2,196 matches
-
supraviețuit pierderii sale totale, impunându-se zeilor prin suferința sa și făcându-i să-i accepte moartea, altfel decât pe cea a nevinovaților, este Oedip, cu adevărat, rege, nu al unei cetăți, ci al întregului pământ"191. Ca urmare a maturizării spirituale și intelectuale, teama inițială de moarte și zbuciumul sufletesc devin, treptat-treptat, așa cum am mai spus, consolare și îngăduire. Poeta își acceptă destinul și face din moarte odihnă sufletească, dându-și seama că, neputând scăpa de ea, este necesar să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
obsesie existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356. 59Luiza Bratu, op. cit., p. 47. 60Ibidem, p. 48-49. 61Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Bucuresti, Editura Eminescu, p. 51. 62Ibidem, p. 49. 63Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. (Rezumat) 64"Momentul maturizării imediate se cristalizează la nivelul vulnerabilității ființei confruntată cu moartea tragică a tatălui, un moment de răscruce al asumării dureroase a condiției și perspectiva diferită asupra lumii". Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. (Rezumat) 65***, Dicționarul general al literaturii române, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a cronicarilor, cu surse în povestirea populară, "va atrage entuziasmul creator de istorie al romanticilor. Urmele ei se descoperă, în palimpsest, până în secolul nostru, în înțelepciunea inițiată a literaturii lui Sadoveanu". Un întreg secol, al XVII-lea, ca "timp al maturizării și diversificării culturii românești", lasă depoziții distincte pentru destinul nostru spiritual, care "se pot citi, în palimpsest, în orice carte de istorie a culturii sau literaturii române". Drept reminiscențe din lectura Divanului sunt interpretate câteva versuri ale Glossei lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o dilatare ultimă (...). Supremul atins prin vocabulă, prin simbolul însuși al fragilității! (Exerciții de admirație) Prima carte, ultima carte: fracturi identitare. Cioran și banda lui Möbius Într-o logică melioristă, orice autor ar trebui să marcheze o distanță semnificativă, datorată maturizării firești, între prima și ultima sa carte. Lucrurile nu stau însă așa pentru Cioran, care afirmă peremptoriu, în 1973: "Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci de ani de lungă, inutilă muncă de veri ficare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
când o Întreprindere cu caracter de oligopol introduce În producție un produs nou, pătrunde cu el pe o piață, obține o nouă sursă de materii prime, atunci și Întreprinderile concurente reacționează și caută să introducă acest produs pe piață. O dată cu maturizarea și standardizarea produsului, el este propus pe piețe de către mai multe firme concurente. În asemenea condiții firmele transnaționale caută să-și organizeze fabricarea produsului În străinătate. Astfel, apar fluxurile de investiții străine directe, cu ajutorul cărora firmele transnaționale evită pierderea piețelor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În aceste activități. În ciuda unui mediu economic și politic mult mai puțin ospitalier, activitatea investițională a corporațiilor internaționale a continuat să crească În perioada interbelică, cu deosebire În anii '20. Este perioada În care are loc un veritabil proces de maturizare a corporațiilor internaționale investitoare caracterizat prin următoarle trăsături definitorii: maturizarea investițiilor directe și apariția corporațiilor internaționale integrate, companii care desfășurau o activitate mult mai diversificată; apariția unor investitori străini În exploatarea noilor surse de materii prime și materiale; crearea de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mai puțin ospitalier, activitatea investițională a corporațiilor internaționale a continuat să crească În perioada interbelică, cu deosebire În anii '20. Este perioada În care are loc un veritabil proces de maturizare a corporațiilor internaționale investitoare caracterizat prin următoarle trăsături definitorii: maturizarea investițiilor directe și apariția corporațiilor internaționale integrate, companii care desfășurau o activitate mult mai diversificată; apariția unor investitori străini În exploatarea noilor surse de materii prime și materiale; crearea de carteluri internaționale În câteva sectoare foarte atractive pentru investițiile străine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
așa cum sunt de altfel și toate "realitățile" la care se referă: Nord și Sud, "dezvoltați"-"subdezvoltați", "centru"-"periferie", "progres"-"stagnare"-"înapoiere". Teoria modernizării Ca toate lucrurile din lumea aceasta, și teoria în atenție a avut un timp ciclic de naștere, maturizare și ieșire din circuitele comunicațional-ideologice. (16) Prima fază de afirmare a ei a fost între anii 1950-1960, după boom-ul (perioada de succes) a Americii de Nord și a țărilor vest- europene, pe de o parte, și persistența înapoierii economice și sărăciei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
