1,164 matches
-
de zile a zăcut în dulapul redacției manuscrisul Beldie, eu refuzînd să-l public fără capitolul Nae Ionescu. Mărturisesc că pentru a facilita necesitatea numeroaselor lecturi făcusem, după manuscris, o copie dactilografiată care a rămas în redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii optzeci. Dar eu mai trăgeam nădejdea că odată, cîndva, voi publica aceste memorii savuroase. În sfîrșit, din 1990 le venise vremea. Cum prietenul Nicolae Manolescu mi-a cerut manuscrise interzise de cenzură pentru
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
în România literară, i-am încredințat capitolul despre Nae Ionescu din memoriile lui C. Beldie. A apărut, stîrnind destulă vîlvă. Tocmai cînd mă pregăteam să trimit la tipar memoriile, cineva din familia de moștenitori (mi se pare că era nora memorialistului) mi le-au cerut imperios comunicîndu-mi că vor apărea la Editura " Roza vînturilor" a d-lui Dan Zamfirescu. N-am avut ce face și m-am executat, înmînînd manuscrisul emisarului. Firește, cartea nu a apărut. Risc o ipoteză. Dl. Dan
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
acest capitol și... l-a făcut pierdut. Dacă ipoteza mea nu se verifică întrebarea, neliniștită, rămîne. Ce s-a întîmplat cu acele capitole (sau al doilea volum) din memoriile lui C. Beldie? Unde sînt, dacă mai sînt? Parcă premonițial, fiul memorialistului îmi povestise că tatăl său era mult preocupat de soarta memoriilor sale și lăsase drept testatori cîțiva prieteni (T. Vianu, Șerban Cioculescu, Arghezi, Perpessicius) care aveau fii care, la nevoie, să se ocupe de soarta memoriilor sale. Prevederea s-a
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
în 1924, anul morții ei. Această stranie scriitoare, iubita lui Beldie, s-a sinucis cu un revolver într-o călătorie. Și e greu de știut dacă asta s-a datorat libertinajului lui Beldie ci, cum se străduie să ne convingă memorialistul, unei maladii de familie (alți frați și o soră a scriitoarei au sfîrșit-o la fel). Beldie s-a îngrijit de înmormîntarea ei la cimitirul Bellu, azvîrlind pe țărîna ce acoperea mormîntul ei amintita carte, în semn de omagiu și infinită
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
cimitirul Bellu, azvîrlind pe țărîna ce acoperea mormîntul ei amintita carte, în semn de omagiu și infinită dragoste. Prefațatorul acestor memorii povestește că a găsit la Biblioteca Academiei scrisorile originale ale Corei Irineu (depuse de Beldie), cu pasajele amoroase către memorialistul nostru și e, desigur, regretabil că, în 1975, la reeditarea cărții pasajele eliminate de Beldie n-au fost așezate la locul lor. Relevabile sînt opiniile despre Rădulescu-Motru și dezvăluirea faptului că revistele amintite, întemeiate și conduse de filosof, n-aveau
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
Gabriel Dimisianu Cartea consacrată de Al. Săndulescu memorialiștilor români apare într-un moment care ne îndreptățește să vorbim despre ecloziunea genului memorialistic, după ce multă vreme, la noi, înainte de 1990, acesta s-a aflat în dificultate și chiar în regres. În timpul comunismului, publicarea de memorii, de jurnale, ale clasicilor
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
și portretistice. Când sunt citite nu doar pentru faptul că documentează în legătură cu nu știu care subiect, dar și de plăcere, indiferent dacă autorul a urmărit sau nu acest efect. Al. Săndulescu crede același lucru și o spune explicit în introducerea cărții despre memorialiștii români: „În cazul talentelor narative (relevabile și în texte scrise fără o intenționalitate artistică), jurnalele, memoriile, amintirile sunt chiar literatură la anumiți autori de clasă înaltă, nu odată concurând romanul”. Revenind la cartea lui Al. Săndulescu, să mai arăt că
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
