3,306 matches
-
în cazul acesta oare nu ne vedem siliți a abandona individualul pentru a-l revărsa firesc în universal?! Examenele, concursurile, probele practice, interviurile, selecțiile rămăn forme de acces la universal. Particularitățile noastre pot fi valoroase numai dacă se așează în matca cerințelor universale, nu dacă se manifestă exotic ca niște protuberanțe. Ar fi interesant să-l vezi pe elev venind spre școală ca spre o făntănă, nu retrăgăndu-se din fața ei ca din fața unui torent periculos. În plus, resursele de timp, ca să
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
apucat cândva să mă îndrăgostesc. "Proiectul" este în fond pariul meu existențial, miza pe care o azvârl înaintea mea și din care îmi fac reper și îndreptar de conduită. Or, câți oameni sânt apoi dispuși să recunoască faptul simplu că matca în care și-au așezat viața sau o parte a ei n-a fost cea bună? Că proiectul care le-a reglementat viața a fost greșit și că datorită lui viața lor este un eșec? Direcția în care mă hotărăsc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cinci acte pentru a părăsi scena. Povestea lui e scurtă pentru că trece direct la concluzie; ca și Hamlet, leneșul lui Creangă a înțeles. Numai că el nu mai întîrzie nici o clipă "aici": nu vrea să reașeze timpul lumii în matcă (ceea ce, în cazul lui Hamlet, reprezintă încă un tribut plătit iluziei), nu vrea să răzbune sau să repare ceva. De îndată ce a înțeles, el nu consideră că mai are vreo responsabilitate. Greva foamei nu o face pentru a atrage atenția sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și că de vreme ce nu-l putusem atrage într-un "scenariu paideic", cartea destinului avea să și-o joace singur. Și așa s-a și întîmplat. Avea în el ceva luminos, ceva extrem de înalt și de pur, care-l scotea din matca previzibilă a umanului și care-ți dădea încrederea că de oriunde ar porni, fie și din cel mai obscur unghi al vieții, va termina prin a ajunge în centrul ei. Foarte mulți oameni sânt dăruiți cu câte ceva: unul cu o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Heidegger să-i expună rezumat proiectul lui de gândire. Raportul e documentul cel mai important pentru a înțelege în ce măsură pasaje din Etica nicomahică, Metafizica și Fizica au reprezentat Anstoss-ul, "impulsul", care l-a pus pe Heidegger pe drumul "facticității" ca matcă autentică a filozofiei. Bogdan citește, vădit emoționat, asemeni unui actor căruia i-a venit rândul să intre în cadru. De altminteri este din plin pe scenă (și-a pregătit intrarea legîndu-și discret înainte o băsmăluță în jurul gîtului), în cel mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apare cea a Simonei (cu un discret Amitiés), iar Friedgard sosește la Paris și îi vizitează pe Ciorani însoțită de prietenul ei Walter. Atelajul înaripat, condus după cum Friedgard crezuse de cuviință, își readuce pasagerul pe pământ și îl reașază în matca obișnuită a vieții sale. Zborul magic al lui Cioran luase sfârșit. vineri, 30 noiembrie Senzație de "strîngere a cortului". În două-trei zile plecăm. Există și un nomadism cultural, mai ales în lumea de astăzi, când o grămadă de intelectuali se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființei lui Sorin. Energia acumulată din cenzuri repetate și din această sufocare asumată în adâncurile muțeniei a răbufnit într-un scris torențial. Ca și cum cuvintele trebuiau împiedicate să se piardă în aer, urmând, dimpotrivă, ca, înnebunite de propria lor acumulare în matca tăcerii, să poată fi mânate pe trasee discrete către coala de hârtie și să explodeze, eliberator, acolo. Am primit, în două rânduri, scrisori de la el. Rareori am întîlnit o asemenea patimă a scrisului, un asemenea mod de a te lăsa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care sar o vreme din rând și încep să se considere și să fie considerați "oameni mari" este că, foarte adesea, fac tare mult rău celorlalți. Și cu cât fac mai mult rău, cu atât sfârșitul lor îi readuce în matca de omuleți pe care crezuseră că au părăsit-o pentru totdeauna. Vorba lui Bulgakov: ce se întîmplă cu "un om mare" când dă un cancer peste el? Devine un "om mic", un omuleț. Ce se întîmplă cu anchetatorul lui Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aicea. Popoarele nu sânt producte ale inteligenței, ci ale naturei, - aceasta trebuie stabilit. În începutul dezvoltării lor ele au nevoie de un punct stabil împrejurul căruia să se cristalizeze lucrarea lor comună, statul lor, precum roiul are nevoie de o matcă. Dacă albinele ar avea jurnale, acestea ar fi foarte legitimiste. Când mersul liniștit și regulat al afacerilor este lovit în centrul, în regulatorul său, treaba nu poate merge bine. Și cu toate aceste noi românii de sute