2,194 matches
-
două concepții, dar opinia existențialistului J.P. Sartre din anii 1960, cum că marxismul ar fi o filosofie de nedepășit, tulbură și astăzi spiritele. Marxiști precum A. Gramsci, G. Lukacs, K. Korsch, cei din Școala de la Frankfurt, E. Bloch au susținut marxismul mai puțin extremist, fiind rezervați față de revoluții sângeroase ca aceea din Rusia în toamna anului 1917. Pe la începutul anilor 1990 se aprecia că, odată cu reinterpretările marxismului propuse de către Adorno, Althusser, Eberman, Castoriadis, citarea numelui lui Marx se rărește. (8, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Gramsci, G. Lukacs, K. Korsch, cei din Școala de la Frankfurt, E. Bloch au susținut marxismul mai puțin extremist, fiind rezervați față de revoluții sângeroase ca aceea din Rusia în toamna anului 1917. Pe la începutul anilor 1990 se aprecia că, odată cu reinterpretările marxismului propuse de către Adorno, Althusser, Eberman, Castoriadis, citarea numelui lui Marx se rărește. (8, p. 174) În Est, aprecia același autor, marxismul a evoluat de la lucrările și comportamentele Rozei Luxemburg din anii 1918-1919 la scrierile lui Lenin, în care figurează și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
revoluții sângeroase ca aceea din Rusia în toamna anului 1917. Pe la începutul anilor 1990 se aprecia că, odată cu reinterpretările marxismului propuse de către Adorno, Althusser, Eberman, Castoriadis, citarea numelui lui Marx se rărește. (8, p. 174) În Est, aprecia același autor, marxismul a evoluat de la lucrările și comportamentele Rozei Luxemburg din anii 1918-1919 la scrierile lui Lenin, în care figurează și metafora "oameni-insecte", cum se menționează în (7a). Ne amintim cu multe regrete detențiile fără procese și chinurile îndurate de "dușmanii socialismului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu Germania Federală, cu Israelul, Palestina, Libia. Era vremea când structuro-funcționalismul franco-american aducea noi argumente în sprijinul statu-quo-ului modern occidental. După un sfert de secol, căutările unor sensuri umane mai sigure au coincis cu prăbușirea socialismului sovietic și cu reașezarea marxismului la locul ce i-l indica istoria ideilor și organizărilor sociale moderne, față de care se formulaseră critici încă din secolul al XIX-lea. Cu doi-trei ani înainte se încheiase cooperativizarea agriculturii. Atenția principală a conducătorilor dirijați de la Moscova era îndreptată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
foloseau grile ca "marxiști-nemarxiști-antimarxiști" și altele derivate. Primii criticau societatea cu proprietate privată și exploatare, pentru a face loc socialismului și apoi comunismului, secunzii priveau lumea în moduri diferite și nu postulau un mers predeterminat al omenirii, terții repudiau categoric marxismul și suțineau că istoria este făcută de elitele aristocrate, de rasele superioare și făceau observații critice, parțial reluate în textele românești. Unul din principalele curente socialist-marxiste europene a apărut prin anii 1920 la Frankfurt pe Main, centrat pe "teoria critică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Piaget și Kohlberg, precum și din psihanaliza lui Freud. Le-a folosit în analizele etico-morale, în evaluarea principiului publicității din comunicările de masă, lăsând deschise problemele de logica și filosofia istoriei. Așa încât, la Habermas și la alți profesori și cercetători occidentali, marxismul a devenit un alt punct de plecare pentru o "reconstrucție" culturală, alături de celelalte care împărtășesc idealuri și valori durabile, tonifiante sau dimpotrivă. (1, pp. 467-529) Aici, în Est, au funcționat, lăsând urme adânci, reguli și norme impuse de victoria obligatorie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și extinse pe aceleași căi imperiale ca și în antichitate în zonele de influență a celor care, din variate motive, s-au sincronizat mai greu cu "modernii". Istoria recentă a ideilor face continuu trimiteri la analizele economico-filosofice ale lui Marx. "Marxismul secolului XX" descris de R. Garaudy (n. 1913) în deceniul șapte (tradusă și în românește în anul 1969) exprima și unele din idealurile marii puteri de la Răsărit și speranțele de creștere a egalității oamenilor prin socialism, de care au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
J. Baudrillard (1929-2009) îl defineau ca o subsecvență a modernității, care ține din anii 1980-1990 până astăzi. Celelalte faze ale modernității au fost numite de istoricul E. Hobsbawm (n.1917, membru al Partidului Comunist Britanic din 1936 și colaborator la Marxism Today până în 1991): timpurie (1453-1789); clasică (1789- 1900) și târzie (de la 1900 până în prezent). Contribuțiile bune și rele ale iluminismului secolelor al XVIII-lea până la începutul celui de al XIX-lea au fost intens analizate. Multele sale merite au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
