3,109 matches
-
a alcătui un sistem este necesar ca spațiile libere plantate să facă parte din componența tuturor zonelor funcționale ale orașului, iar cele mai importante dintre ele să fie repartizate echilibrat și să aibă conexiuni atât între ele cât și cu masivele plantate din teritoriul periurban (după Muja, S., 1984). Deosebim trei tipuri principale de distribuire a spațiilor verzi: sistemul în pete; sistemul în fâșii; sistemul mixt, cu pete și fâșii. Sistemul în pete formează o suită de pete de vegetație diseminate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe un relief animat. PĂDUREA PARC Este situată de obicei în afara perimetrului orașelor și poate fi reprezentată de un masiv forestier de peste 100 ha, existent în raza de folosință a respectivului oraș și amenajat corespunzător pentru recreare. De aceea în multe cazuri poartă și denumirea de pădure de recreare, pădure de agrement sau parc forestier. F. Negruțiu (1980) aprecia ca
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
artificializare, prelucrare, adeseori asemănător unui parc. Această zonă are o suprafață mică (15 20%), organizată în așa fel încât să primească în cele mai bune condiții publicul. Se dorește atragerea publicului vizitator dar și împiedicarea pătrunderii “la voia întâmplării” în interiorul masivului. Zona pentru plimbare necesită investiții destul de reduse pentru amenajare, dorindu-se păstrarea, în mare parte, a caracterului natural al pădurii, acesta fiind de altfel, motivul principal pentru care este vizitată pădurea și reprezintă 75-80 % din suprafața pădurii-parc. Zona de regenerare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de plimbare. O pădure-parc trebuie să aibă o rețea de drumuri rustice și alei de plimbare care să nu depășească 4 % din suprafața totală. De asemenea se impune ca parcările și căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier. Funcția recreativă este stabilită pentru o capacitate de primire de 30-60 vizitatori/ ha, pentru a se evita degradarea mediului forestier. Dintre amenajările care pot fi realizate într-o pădure-parc se pot menționa: adăposturile de ploaie, fântâni arteziene, cișmele pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
comode cu mijloace de transport. Grădinile zoologice mari, care conțin animale multe și din diverse regiuni ale globului necesită terenuri mari, amenajări și construcții speciale, de aceea de multe ori se preferă situarea lor în zonele suburbane, în apropierea unui masiv forestier și a unui curs de apă. Noua orientare privind aceste amenajări recomandă ca animalele să fie ținute în libertate, iar acolo unde condițiile staționale permit să se folosească specii vegetale caracteristice locului de proveniență al animalelor, creându-se astfel
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
denivelare cât de mică de teren, are importanță și ea poate fi accentuată prin utilizarea unor efecte optice; lipsa de protecție față de unele elemente naturale (vânturi, zăpezi, insolație) necesită luarea unor măsuri speciale de protecție (plantații sub formă de perdele, masive plantate, crearea de suprafețe întinse de apă, etc.). PROIECTAREA PE TERENURI ÎN PANTĂ Proiectarea pe terenuri situate în pantă, necesită luarea în considerare a următoarelor principii: curbele de nivel reprezintă elemente majore de amplasare a construcțiilor, teraselor, a vegetației, dispuse
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
PEISAGERE Deseori rocile formează scene de peisaj deosebit de interesante care impresionează fie prin masivitatea și soliditatea blocurilor de piatră fie prin aglomerarea de mase mai mici, cu aspect sălbatic sau pitoresc, sau pot alcătui așa numitele grădini alpine. Masele stâncoase (masivele de roci mari) pot constitui locuri atractive, care atrag linii de prespectivă, iar punerea lor în evidență se face prin diverse modalități: degajarea vederii pe direcțiile cele mai favorabile de observare, în funcție de incidența luminii, uneori decopertarea parțială a pământului în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
evitându-se obținerea unei limbi înguste de pământ . Cât privește perspectiva, nu este nevoie să fie cuprinsă cu privirea toată lungimea apei curgătoare sau întregul perimetru al unei ape stătătoare. Un râu devine mai interesant atunci când se pierde într-un masiv sau se ascunde vederii, datorită terenului accidentat. Un lac, un bazin, vor părea mai mari dacă nu vor fi cuprinse dintr-o privire toate detaliile. Proiectantul trebuie să utilizeze relieful malurilor luând în considerare efectele pe care acestea le exercită
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime medie de 1,5 m, dispuși în masive sau garduri vii: pot fi un obstacol fizic, pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime medie de 1,5 m, dispuși în masive sau garduri vii: pot fi un obstacol fizic, pentru delimitarea spațiului, dar permit pietonilor privirea pe deasupra; în unele situații pot ecrana vizual (pentru persoanele așezate pe bănci) sau pot ascunde un anumit obiectiv inestetic situat în imediata apropiere; e) Arbuștii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
