4,656 matches
-
si transcurriculare care să incite curiozitatea, gândirea creativă, ancorarea în realitatea contemporană. Simpozioanele naționale și internaționale contribuie la prezentarea și studiul unor legături interdisciplinare dintre obiecte de cultură generală (matematica, fizica, chimia, ș.a) și obiecte de cultură tehnică (desen, mecanică, organe de mașini, acționări electrice, automatizări, ș.a.) care determină sporirea sentimentelor elevilor că lumea muncii este foarte complexă, că este practic imposibil să emiți adevăruri absolute, că managementul eficient este al acelora care își asumă riscurile, se confruntă cu schimbarea
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
a fi iubit până la fixație fără să știi e o situație destul de curentă: un roman, Sortiți iubirii, își dezvoltă acțiunea dintr-o asemenea relație imposibilă, ca și o proză scurtă, Ana la Boston. Afectele familiale sunt și ele cariate de mecanica obișnuinței. Femeia este fie misterioasă (Maria din Firul principal), fie de-a dreptul stupidă, aici galeria fiind mai cuprinzătoare, de la nevasta din Cronica de la Miaua până la cea a pădurarului din Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai. Cuplul viu, autentic, apare
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
scurtă problematizare a prejudecăților medievale, exemplificate prin opinia lui Avicenna că oamenii care iubesc sau urăsc „cu exces” au „puterea de a preschimba lucrurile”; finalul ironizează însă asemenea superstiții feudale: „După aproape două secole de astfel de minuni, magia sau mecanica fantastică a iubirii și urii nu ne mai sperie, nemaiavând pentru nici unul dintre noi nici un secret”. Continuând publicistica prin fragmentarism și eterogenitate, primul volum al seriei Memorii din când în când (2003) este deopotrivă o pledoarie pro domo și o
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
vedere tactic; Cunoașterea regulamentului de joc și interpretarea lui practică; Însușirea tehnicii și mecanicii arbitrajului (manual FIBA); Apoi se trece la introducerea treptată a candidaților în practică: Vizionări de jocuri cu comentarii asupra acțiunilor jucătorilor și mai ales tehnica și mecanica arbitrajului punându-se în discuție problemele neclare sau abateri ce pot avea mai multe variante de interpretare (ex: ocuparea primului plan, intervenție la minge în apărare, relația atacant - apărător); Se trece apoi la practica de cronometror, scorer, arbitru la jocurile
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
terminarea jocului, va verifica foaia de arbitraj, imediat la masa oficială, după ce scorerul, cronometrorul și operatorul de 30 de secunde au semnat foaia de arbitraj; După verificarea foii de arbitraj, aceasta va fi semnată de cei doi arbitri; Tehnica și mecanica arbitrajului Pot fi studiate și însușite teoretic din manualul de arbitraj FIBA, elaborat de Federația Română de Baschet și apoi aplicate practic, cu scopul ocupării unor poziții cât mai bune a arbitrilor în teren, pentru a urmări cât mai bine
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
manualul de arbitraj FIBA, elaborat de Federația Română de Baschet și apoi aplicate practic, cu scopul ocupării unor poziții cât mai bune a arbitrilor în teren, pentru a urmări cât mai bine desfășurarea jocului și a putea judeca corect infracțiunile. Mecanica arbitrajului este un sistem cunoscut ca o metodă de aplicare în vederea ușurării sarcinilor oficialilor pe teren și stă la baza unui arbitraj corect, al cărui obiectiv principal este obținerea unui control cât mai corect asupra jocului. Recomandări pentru arbitrii începători
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
știință grandioasă, fizica, s-a dovedit o donna mobile... În 1935, Psysical Review (47) a publicat un studiu năucitor care frământă încă lumea fizicienilor: „Can Quantum Mechanical Description of Reality Be Considered Complete?” („Poate fi considerată completă descrierea realității de către mecanica cuantică?”). Era semnat de Albert Einstein, Boris Podolsky și Nathan Rosen 11. Cei trei descriau un Gedankenexperiment („experiment imaginar”) care a devenit, în anii următori, nu numai „celebru”: a zguduit întreaga fizică, ba chiar întreaga lume prin faptul că a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