de ani n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și din vița Mușăteștilor nu rămâne decât domnița Ruxanda. Urme de legitimism par a fi fost rămas și atunci, căci cel care ia mâna domniței o ia împreună cu tronul - Alexandru Lăpușneanu. De la stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii pe care îi alege întîmplarea și intriga mor mai toți de moarte nefirească, boierii sunt toți aspiranți la un tron pe care nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel se urmează repede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva vreuna din părțile aflate la un moment dat în litigiu reprezintă o desprindere ulterioară teritorializării inițiale din „trupul căpetelnicei moșii”, adică o despărțire și separare a unui grup din satul și obștea „matcă”, grup care ar fi întemeiat un nou habitat în cadrul aceluiași hotar și care, cu timpul, ar fi putut afecta hotarele vechi în detrimentul satelor vecine, mai ales în privința îmbinării, întâlnirii în capete, încălcându-se „lungul după granița însorăritelor moșii”, lucru ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceste sate boierești formează, la începutul epocii moderne, o singură unitate administrativă și fiscală, cu numele Slobozia-Umbrărești, în care au fost incluse cele două sate, plus satul Siliștea care, de fapt, este unul și același cu Umbrărești din vechime, adică matca din care „au roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă, realizată în anul 1835, le menționează distinct. De altfel, unul din cele două sate este cel care se va numi mai târziu Siliștea, matca tuturor celorlalte, iar al doilea este cel care a rămas cu numele Umbrărești, în vale, inclusiv Murgoceștii și partea de nord a Cătunașilor, comunități cunoscute cu aceste denumiri mai mult pe plan local, în perioada interbelică, dar incluse anterior în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui aspect, este și păstrarea prin tradiție a legendei întemeierii satului Suraia, tradiție ce se găsește consemnată într-o lucrare monografică din 1908, aflată în manuscris, autori învățătorul M. Gavrilescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statului, fie o parte a comunității formată din sătenii care nu acceptau să se pună sub autoritatea unui stăpân individual, boier sau mănăstire. Cazul Umbrăreștilor este elocvent din acest punct de vedere, dar sunt și altele precum Buceștii, Lieștii, Corodul, Matca, Cudalbii etc., sate care, fie în totalitate, fie parțial, s-au păstrat în comunități răzășești, deci sate libere, neaservite. Existența satelor libere este atestată și de prevederi legislative referitoare la sistemul de impuneri fiscale, evidențiat pregnant de N. Grigoraș, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei doi beneficiari ai actului de întărire a stăpânirii boierești din 10 iunie 1546, menționat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
113 la Umbrărești fără 1 ce-i mort; 694 fac vii și 171 stupi bătuți pentru a li se lua mierea. Dăm și câteva totaluri privind numărul de stupi ai boierului din următorii ani; constatăm o ușoară creștere. 1784 = 803 mătci; în 1785 sunt 1098; în 1795 scad la 866. Cauzele scăderii putând fi de natură climaterică, prielnică sau nu. Se observă totuși, un număr relativ mare de stupi, ceea ce nu se va mai întâmpla în perioada modernă. 1800 martie Fân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
idim (sic); 13 (triisprezăci) perne din care șapte sunt cu horbotă și toate umplute cu pene; 5 (cinci) foi de scoarță; 1 (una) saltea cu față de adamască nouă; 2 (două) plapumi cu fețăli de citu; 14 (patrusprezăci) cultuce...; 3 (trii) matce albine în stupi; 2 (două) icoane, una Maica Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a numeroase obști, multe păstrându-se chiar întregi în vechea formă de stăpânire și organizare, adică în devălmășie: Corod, Cudalbi, Matca etc. Disoluția pe părți de sate o întâlnim la Umbrărești, Bucești, Liești, sate care au intrat parțial sub stăpânire individuală. Dar cele mai multe au ajuns în întregime de la stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum au fost Barcea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenilor din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla ca stăpânul căruia comunitatea îi datora supunerea și ascultarea să fie înzestrat de la Dumnezeu cu calități morale integre și comportament adecvat bunului mers pentru întreaga comunitate, treburile se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere și de putere politică, cu un comportament imoral și abuziv (acest fel de stăpâni va deveni precumpănitor ca număr în timp), între sătenii ascultători și stăpânul abuziv se vor produce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]