socio-umane determinate. Succesele în programarea sexelor, schimbarea sexelor la adulți sporesc aroganța omnipotentă a omului, dereglează familia și relațiile sociale tradiționale. Un exemplu de influență naturală pozitivă social au fost ploile căzute la timp și căldura potrivită necesară creșterii și maturizării recoltelor din vara-toamna anului 2011, chiar pe o pânză freatică insuficientă de mai mult timp. Recoltele obținute după acele ploi au diminuat ori chiar au înlăturat o posibilă criză alimentară. Aspra secetă din a doua parte a aceluiași an o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fi înfăptuită într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. Autorii care au susținut și susțin că există o metodă unică a cercetării științifice afirmă că uniformizarea metodologică cu științele avansate, cu disciplinele fizico-chimice, reprezintă indiciul cel mai semnificativ al maturizării științifice a unui domeniu de cercetare. Unitatea metodologică se exprimă prin obiectivele urmărite într-o cercetare, prin tipul de întrebări la care trebuie să răspundă ea, prin cerințele pe care trebuie să le satisfacă rezultatele cercetării. Ni se spune că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicațiile prin legi. Distincția dintre „discipline mai puțin dezvoltate“ și „discipline mai dezvoltate“ intervine ca un ingredient semnificativ în formularea curentă a tezei unității metodologice a științei. Profilul metodologic al științelor fizico-chimice este cel care ar indica direcția și țelul maturizării științifice a celorlalte discipline. Unii cercetători ai vieții au formulat rezerve față de această teză încă într-o perioadă când ea era puțin contestată. 2. Controversa metodologică asupra explicațiilor teleologice Una din expresiile tipice ale tezei unității metodologice a științei este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
discipline. Unii cercetători ai vieții au formulat rezerve față de această teză încă într-o perioadă când ea era puțin contestată. 2. Controversa metodologică asupra explicațiilor teleologice Una din expresiile tipice ale tezei unității metodologice a științei este aceea că procesul maturizării științifice a disciplinelor biologice se exprimă, între altele, prin aceea că explicațiile structurilor și comportării ființelor vii prin scopuri sunt înlocuite cu explicații cauzale. Această temă a fost dezvoltată, de exemplu, în lucrări ale filozofului Ernst Nagel. În cartea sa
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Limbajul teleologic este indispensabil pentru descrierea dezvoltării și comportării ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul științelor experimentale. Filozofii științei care apreciază că o asemenea evoluție ar constitui un element esențial al maturizării acelor discipline biologice care cercetează dezvoltarea ontogenetică și filogenetică nu-și pot susține punctul de vedere decât prin considerații de principiu. Pe cercetător nu-l interesează însă, în primul rând, cum ar fi de dorit să se dezvolte cunoașterea științifică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toate consecințele sale. Ei, ca și nu puțini filozofi ai științei, continuă să agreeze distincții consacrate prin expresii ca hard sciences și să spere că domenii de cercetare cum este biologia evoluției vor păși, în cele din urmă, pe calea maturizării lor științifice printr-o schimbare a profilului epistemic care ar urma să le apropie de știința experimentală. Un secol și jumătate de cercetări consacrate evoluției vieții pare însă să ne indice mai degrabă că granița dintre cercetări care explică fapte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istoriei relativ recente. Revenind la partidocrație, opinia la care subscriu este aceea că, pe drumul sinuos al tranziției postcomuniste, România a trecut, cel puțin până în prezent, "de la partidul unic la partidocrație", altfel spus, nu la o democrație a cetățenilor prin maturizarea societății civile, ci la o dominație a partidelor prin acapararea și utilizarea aparatului de stat în folosul propriu și al clientelelor politice. Partidocrația postcomunistă este curent definită drept, "o formă de guvernare în care partidele dețin monopolul absolut al personalului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Pe de o parte, el beneficiază de oportunitatea vidului legislativ ceea ce îi favorizează poziția, în sensul "centralității" (Agh 1994; 1997) atât de clamate de studiile postcomuniste. Pe de altă parte, propria fragilitate instituțională îl împiedică să utilizeze această oportunitate, iar maturizarea survine când deja cadrul legislativ este conturat și presiunea aderării la NATO și Uniunea Europeană elimină practic "opțiunile" majore privind politicile. Centralitatea Parlamentelor este însă dată și de statutul lor de "pepiniere ale primelor partide politice" precum și de "scene politice" originare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
