4,697 matches
-
să-mi fie bine. Mă uit la tine și inima-mi vorbește Să nu las frigul deznădejdei să-mi pătrundă, Ea vrea să cred in primăvara viitoare, nebunește, Chiar dacă tu incărunțești a mea oglindă. Oprește-mi din suflet, te rog, melancolia Trimite-o altei lumi îndepărtate, Spune-i spiritului tău că-i vreau bucuria Cu care a colorat frunzele moarte. Eu, poezie de dragoste iti voi dărui, Mi-ajung tristețile de-o viață, timp e azi Al bucuriei, cu tine o
ACOPERĂ-MĂ TOAMNĂ CU BUCURIA TA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384399_a_385728]
-
albă Iubito sunt mai a proape c-un vers Frate aici am șezut și-am plâns Din ochi și din celelalte organe disponibile Azi mă sinucid eu Cititorul mai poate aștepta Revoltă la re lanti în cârje Sub brad piticii melancoliei nu-și găsesc locul nici în somn Totuși când deschid o ușă cineva scârție ca o insulă Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: IMPOSIBILA ITHACA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29
IMPOSIBILA ITHACA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384432_a_385761]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > NU ÎNȚELEG Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Din strune de vioară Acorduri curg spre seară, Orașul îmi prelinge Melancolie-n sânge. E cald... E-o nebunie, A vieții simfonie... Mă arde, mă sufocă, SUNT SIMPLU OM, NU ROCĂ! Simt Răul ce-și întinde Nefastele-i aripe, Acoperind planeta Și ale noastre clipe. Simt Răul cum doboară- Martiri, icoane, îngeri
NU ÎNŢELEG de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384467_a_385796]
-
pe șine, ci pe pasărea cu aripi de Mureș, cu plisc de Transilvanie, cu pene ce-l învesmântează că iia! E cântecul de pe Valea Gurghiului, niciodată și nicidecum imitativ, căruia glasul Marioarei Mân Gheorghe îi cerne o măruntă ninsoare de melancolie estetizanta, dezagregata din propriul suflet al interpretei, fără a fi prea dulce, ci prea sensibil și împodobit că floarea, cu soare, parfum și catifea. Toate cântecele Marioarei Mân Gheorghe sunt o narațiune admirabila contra tendențiozității artei actuale către obiectul vânzării
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflori iară, cu muguri în noi destine
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
sărutul tău e dulce și prelung Cu ochii-nchiși îți simt finețea mâinii și setea ce îmi soarbe împlinirea căldura ta e grâul dedat pâinii dospind în lutul vieții, ostoind iubirea Când somnul se anină flușturatic de genele ce rod melancolia pe sânii mei cad buzele-ți romantic se rătăcesc agonizând făclia În ochii lunii se ascunde visul petarde de-ntuneric rup lumina cu tine-aș adormi, iar paradisul ar fi o joacă... adu cu tine-n vis și mandolina... Referință
ADU CU TINE-N VIS ȘI MANDOLINA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384685_a_386014]
-
volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc, „Acasă”, ,,Măicuța”, „Agapia”. Câtă lumină primăvăratică și delicatețe, câtă dragoste, câtă puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la casa bunicilor, la Agapia. Eul poetic a ajuns acasă în raiul copilăriei! Lectura cărții este impresionantă, te răscolește. În bunătatea lui, Domnul
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
complex, creator al unui univers bogat, plin de istorie, de dragoste, de credință. Acum după ce am scris această cronică literară o să mă întorc să mai recitesc încă o dată volumul. O carte plină de frumuseți, de meditație, de muzică divină, de melancolie și de amurg... cinste cui te-a scris. Ștefan Dumitrescu, membru al Uniunii Scriitorilor Referință Bibliografică: Cronica literară la volumul de poezie ,,În amurg”, a poetei Emilia Țuțuianu, autor Ștefan Dumitrescu / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