într-o parte a lumii, în străfundurile ei, fenomenele se petrec invers, căci acolo timpul curge de-a-ndoaselea, dinspre viitor spre trecut. Dar cum ar fi posibil ca lumea noastră anabasică să plutească pe un fluviu primordial catabasic? Pentru a „salva” mecanica cuantică ar trebui sacrificată teoria relativității! Dar aceasta ar însemna, iarăși, că nu trăim într-o „lume bizară”, ci într-o lume de-a dreptul „de neînchipuit”. 15.1.2.3. Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de unul din experimentatori ar trebui să fie complet independente de rezultatele obținute de celălalt. Este dezideratul fundamental al obiectivității științifice. El impune absența oricărei conexiuni nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează reciproc. Această teoremă stranie a fost confirmată experimental în 1972 de către John Clauser (Berkeley University), stârnind stupoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să o exploreze în manieră holistă. Sistemul de valori impus civilizației europene de creștinism, grav avariat de iluminism și de gândirea științifică modernă, se va degrada în continuare. Ultimul său pilon - scientismul - pare afectat de seismul declanșat de teoria relativității, mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și celelalte descoperiri stranii amintite anterior. Prima categorie de valori căzute în ruină încă din anii ’50-’60, anii antimodernismului, sunt valorile morale. S-a crezut că ele vor putea fi suplinite cu valori epistemice. Postmodernismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frumuseții -, o spaimă față de procesele limitate și credința că fiecare ins are un înger păzitor. Se pare că Doll jr. vorbește de Evul Mediu și Renaștere. Oricum, era premodernă s-ar fi încheiat în secolele XVI-XVII, odată cu „noua matematică și mecanică cosmologică”, adică observațiile lui Tycho Brahe, legile lui Johann Kepler, cercetările lui Galileo Galilei, cu Descartes, Bacon și Newton. Megaparadigma modernă îl cuprinde și pe John Locke. Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
invocând câteva studii și teorii convergente, deși elaborate de pe poziții foarte diferite: constructivism, cognitivism, conexionism. Este citată teoria mnemonică a lui Schank conform căreia memoria narativă, bazată pe povestiri, este mai largă și mai profundă decât memoria logică și cea mecanică (vezi R. Schank, Tell Me a Story: A New Look at Real and Artificial Memory, Simon & Schuster, New York, 1991). La concluzii similare au ajuns și studiile cognitiviste; vezi mai ales: J.S. Brown, A. Collins, P. Duguid, „Situated Cognition and the
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Toulouse‑Pieron - pentru atenție concentrată; - Scala de dezvoltare motorie Lincoln‑Ozeretsky; - Testul de dexteritate (J.E. Crawford); - Bateria B.G.8; - Testul de memorie Rey; - Testul de orientare spațială (Guilford‑Zimmerman); - Testul Figuri identice - spirit de observație (L.L. Thurstone); - Bateria de comprehensiune mecanică Kennes; - Teste de aptitudini manuale care folosesc diferite aparate etc. Rezultatele „tehnice” ale chestionarelor, inventarelor și testelor amintite nu au nici o valoare practică, dacă nu sunt însoțite de un protocol psihologic al specialistului diagnostician care are obligația să „traducă” respectivele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
își dovedește buna cunoaștere a limbii și culturii italiene într-o sinteză asupra poeziei din secolul trecut - Poesia italiana del Novecento (1998) - și prin studiile consacrate unor poeți precum Giacomo Leopardi, Eugenio Montale sau Mario Luzi, în ultima secțiune din Mecanica formei (1999); totodată, traduce în românește numeroase volume din literatura și critica italiană și contribuie la popularizarea poeziei române în Italia. Pe de altă parte, profilul de italienist al autorului se întrevede și în celelalte lucrări ale sale. Astfel, cu excepția
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
egală măsură generarea discursului poetic și a celui filosofic. P. optează pentru o perspectivă mai pronunțat semiotică, ce prezintă avantajul de a efectua nu numai o radiografie a universului poetic, ci și a poeticii ca atare. Metoda rămâne aceeași în Mecanica formei, ce urmărește „aventura poeticului”, „examinarea [...] câtorva moduri de înființare a poeticului”, centrul de greutate fixându-se asupra liricii românești, de la Mihai Eminescu la generația ’80. Perceput adesea ca un discipol al lui Marin Mincu, P. a scris despre modelul
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
unor formulări de sinteză, Marin Mincu fiind așezat „între Dracula și Ovidiu”. SCRIERI: Desprinderea de brumă, Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța, 1993; Tensiunea esențială. Metaforă și revelație în opera lui Lucian Blaga, Constanța, 1997; Poesia italiana del Novecento, Craiova, 1998; Mecanica formei. Eseuri despre aventura poeticului, Constanța, 1999; Magna Impuritas, Constanța, 1999; Gian Paolo Pasolini. Ereticul corsar, Constanța, 2000; Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Scrisori către lady Di, Craiova, 2003. Traduceri: Loredana Bogliun, Vorbind despre noi, Craiova, 1989