relevante din perspectiva relațiilor / deciziilor politice. În primul rând, Parlamentul modifică sau respinge un procent mai mult decât important din aceste ordonanțe 52% -, ceea ce nu poate fi decât indicatorul unui conflict între legislativ și executiv în privința politicilor. Analiza gradului de maturizare instituțională a Parlamentului nu permite construirea unei ipoteze conform căreia instituția parlamentară în sine este suficient de consolidată și se implică într-un conflict direct cu executivul. Cel mai probabil, tensiunile din coaliție generează fie incoerențe între poziția guvernamentală și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
jucat de Parlament în elaborarea politicilor se observă o schimbare similară cu cea de la nivelul tabloului legislativ. Centrul de greutate se deplasează dinspre presiunea contextului general al tranziției spre impactul exercitat de factorii politici, deși primul continuă să fie relevant. Maturizarea partidelor politice cristalizarea identității și învățarea logicii procesului de guvernare permite o implicare mai activă a acestora în crearea politicilor. Consolidarea partidelor conduce implicit și la o consolidare a instituției parlamentare. Parlamentul devine, prin intermediul unei opoziții mai active 8, mult
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide a căror putere relativă este mai curând echilibrată, facilitează exprimarea opțiunilor politice și întărește, indirect, parlamentul, transformat în portavocea lor. La rândul său, structura instituțională de oportunități nu a avut un impact semnificativ asupra implicării sale în crearea politicilor, maturizarea fiind în mod paradoxal însoțită de o renunțare progresivă la prerogativele de care se bucură, în favoarea Guvernului. Caracterul paradoxal al acestei cedări de suveranitate este însă ușor de explicat prin înțelegerea reacției actorilor politici la presiunea contextului. Departe de a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mod frecvent este prezentată această Europă ca o mămică severă de la vest, suplinită pentru o vreme de "tătucul de la est", în fața căreia copiii trebuie să se abțină de la năzdrăvănii până când aceasta se întoarce cu spatele. Avem o mare problemă de maturizare politică ce se va rezolva atunci când românii vor învăța să stea ei înșiși cu ochii pe ei. Ca Europa. Bibliografie Andreescu, Gabriel. 1996. Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească, Iași: Editura Polirom. Antohi, Sorin. 2001. "Dincolo de oglindă sau Al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etnice importante și care nu au competitori în reprezentarea grupului lor etno-lingvistic să crească. Ambele ipoteze au fost construite pornind de la teoria economică asupra votului. Practic, validarea acestor ipoteze ar demonstra producerea anumitor evoluții în viața politică locală din România (maturizarea electoratului, demasificarea și individualizarea comportamentelor, augmentarea interesului pentru politică, erodarea identificărilor cu grupurile de apartenență primară) evoluții manifeste în unele regiuni multietnice din Europa Occidentală (Birnir 2007, 208-209), evoluții anunțate, de altfel, și în Transilvania la alegerile de dinainte de 2000
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fundamentală a acestei lucrări este dată de încercarea noastră de a demonstra faptul că Bacăul a pornit construcția propriei sale citadinități odată cu începutul Epocii Moderne, de a identifica factorii dezvoltării urbane și de a urmări evoluția istorică a orașului până la „maturizarea” sa de la sfârșitul perioadei interbelice. Se cuvine să aducem anumite clarificări teoretice asupra conceptului de oraș, menite să vină în sprijinul ipotezei de la care plecăm. Departe de noi intenția de a găsi o definiție infailibilă, care să revoluționeze acest concept
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alături de elemente precum munca excesivă și subnutriție, un grad ridicat al mortalității provocată, printre altele, de „(...) izbucnirea și propagarea cu repeziciune a bolilor infecțioase și contagioase precum sifilis, tuberculoză, conjunctivită granuloasă și felurite febre eruptive”. Primele semne ale unei relative maturizări organizaționale a muncitorimii locale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi organizații profesionale. În ordinea apariției lor, cele mai importante au fost „Uniunea lucrătorilor meseriași din toate breslele” (1888, președinte Vasile Paloșanu) și „Societatea meseriașilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extragă informațiile esențiale ale conținuturilor lecțiilor. 2. Învățarea la școlarii preadolescenți și adolescenți Pe măsură ce crește nivelul vârstei mentale (12 - 16 ani) dificultatea sarcinilor de lucru crește spre praguri superioare. Solicitările au o altă complexitate care corespunde modificărilor ce apar datorită maturizării intelectuale a elevului. Gradul de dificultate al sarcinilor de lucru se manifestă mai ales prin amplificarea conținutului și prin complexitatea acestuia. Cadrul didactic poate contribui la prezentarea sarcinilor sub o formă cu un grad de dificultate aparent mai scăzut, pentru că
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]