1,175 matches
-
Fc se leagă la anticorpii atașați la celulele infectate sau la patogenii invadatori. Activitatea lor stimulează celulele fagocitice sau citotoxice în acțiunea de distrugere a microbilor sau a celulelor infectate cu patogeni printr-o fagocitoză mediată de anticorp sau citotoxicitate mediată celular, dependentă de anticorp. FcR-urile aparțin moleculelor din superfamilia imunoglobulinelor în care alături de imunoglobuline intră receptorii de antigene ai celulelor T (TCR), moleculele complexului major de histocompatibilitate (CMH clasa I și CMH clasa II) etc. (fig. 9.13). FcR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgG declanșează eliberarea de citokine de tip interferon, cum ar fi IFN-γ (care semnalizează alte celule ale sistemului imunitar) precum și alți mediatori chimici de tip perforina și granzima care pătrund în celula țintă, declanșând apoptoza. Acesta este procesul de citotoxicitate mediată celular, dependentă de anticorp, cunoscut sub acronimul ADCC. FcγRIII de pe celule NK se poate asocia și cu IgG monomeric, adică nelegată la antigen, caz în care FcR inhibă activitatea celulei NK. Anticorpii IgE se leagă la antigene ale alergenilor. Moleculele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu DZ va depăși 360 milioane. DZ1 se caracterizează prin distrugerea celulelor B pancreatice, urmată de instalarea deficitului absolut de insulină asociată cu hiperglicemie cronică. DZ1 a fost clasificat în funcție de mecanismele care determină distrugerea celulelor B pancreatice în: tip IA (mediat autoimun) și tip IB (idiopatic). Majoritatea cazurilor de DZ1 sunt de tip IA. Studiile realizate pe gemeni monozigotici au arătat că maximum 60% dintre aceștia sunt concordanți pentru DZ, valoare care arată că atât factorii genetici cât și cei non-genetici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de semnificații, definirea situației Relații sociale ce formează rețele de interacțiune. Concepția asupra comunității Agregat de indivizi, plasați într-o anumită nișă ecologică, și aflați
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astmatici și peste jumătate dintre bolnavii cu dureri precordiale prezintă dovezi clare pentru diagnosticul BRGE. Manifestările pulmonare ale BRGE sunt secundare fie microaspirației pulmonare a conținutului gastric acid care produce lezarea mucoasei și infecție secundară, fie unui reflex de bronhoconstricție mediat vagal indus prin iritația esofagului de refluxul acid. Durerea toracică non-cardiacă, cu sediul retrosternal, caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mai frecventă în duoden, profund, care deseori perforează. Probabil nu este o clasă de ulcere aparte, ci doar manifestarea tardivă a unui ulcer de stress. 5) ulcerul Cushing apare cu localizare duodenală sau gastrică ca o consecință a creșterii central - mediată a acidității gastrice în: tumori cerebrale, poliomielită, operații pe regiunea centrilor bulbari și pontici. 6) leziuni asimilate cu ulcerul, neîndeplinind definiția endosocopică sau histologică: i) ulcerul Dieulafoy (ulcus simplex) este o leziune superficială situată în porțiunea superioară a stomacului produsă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
interacționează pentru inițierea și progesiunea leziunilor [148-153]. Hepatotoxicitatea directă nu explică, singură, toate aspectele bolii hepatice alcoolice [152]. Factorii care contribuie la constituirea fibrozei și a cirozei includ citokine, stres oxidativ și metaboliți toxici ai alcoolului [153]. Intervenția unui mecanism mediat imun este sugerată de histopatologia hepatitei alcoolice, caracterizată de steatoză, dar și de prezența infiltratului inflamator, de hipergamaglobulinemie, creșterea citokinelor proinflamatorii, un nivel crescut de endotoxine circulante. Co-factorii secundari, care pot influența evoluția bolii, sunt reprezentați de încărcarea cu Fe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
degrabă, un context al enunțării ca proces productiv. Contextul extralingvistic mai este cunoscut și drept context situațional sau situația enunțării. El constituie ansamblul factorilor extralingvistici ce exercită o influență asupra sensului și referinței unei unități lingvistice, cu alte cuvinte „trăsăturile mediate și specifice ale unei situații sociale sau ale unui mediu care înconjoară o anumită interacțiune sau un schimb de comunicare.” (Tim O’Sullivan, 2001:88). Putem integra, în acest context, orice informație despre locul și momentul enunțării; identitatea, rolul și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în cele ce sunt și în cele ce nu sunt sau nu pot să fie în noua organizare a lumii. Prin promovarea unei lecturi particulare asupra realității, regimurile totalitare anulează alternativele și nivelează gândirea. Limbaj politic direct vs. limbaj politic mediat În funcție de tipul de comunicare instituit între emitent și receptor, distingem între limbaj politic direct și limbaj politic mediat, primul realizându-se în condițiile prezenței efective a interlocutorilor, iar cel de-al doilea fiind difuzat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a lumii. Prin promovarea unei lecturi particulare asupra realității, regimurile totalitare anulează alternativele și nivelează gândirea. Limbaj politic direct vs. limbaj politic mediat În funcție de tipul de comunicare instituit între emitent și receptor, distingem între limbaj politic direct și limbaj politic mediat, primul realizându-se în condițiile prezenței efective a interlocutorilor, iar cel de-al doilea fiind difuzat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Plecând de la postulatul lui McLuhan potrivit căruia "mass-media e mesajul", considerăm că efectele limbajului politic mediat depind, în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbaj politic mediat, primul realizându-se în condițiile prezenței efective a interlocutorilor, iar cel de-al doilea fiind difuzat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă. Plecând de la postulatul lui McLuhan potrivit căruia "mass-media e mesajul", considerăm că efectele limbajului politic mediat depind, în mare măsură, de adecvarea acestuia la mijloacele tehnice și de selecția acestora din urmă, în funcție de efectele urmărite în comunicare, cunoscut fiind faptul că radioul, internetul, televizorul au impact diferit asupra publicului. Limba de lemn Una dintre formele de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificației, iar semnificatul devine la rândul lui semnificant de gradul doi, prin reorganizarea funcțională a relațiilor dintre expresie și conținut. Dacă în cazul limbajului comun semnificația este transparentă și i-mediată, în cazul limbajului poetic aceasta este opacă și indirectă, mediată. Semnificația se naște aici din tensiunile dintre semnificant și semnificat, ambii cu rol activ în procesul semnificării. Una dintre trăsăturile definitorii ale limbajului poetic este reflexivitatea: comunicarea artistică presupune plierea limbajului asupra lui însuși, asupra potențialului semnificativ pe care îl
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de conflict.........................................8 6. Gestionarea conflictelor..........................................9 7. Abordarea conflictelor...........................................13 B. Medierea..................................................15 1. Definiția și necesitatea medierii................................ 15 2. Scopul medierii...................................................16 3. Avantajele medierii............................................... 16 4. Condițiile medierii................................................ 17 5. Medierea elevilor..................................................18 a) Mediatorul...................................................18 b) Mediatul.....................................................19 c) Etapele și pașii medierii...................................19 CAP. II Opționalul de medierea conflictelor. Analiză de nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
facilita dialogul dintre cei aflați în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților implicate cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. 3 2. Surse de conflict Conflictele apar în mai multe feluri. Ele au următoarele surse: • nevoi fundamentale; • valori diferite; • percepții diferite; • interese diferite; • resurse limitate; • nevoi de natură psihologică. * Nevoile fundamentale sunt acei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este pregătit pentru a facilita dialogul dintre cei aflați în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c) Etapele și pașii medierii a) Medierea conflictelor impune
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
problemei; tot ce se va relata în timpul medierii este confidențial. Mediatorul se va asigura dacă mediații accptă și sunt de acord cu regulile de bază stabilite. Prezentarea problemei Mediatorul va asculta pe cei aflați în conflict. Va cere unuia dintre mediați să înceapă, povestind ce s-a întâmplat, și ce crede el despre aceasta. Mediatorul va rezuma faptele și-i va întreba pe elevi dacă este corect. În situația în care lucrurile sunt neclare, va pune întrebări pentru a clarifica detaliile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și va înțelege, ambele părți constituind o punte de legătură pentru înțelegerea reciprocă, va încuraja 23 exprimarea sentimentelor și expunerea opiniilor. De cele mai multe ori sentimentele rănite sintetizează, de fapt, sursa conflictului. Alegerea soluției Li se sugerează și li se cere mediaților să fie de acord ca: fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; să se abțină a aduce insulte, jugniri celuilalt; să se abțină a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt, fără a-l întrerupe. Dacă apar informații noi în relatarea vreuneia dintre părți, întrebați cum le afectează aceasta punctul de vedere, îndemnându-i pe mediați să vorbească unul cu celălalt. Fiecare dintre elevii implicați va repeta ce a spus persoana cu care se află în conflict. Dacă unul dintre ei nu va reda corect ideile celuilalt, i se va cere să repete și să clarifice
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
la un acord. Mediatorul trebuie să aibă o poziție neutră. 25 Semnarea acordului Dacă s-a ajuns la o înțelegere, mediatorul o rezumă cu glas tare și scrie totul pe „Foaia cu rezultatele medierii”, după care mediații vor semna. Elevii mediați sunt felicitați pentru rezultatele obținute și sunt rugați să completeze (fără semnătură) o foaie de evaluare a mediatorului. Aceasta va fi înmânată coordonatorului (adult) medierii. 26 CAPITOLUL II OPȚIONALUL DE MEDIERE A CONFLICTELOR ANALIZĂ DE NEVOI 1. Aspecte generale Specialiștii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul educativ specific, școlar, include: 51 arhitectura
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
David Lyon, op. cit., p. 124. 134 Ibidem, pp. 131-132. 135 De menționat că în studiile literare, în special, postmodernismul desemnează sticto sensu un curent artistic, ce vehiculează o estetică ("estetica refuzului") și care întreține o relație cu societatea, dar una mediată, prin intermediul reflecției. De partea cealaltă, postmodernitatea corespunde epocii actuale, promotorul acestei viziuni globale fiind considerat Jean-François Lyotard, pentru care condiția postmodernă este văzută drept o trăsătură a contemporaneității. Postmodernitatea nu se caracterizează printr-o estetică, ci mai degrabă printr-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]