spațiului, dar permit pietonilor privirea pe deasupra; în unele situații pot ecrana vizual (pentru persoanele așezate pe bănci) sau pot ascunde un anumit obiectiv inestetic situat în imediata apropiere; e) Arbuștii înalți, care depășesc nivelul privirii pietonilor, dispuși sub formă de masive sau de garduri vii: constituie o barieră fizică și vizuală, cu utilizările pentru mascare, îngrădire, orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere), ca reper vizual, în cazul arbuștilor mari izolați sau grupați ș.a. f) Arbori în plantații masive: constituie principalele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și subarbuștii pot fi utilizați în detaliile compoziției, uneori chiar în combinație cu florile. Se mai pot folosi în masive care să decoreze planurile inferioare, de exemplu unii arbuști semitârâtori (Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.) dar și cei târâtori (Cotoneaster dammeri var. radicans, Juniperus horizontalis var. glauca ș.a.) sau înlocuitorii de gazon (Euonymus fortunei var. radicans
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.) dar și cei târâtori (Cotoneaster dammeri var. radicans, Juniperus horizontalis var. glauca ș.a.) sau înlocuitorii de gazon (Euonymus fortunei var. radicans, Pachysandra terminalis ș.a.). Volumul și forma variată în profil a masivelor și grupărilor de arbori și arbuști rezultă mai ales din îmbinarea speciilor cu înălțimi diferite. HABITUSUL Dintre toate componentele vegetației, arborii au energia vizuală cea mai mare, impunându-se atât prin talie cât și prin habitus, fie că sunt dispuși
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui labirint sunt întreținute periodic prin tundere. Se recomandă ca la amenajarea masivelor 30-35% din specii să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în ansamblu, cu arhitectura formelor de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în ansamblu, cu arhitectura formelor de vegetație. În comparația cu teatrele închise construite, teatrele verzi sunt mai greu de amenajat în ceea ce privește acustica, nu pot fi folosite în condiții climatice nefavorabile și trebuie așteptat o perioadă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
culoare închisă. Scena însăși, atât rampa cât și culisele, se amenajează din elemente naturale și poate fi completată cu un pavilion, un chioșc-foișor, o colonadă sau o sculptură. Arbuștii au un rol important în cadrul plantațiilor. Astfel, arbuștii creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului, contribuie la dirijarea vederii spre anumite perspective, barează accesul în anumite direcții, izolează mici teritorii ș.a. Arbuștii pot fi plantați: izolat, în grupări sau în formă de garduri vii. Grupările de arbuști se vor proiecta din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arbori, grupări de arbuști ți grupări mixte. Perdelele vegetale Sunt plantații sub formă de fâșii dense, regulate ca formă și neregulate sau regulate ca structură. Pot fi: perdele din arbori sau perdele mixte (cu arbori și arbuști de talii diferite). Masivele Sunt plantații mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În planurile generale de amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse (tip pădure) se desenează
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau regulate ca structură. Pot fi: perdele din arbori sau perdele mixte (cu arbori și arbuști de talii diferite). Masivele Sunt plantații mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În planurile generale de amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul masivului Masivele de arbori Pot avea formă regulată (în compozițiile geometrice) sau neregulată (în compozițiile libere). Structura masivelor poate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În planurile generale de amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul masivului Masivele de arbori Pot avea formă regulată (în compozițiile geometrice) sau neregulată (în compozițiile libere). Structura masivelor poate fi omogenă (dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii din care una este dominantă cantitativ). Structura arhitectonică a masivelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În planurile generale de amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul masivului Masivele de arbori Pot avea formă regulată (în compozițiile geometrice) sau neregulată (în compozițiile libere). Structura masivelor poate fi omogenă (dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii din care una este dominantă cantitativ). Structura arhitectonică a masivelor eterogene
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul masivului Masivele de arbori Pot avea formă regulată (în compozițiile geometrice) sau neregulată (în compozițiile libere). Structura masivelor poate fi omogenă (dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii din care una este dominantă cantitativ). Structura arhitectonică a masivelor eterogene este variată și etajată, în funcție de taliile speciilor care se asociază și de rapiditatea lor de creștere
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
masivului Masivele de arbori Pot avea formă regulată (în compozițiile geometrice) sau neregulată (în compozițiile libere). Structura masivelor poate fi omogenă (dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii din care una este dominantă cantitativ). Structura arhitectonică a masivelor eterogene este variată și etajată, în funcție de taliile speciilor care se asociază și de rapiditatea lor de creștere. Arborii se dispun descrescând ca talie spre periferia masivului. Distanțele între arbori variază de la 2 6 m, în funcție de densitatea dorită a masivului. Masivele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]