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
Marian (15.IX.1938, București), critic, istoric și teoretician literar, comparatist, prozator. Este fiul Mariei Popa (n. Rapolti), spălătoreasă, cum va declara ostentativ scriitorul. Urmează cursurile școlii elementare la București și în 1952 începe, tot aici, o școală medie de mecanică, la care renunță în 1955, când se angajează mai întâi ca manipulant de materiale și macaragiu la o fabrică de gheață, apoi ca frezor și rabotor la Uzinele Autobuzul. În 1961 se înscrie la Facultatea de Limba și Literatura Română
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
unui răzeș, dar prin intermediul unor eroi involuați spiritual ( Râsul) sau al unor naturi elementare, cu o anume linearitate a cazuisticii sufletești (Socoteala). Drumul cu plopi schimbă perspectiva. „Omul interior” este aici un citadin, în genere intelectual, capabil de o complicată mecanică sufletească, mai elastică și mai imprevizibilă. Ideologic însă, prozatorul nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
naturii umane, el scrie acum poemele amurgului, obsedat de trecere, senectute și extincție. Melancolia împuținează lumina, docta puella își pierde grația și aparține trecutului, intertextualitatea își diversifică orizontul referințelor, „mainimicul” devine terorizant, „scurtele proze” nu mai au aura oniricului, o mecanică absurdă se instalează în ritmul curgerii cotidiene. Himera poemului hrănește textul cu virtualitatea sa perpetuă, un jurnal face inventarul iluziilor spulberate, iar accentul pe temporalitate (chiar din titluri: Sâmbătă de februarie, Duminică de ianuarie, Joi de februarie, Luni de noiembrie
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
, Adrian (5.VIII.1936, Cărpiniș, j. Alba), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Elenei (n. Popa) și al lui Mircea Munțiu, funcționar. Între 1950 și 1954 a urmat cursurile Școlii Medii Tehnice de Mecanică din Sibiu, iar între 1954 și 1957 pe cele ale Liceului Teoretic din același oraș. Între 1963 și 1967 este student la Institutul Pedagogic, iar în 1971 termină Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Funcționează ca realizator la
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
locul tabelelor Tabel II. Tabel III. Capitolul 8 MICROANGIOPATIILE TROMBOTICE Sindromul de microangiopatie trombotică (MAT) se definește histologic ca prezența de trombi în arteriolele terminale și în capilarele de la nivelul diverselor țesuturi și organe. Clinic, se manifestă prin anemie hemolitică mecanică și trombocitopenie periferică, asociate cu suferințe viscerale variate. Există două forme clasice de MAT: purpura trombocitopenică trombotică (PTT) și sindromul hemolitic și uremic (SHU). în afara acestora, sindroame de MAT se pot întâlni și în alte circumstanțe patologice, precum: sindromul anticorpilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în anii ’80 (reunite în 2003 în volumul Modernism / postmodernism. O ipoteză), concepția formulată de P. își asumă o fundamentare ontologică (cele două episteme sunt privite ca destructurare, respectiv restructurare a categoriei individualului) și o plajă interdisciplinară extrem de vastă, cuprinzând mecanica cuantică și filosofia culturii, teoria relativității și mitologia, structuralismul genetic și holomerii lui Constantin Noica, logica lui Stéphane Lupasco și romanul lui James Joyce. Se dezvăluie, astfel, câteva piese din ansamblul unui proiect transdisciplinar ce ambiționa să cuprindă într-o
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o voce care a singularizat o mare personalitate În cultura și sociologia timpului său. Mai mult, legea Învățământului care Îi poartă numele demonstrează ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ele există În afară de noi, cu același caracter de necesitate ca și lucrurile realității obiective, și că noi le Întâlnim, le descoperim sau le studiem, ca și fizicienii, chimiștii sau zoologii” (p. 61). Pe de altă parte, d1 Painlevé, care reprezenta mecanica, adăuga În același sens: „Este un adevăr netăgăduit astăzi că nu există științe raționale În Înțelesul strâns al cuvântului. Nici o știință nu se poate Întemeia fără a Împrumuta de la percepția lumii din afară a oricărei noțiuni ce nu se pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În adevăr admis În principiu de către știință, că realitatea slujește de control ideilor pe care mintea le formează asupra naturii și că numai principiile fundamentale ale rațiunii pot alcătui pecetea de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]