le înglobează. Alteori, crizele sunt ocazionate de răsfrângerile asupra oamenilor a efectelor unor factori naturali perturbatori ori "mai departele-mai aproapele" Dumnezeu creștin, mozaic sau islamic, contestate de umanismul ateu modern, de la A. Comte, L. Feuerbach și F. Nietzsche la pozitivismul, marxismul și nietzscheanismul mai recente. (5) Este greu, până la imposibil uneori, atât să se indice sursele macro- și microscopice ale crizelor prin care trec țările, indivizii și grupurile umane cu instituțiile și organizațiile lor, cât și asigurarea succeselor acțiunilor de îngrădire
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmaș al grupului interbelic de filosofi frankfurtieni angajați să pună bazele unei "teorii critice a societății occidentale". Habermas a fost mai apropiat de unul dintre acești filosofi, și anume de K.O. Apel. Această școală filosofică contemporană fiind inspirată de marxismul secolului al XIX-lea, a contribuit la menținerea acestuia ca un curent filosofic influent până aproape de noi. Horkheimer, Adorno, Marcuse pentru secolul al XX-lea, K.O. Apel și J. Habermas, care par a fi ultimii exponenți, cu alte idei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la începutul secolului al XX-lea, birocratul se definește prin "capacitatea sa de a dezvolta un sistem de cunoștințe științifice, mai ales cunoștințe științifice sociale, organizat în termenii unui complex de generalizări universale cu caracter de lege (...)". (Idem., p. 108) Marxismul secolului al XX-lea, sociologii și teoreticienii organizării, paradigmele diferitelor școli de management și economie au întărit credința despre necesitatea controlului social și a manipulării guvernaților de către guvernanți, a executanților de către decidenți. După ce a infirmat teza despre ruptura faptelor de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
posturile RTV, limitate și ele în timp, ci în termenii foarte atent controlați din comentariile la "documente"sau în monografii, rezumate ori expuneri de concepții și metode ale unor "școli" și "curente filosofice occidentale", opuse, divergente sau germinate uneori de "marxismul recitit și reinterpretat". Atunci cam aceasta era metodologia de "învățare și gândire": marxismul este filosofia/doctrina dată, situată pe cel mai înalt piedestal teoretic, fiindcă se pretindea că slujește clasa cea mai progresistă (!), purtătoarea celei mai avansate societăți. Cât de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din comentariile la "documente"sau în monografii, rezumate ori expuneri de concepții și metode ale unor "școli" și "curente filosofice occidentale", opuse, divergente sau germinate uneori de "marxismul recitit și reinterpretat". Atunci cam aceasta era metodologia de "învățare și gândire": marxismul este filosofia/doctrina dată, situată pe cel mai înalt piedestal teoretic, fiindcă se pretindea că slujește clasa cea mai progresistă (!), purtătoarea celei mai avansate societăți. Cât de jos a căzut această "conjectură"! Ea era "filosofie științifică" și în același timp
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și limitele lor. Corelând cu informațiile mass mediei, mulți cititori renunțau adesea la spiritul critic și vedeau numai partea plină a paharului. Către anii '80 ai secolului trecut s-au înmulțit lucrările de filosofia științelor omului. Deși se spunea că marxismul a revoluționat gândirea despre societate, cele mai multe noutăți au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și institute științifico-culturale din centre renumite ale lumii, găsim unele punți de comunicare cu iubitorii de cunoaștere de pe alte meridiane ale Globului. Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism Ne amintim că unii studenți de la facultățile tehnice admiteau că din marxism le este necesară doar economia, și atunci, profesorii de la filosofie deveneau și ei "domnii de la economie". În epocă, nu numai economismul marxismului era la modă, dar și al marxismului "dezvoltat creator" de liderii politici autohtoni de atunci, ghidați de un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism Ne amintim că unii studenți de la facultățile tehnice admiteau că din marxism le este necesară doar economia, și atunci, profesorii de la filosofie deveneau și ei "domnii de la economie". În epocă, nu numai economismul marxismului era la modă, dar și al marxismului "dezvoltat creator" de liderii politici autohtoni de atunci, ghidați de un îndârjit "cult al personalității", reușit descris, până la "autocritica neefectuată", de I.M. Pacepa. Căci el a slujit timp de 27 de ani, din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ne amintim că unii studenți de la facultățile tehnice admiteau că din marxism le este necesară doar economia, și atunci, profesorii de la filosofie deveneau și ei "domnii de la economie". În epocă, nu