în care deschidem culoarele spre camerele cele mai luminate, mobilate cu gândurile și sentimentele trăite, spre care să ne îndreptăm atunci când ne e dor. Număra anii. Erau mulți și se îngrămădiseră într-o carte pe care acum o răsfoia cu melancolie. Avea o familie frumoasă. Gândul unei cariere profesionale se risipise odată cu frunzele toamnei. Sentimental, avea mereu motive să se îndrăgostească. Pe fondul muzical al unei vieți insipide, găsea culoarea care să îi redea speranța și dorința de a merge mai
LINIȘTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382346_a_383675]
-
se repeta și în viața obișnuită, de familie. Reținuse un pasaj, citind o carte a lui Alexandru Paleologu: „(Nostalgia) E un elan al sufletului înapoi, un dor de întoarcere, către o veche iubire, un tărâm părăsit, o vârstă de aur. / (Melancolia) E un fel de amintire a prezentului, un dor de chiar clipa actuală, pe care o percepi ca și trecută fiindcă simți, fiindcă știi că piere irevocabil.” Pentru ea, sentimentul era de contopire a celor două noțiuni... O rază de
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
ruginie Și-ai lăsat dulceață-n struguri și mult aur pe câmpie... Bună dimineața toamnă...mi-ai bătut la geam sfioasă Cu o frunză-ngălbenită...mi-ai adus răcoare-n casă Și-ai împodobit grădina cu-o mulțime de culori Aducând melancolie și în inimă fiori... Bună dimineața toamnă...prea devreme ai venit! Nu m-am săturat de vară și de câmpul înverzit Dar acum, că ești aici te respect ca pe o doamnă Și mă-nclin cu reverență: Bună dimineața toamnă
NOSTALGII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382494_a_383823]
-
Trupul, înaltul trup, primise între timp o nobilă aducere a umerilor lați, brațele, dezinvolte și expresive în mișcare, lămureau oricare vorbă începea. Fruntea oferea privirii boltirea nativă, încununată de-o aură luxuriantă, stăvilind părul și adâncind ochii de-o tinerească melancolie pe albul feței mărginit de umbra bărbii rase. Și, ce să vezi, gura nu-și mai chinuia buzele în incisive atingeri, ba din contră, își respecta calină linia, lăsând ca răsuflarea să nu mai ardă cu iuțeala obișnuită! -Hei! Ești
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
picăturile mărunte de apă. Peisajul era mai bogat și mai atrăgător decât cel admirat în prima parte a călătoriei, dar cerul acoperit nu lăsa soarele să ni-l înfățișeze în adevărata sa splendoare. Vorbeam puțin, împărtășind o parte din impresii. Melancolia își făcea loc în sufletele noastre îndemnându-ne spre meditație. Am fi devenit triști dacă, atentă mereu la starea de spirit a grupului, doamna Rodica nu ar fi rupt tăcerea. A fost ca o scânteie, pentru că „focul” s-a extins
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
boteza cu apa lacrimilor înspumate ale pârâului tău Cascadă... PE MARGINEA LACULUI (Buzë liqenit) Prospețime lunecoasă în prim asfințit doi îngeri priveau dansul ușor al lacului albastru. În cupa cerească tocmai clipea o stea, invidia beția celor două suflete fericite. Melancolie de voci, romanță tinerească, sărut călduros pe marginea lacului. ISPITĂ (Tundimi) Sufletul tău ispitea valurile sufletului meu ne jucam, ne sărutam peste valurile lacului, Ochii mei citeau simțirea ta, spărgeau liniștea aprinsă acolo pe marginea lacului. Melancolie a sufletului, foc
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
două suflete fericite. Melancolie de voci, romanță tinerească, sărut călduros pe marginea lacului. ISPITĂ (Tundimi) Sufletul tău ispitea valurile sufletului meu ne jucam, ne sărutam peste valurile lacului, Ochii mei citeau simțirea ta, spărgeau liniștea aprinsă acolo pe marginea lacului. Melancolie a sufletului, foc nestins, dezmierdare de fețe, atingere de buze... De ani întregi am așteptat sărutul acelor ochi înmărmurit în liniștea umbrei tale, am așteptat mult mi s-a aprins buza ispita a tot întețit dorința noastră! ÎN OCHII TĂI
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare
ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383409_a_384738]
-
