ale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sau servicii sociale care sunt disponibile în condiții normale celorlalte persoane din jurul lor. Inadaptare - consecință directă a deficienței sau incapacității, care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diferite forme: inadaptare propriu-zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Integrare - includerea persoanelor cu cerințe speciale în procesele sociale generale și într-un mediu cât mai normal posibil; presupune planificarea riguroasă și controlată a unui mediu în care persoanele cu dizabilități să poată beneficia efectiv de principiul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
femei care îndrăznesc să gândească diferit și creativ și să-i învețe pe alții). Figura feminină din cultura română pe care o apreciez în mod deosebit este Alice Voinescu, fiindcă a îndrăznit să existe în nucleul tare al excluderii sau marginalizării, filosofia, fiindcă a încercat să uite răul și să trăiască fără meschinării post-traumatice, fiindcă avea tot atâta suflet câtă minte. Și le avea din plin. Nu mi-a influențat parcursul intelectual. Am „întâlnit-o” târziu. Personalitatea feminină din cultura universală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
față doar egalitatea formală. Mă rog, ce vă împiedică să vă afirmați? Naționaliștii români spun asta despre maghiari, rasiștii din România spun asta despre rromi, sexiștii din România spun asta despre femei, elitiștii români spun asta despre oricine, în afara lor. Marginalizarea etnică face obiectul a numeroase dispute, mai ales în privința maghiarilor, și nepermis de puține în privința rromilor. Marginalizarea de gen (a se citi: a femeilor) este trecută undeva în coada listei tuturor listelor de priorități. La acest din urmă aspect mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
maghiari, rasiștii din România spun asta despre rromi, sexiștii din România spun asta despre femei, elitiștii români spun asta despre oricine, în afara lor. Marginalizarea etnică face obiectul a numeroase dispute, mai ales în privința maghiarilor, și nepermis de puține în privința rromilor. Marginalizarea de gen (a se citi: a femeilor) este trecută undeva în coada listei tuturor listelor de priorități. La acest din urmă aspect mă voi opri mai mult, nu doar pentru că sunt femeie și manifest o clară empatie cu situația celorlalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
economică sau simbolică, de la participarea la competiții profesionale pentru motivul că sunt bărbați, pe când femeile da, au fost excluse sau sunt marginalizate pentru simplul motiv că sunt femei. Excluderea a fost, până la mijlocul secolului XX, explicită. Actual este înlocuită cu marginalizarea pe tăcute sau pe fond zgomotos-misogin. Până în secolul al XIX-lea femeile au trăit în preistoria politicii. Erau excluse de la drepturi civile fundamentale: alegerea căsătoriei, acces la educație superioară (învățământul era demixtat și „orientat” spre fiecare gen în parte, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
act. Instalarea în fruntea României a unui prinț străin reprezenta o extindere a atributelor de suveranitate statală și consolidare a acelor grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității otomane. În plan intern, sfârșitul domniei era marcat de o marginalizare a domnitorului în egală măsură pe scena politică și în societatea românească, fapt oglindit în lipsa de reacție a populației față de detronarea celui care îi dăduse pământ, educație și drepturi politice, ca să cităm doar câteva din reformele inițiate în perioada 1859-1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prea curând, din cauza articolelor apărute în ziarul ieșean Poporul, girat de Rosnovanu, din care nu lipseau insinuările referitoare la faptul că, în zilele imediat următoare sosirii la Iași, suveranul fusese întâmpinat doar de evrei și reprezentanți ai poliției. Intuind pericolul marginalizării sale pe scena politică, datorită punerii în circulație a unor asemenea idei, boierul moldovean respingea orice apropiere între el și ziarul amintit 534. Familiarizat cu mediul politic moldovenesc în urma numeroaselor discuții pe care le purta în capitala Moldovei și nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vine această disperare, transformată în strigăt și îndemn la revoltă? Din lumea universităților, lumea metroului, lumea stadioanelor, lumea străzii. Toate formează Lumea care constată, contestă, propune o schimbare radicală. Există multă tensiune, multă frustrare la această lume ce reprezintă, azi, marginalizarea celor mulți și care spun: răul vine dintr-o clasă politică mafiotă. Cele scrise până aici sunt în acord cu atitudinea explicită a editorialelor propuse de Lucian Vasilescu în "Ziarul de Duminică", în calitatea sa de editor șef. Să cităm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
respective. O cultură atractivă are efecte pozitive asupra vânzării altor produse naționale. Din acest punct de vedere, guvernele trebuie să profite de orice ocazie pentru a promova în exterior industriile culturale naționale. Aspectul negativ al căutării prosperității este teama de marginalizare. Departe de a reprezenta o amenințare teoretică, multiplicarea schimburilor poate conduce la sărăcire și la marginalizare, prin furt (exporturi culturale sub-plătite) sau strangulare (importuri ieftine). Acest risc privește țările mai puțin dezvoltate, dar și țările dezvoltate în raport cu altele mai dezvoltate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vedere, guvernele trebuie să profite de orice ocazie pentru a promova în exterior industriile culturale naționale. Aspectul negativ al căutării prosperității este teama de marginalizare. Departe de a reprezenta o amenințare teoretică, multiplicarea schimburilor poate conduce la sărăcire și la marginalizare, prin furt (exporturi culturale sub-plătite) sau strangulare (importuri ieftine). Acest risc privește țările mai puțin dezvoltate, dar și țările dezvoltate în raport cu altele mai dezvoltate decât ele"72. Industriile culturale au nevoie de un mediu stabil, care să le încurajeze, de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și cuprinde, pe lângă acestea, și alte potențiale criterii de discriminare. * rasă; * naționalitate; * etnie; * limbă; * religie; * categorie socială; * convingeri; * sex; * orientare sexuală; * vârstă; * handicap; * boală cronică necontagioasă; * infectare HIV; * apartenență la o categorie defavorizată. Formele de discriminare a angajaților pot fi: * marginalizare; * violență fizică; * harțuire sexual; * abuzul verbal (hărțuire verbală; insulte); * bariere în promovare; * etichetarea; * glume homophobe; * îngrădirea accesului la instruire /formare; * comentarii negative; * plată și ale beneficii mai mici decât ale colegilor care realizează o muncă similară. Persoane cu risc mare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acestea au fost concepute pentru a servi persoanele normale. Accentul se pune pe dizabilitate ceea ce o persoană nu poate face, în loc să se pună accentul pe ceea ce persoana respectivă poate face și un efect clar al acestui lucru este segregarea și marginalizarea sau excluderea persoanelor cu dizabilități, în special a celor cu dizabilități mentale. În România, ca număr, există mai mult de 660.000 de persoane cu dizabilități. Așa cum sugerează datele statistice, acest număr ar putea fi mult mai mare deoarece nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai vehement critic fiind Eugen Jebeleanu pentru care Luceafărul devenise "o foaie imundă, o rușine a literaturii". Eugen Barbu a reacționat în fața ostilității deschise prin publicarea romanului Principele în care se regăseau ca personaje literare toți cei care contribuiseră la marginalizarea sa. Dar bucuria revanșei a fost de scurtă durată, deoarece la scurtă vreme Eugen Barbu s-a confruntat cu prima acuzație plagiat venită din partea lui Fănuș Neagu, personaj în roman sub numele de Neftiotache Buhuș. Ionuț Bucur sesizează că odată cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]