numai economismul marxismului era la modă, dar și al marxismului "dezvoltat creator" de liderii politici autohtoni de atunci, ghidați de un îndârjit "cult al personalității", reușit descris, până la "autocritica neefectuată", de I.M. Pacepa. Căci el a slujit timp de 27 de ani, din 1951 până în 1978, nu numai stilurile lui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de comentat în aceste timpuri, reamintim că, până în anii '90, la noi nu s-a separat economia de politică. S-a discutat despre "politologie" ca despre ceva ce depășea "socialismul științific" din cele "trei izvoare și trei părți constitutive ale marxismului" (Lenin) ori din manualele universitare apărute ulterior. Pentru că lumea încă nu devenise "monocoloră" și nici nu ar fi de dorit să se întâmple vreodată. Erau lărgiri de orizonturi, cu inerente limite, prin diversificările tip "multi-", care vor duce la evenimentele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
eschatonului tradițional. Diferența radicală pe care Mesia o marchează nu poate fi, altfel spus, suprimată sau „interpretată“ politic sau istoric. Odată cu posibilitatea teocrației cade, pentru Benjamin, și posibilitatea oricărui substitut lumesc al acesteia. Odată ce sursele teologice sunt luate în calcul, marxismul latent al lui Benjamin devine ineficient. În crearea unei fizionomii a flaneurului, corespondentul acestei situații este faptul că acest personaj face parte din categoria, înfierată de Marx, a „revoluționarilor de cafenea“, a căror infinită negativitate nu se transformă în program
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la signification d’une théme“. Printr-o astfel de lectură nu se mai poate vorbi de o secularizare a limbajului lui Benjamin, tocmai întrucât diferitele niveluri ale discursului său comunică în mod constant. La fel, nici problema unei „evoluții“ spre marxism a gândirii acestuia. Lectura textelor filo zofului german presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care permite descrierea unor lumi plu rale, multidimensionale și tensionate, precum cea a orașului secolului al XIX-lea. În caracterizarea flaneurului ca fiind „ascetul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este de regăsit la Mike Savage. Autorul, amintit deja în introducere, împarte scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau Moskauer Tagebuch (1927); proiectul grandios al Pa ssagen-Werk sau scrierile despre Baudelaire care se centrează pe imaginea Parisului începutului de secol XX; reflecții fragmentare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pînă atunci: Puterea științifică și tehnică care conferă supremație asupra Naturii. În secolul al XIX-lea, socialismul marxist va asocia ideea privind cucerirea naturii, ideea propășirii totale a omului în Istorie și ideea creștină a Mîntuirii. Prin toate aceste aspecte, marxismul reprezintă vatra nu doar a unui al doilea Umanism, ci mai cu seamă a unei a doua religii, și aceasta pe de-a-ntregul invizibilă credincioșilor săi, fiind camuflată în "știință", și care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
paralitică pare, în orice moment, gata să se ridice pentru a mărșălui în pas cadențat, a da salutul hitlerist și a redeveni "Germania revanșardă". Mai mult, crearea unei Europe a oțelului și cărbunelui / a pieței comune nu este în ochii marxismului decît constituirea unei super-fortărețe a capitalismului, ceea ce mai curînd trădează decît maschează dulceaga mistică social-democrată și creștin-democrată. Așadar, însăși inima acestei Europe pare să fie intoxicată de nazism și capitalism. Această Europă fetidă este cu atît mai respingătoare cu cît
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd cu Revoluția din Octombrie și nu putem stabili false simetrii între modelele sovietice sau comuniste și universul capitalist". De fapt, de la începutul secolului, virtuțile critice și edificatoare ale marxismului au devenit treptat secundare, în vreme ce capacitatea sa de orbire începea să ocupe locul central. Astfel, momentul în care o mare parte a intelectualilor descoperă în marxism Torța care luminează Lumea coincide cu momentul în care acesta produce orbirea față de lumea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comuniste și universul capitalist". De fapt, de la începutul secolului, virtuțile critice și edificatoare ale marxismului au devenit treptat secundare, în vreme ce capacitatea sa de orbire începea să ocupe locul central. Astfel, momentul în care o mare parte a intelectualilor descoperă în marxism Torța care luminează Lumea coincide cu momentul în care acesta produce orbirea față de lumea contemporană, față de noile puteri, față de noile exploatări, față de noul imperialism, față de URSS, fată de Europa. În realitate, vulgata marxistă reprezenta raționalizarea "științifică" a marii Religii a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]