Acasa > Poeme > Emotie > NEMURITOARE MELANCOLII... Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Oriunde este dat pe acest pământ, Să se-ntâlnească vise și speranțe, Fericire și lacrimi în suflet frânt, Împletite-n dulci-amare romanțe... Parfumuri învelind
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
Trecerea-i firească spre înalte culmi, Din gloria eternă, ce o-nvinge, Reflectând în sine alte stranii lumi, Pe drumu-i spre final, ce îl parcurge... În zile și-albastre nopți, din nostalgii, Revărsându-se-n șiraguri prin pustiu, Renasc nemuritoare melancolii, Arzând încet în suflet, cu ecou viu!... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Nemuritoare melancolii... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2110, Anul VI, 10 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
sine alte stranii lumi, Pe drumu-i spre final, ce îl parcurge... În zile și-albastre nopți, din nostalgii, Revărsându-se-n șiraguri prin pustiu, Renasc nemuritoare melancolii, Arzând încet în suflet, cu ecou viu!... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Nemuritoare melancolii... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2110, Anul VI, 10 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
SOARELUI NEGRU Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cum să-ți cucerești umbra ca pe propriul Everest Cu toate că singurătatea îți dă ghes de la prima oră Renunți la soarele cel negru al melancoliei exact înaintea iluminării finale Tragi și ultimul pod al cetății interioare Și nu regreți decât viitorul Chiar dacă nu te-ajută cu nimic Îți lași sufletul să fluture ca un steag Pe un câmp de luptă minat de luceferi Pe ceilalți
EREZIA SOARELUI NEGRU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383619_a_384948]
-
și noi o istorie de popor demn, bogat, cu o viață fericită, noi și copiii noștri? - Să avem o atitudine demnă, constantă, pe paliere, ce vor deveni istorice...așa vom fi mai respectați - În scrierile dvs. trăiți un sentiment de melancolie existențială, trăiți acut acest sentiment, eu îl trăiesc... cum să ni-l explicăm? - E o lege generală... chiar dacă unii vor să o manipuleze. De fapt,această ,,melancolie,, caută să ascundă lipsa unei atitudini pe termen lung, atitudine care să conducă
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
istorice...așa vom fi mai respectați - În scrierile dvs. trăiți un sentiment de melancolie existențială, trăiți acut acest sentiment, eu îl trăiesc... cum să ni-l explicăm? - E o lege generală... chiar dacă unii vor să o manipuleze. De fapt,această ,,melancolie,, caută să ascundă lipsa unei atitudini pe termen lung, atitudine care să conducă la certitudini, în care sper. - Istoria literaturii române începe cu cronicarul Miron Costin. El face trecerea de la literatura veche la cea modernă... dar totul începe cu un
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
Un....,,el’ zicând:NU TE-AM VOIT! Uitându-se -ndelung,și-apoi , Tot întrebând: TU AI MURIT? Am inceput atunci să-i spun PIANO, O POVESTE, ÎN STIL SIMPLU și cam RAR UN SONET...ȘI CE...TĂCERE este! Și ce MELANCOLIE... De PLUMB sufletu-mi simt, STRIGOII mă-nconjoară Și văd TOAMNĂ MURIND. MISTER...NEGRU în NOAPTE Mi-e greu să îl dezleg! Mai cred în FERICIRE, LĂCUSTA n-o aleg. Cu BACOVIA-n AMURG Braț la braț am să mă
GEORGE BACOVIA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383120_a_384449]
-
repeziciune. Alma era prinsă de întâlnirile cu prietenele. Rutina zilnică o ajuta, să uite de cealaltă existență. Seara, în singurătatea budoarului, amintirile o copleșeau și i se făcea dor de conac, de viața de acolo. Încerca, să ascundă stările de melancolie și schimbările de reacții, în fața părinților. Stăteau la masă. Alma ciugulea din farfurie. Sorbi delicat din ceai. -Scumpa mea, ce se întâmplă? Sunt momente când nu te recunosc. Nu mai ești veselă și pusă pe glume! Ai un aer preocupat
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]