lui B. P. Hasdeu sau Iacob Negruzzi (jurnale completate de amintiri), ale lui T. Maiorescu (jurnal și epistolar), ale lui Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), ale lui Ion Ghica (amintiri sub formă de scrisori). Și tot „compozite” îi apar scrierile memorialiștilor contemporani, de la N. Steinhardt la Pericle Martinescu, de la Ion Ioanid la Mircea Zaciu și la mulți alții convocați de autor în paginile cărții „în ideea de a atrage atenția asupra valorii complexe a memorialisticii ca gen”. A memorialisticii ca gen
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
ca gen și mai ales a memorialisticii ca expresie românească a genului, fiindcă obiectivul acesta l-a avut autorul în vedere în primul rând: să ofere, prin analize însumate, o cât mai cuprinzătoare imagine (completă nu putea fi) a contribuției memorialiștilor români, proiectată istoric și mereu raportată la criteriul expresivității literare. Aspectele teoretice ale problemei nu-l preocupă în fond pe Săndulescu, după ce a enunțat, în punctul de pornire, teza frontierelor elastice ale genului memorialistic. Ce urmează în carte sunt reconstituiri
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Săndulescu, după ce a enunțat, în punctul de pornire, teza frontierelor elastice ale genului memorialistic. Ce urmează în carte sunt reconstituiri și analize, foarte atente și perfect documentate, fructificând experiența vastă și eminentă de istoric literar a autorului. De altfel, despre memorialiștii comentați aici (despre cei mai mulți) Al. Săndulescu nu scrie acum pentru prima dată, iar despre doi dintre ei (Duiliu Zamfirescu și Liviu Rebreanu) a scris cărți. Studiile lui Al. Săndulescu reclădesc, refac din interior, putem spune, lumile evocate de memorialiștii români
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
despre memorialiștii comentați aici (despre cei mai mulți) Al. Săndulescu nu scrie acum pentru prima dată, iar despre doi dintre ei (Duiliu Zamfirescu și Liviu Rebreanu) a scris cărți. Studiile lui Al. Săndulescu reclădesc, refac din interior, putem spune, lumile evocate de memorialiștii români, procedând riguros și fără grabă, cu insistențe pe amănuntele revelatoare, în spiritul răbdător și tenace al acelui soi de cercetare literară care verifică bine, din aproape în aproape, terenul pe care înaintează. Nu-și refuză însă cu totul plăcerea
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
bunicilor”, Petre Pandrea „are gura rea, căzând repede pe enormități”. Dimensiunea istorică și istorico-politică a memorialisticii românești îl interesează pe Al. Săndulescu poate la fel de mult ca dimensiunea literară a acestei memorialistici. De aceea nici nu se ocupă în carte de memorialiștii aplecați prea mult asupra lor înșile, abstrași din istorie și „rupți” de politic (un Radu Petrescu), ci de cei implicați, fie direct în practica politică (I. G. Duca, Argetoianu), fie ca indivizi care au suportat vitregiile unei epoci și ale
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
ð„dosarului de dalmațian”, Al. Săndulescu, fără a fi pătimaș, scrie cu o tensiune specială despre experiențele „universului carceral”, astfel cum sunt ele evocate de eroii acestuia. De fapt despre experiențele întregii societăți românești, subjugată de totalitarismul roșu. Cartea despre Memorialiștii români este și o carte despre el însuși a lui Al. Săndulescu, prezență discret strecurată în pagini, dar lesne de identificat.
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Ion Gherman, n. 19 ianuarie 1920, comuna Pilipăuți, plasa Herța, jud. Dorohoi. Profesor dr. doc. de parazitologie. Militant pentru retrocedarea ținuturilor românești răpite și ocupate. Eseist, memorialist. Absolvent al Liceului "Marele Voievod Mihai" din Hotin, ca șef de promoție. ANUL 2004 ANUL "ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT" Am intrat în anul 2004. Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, anul când se rotunjesc 500 de ani de la
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare verva. Se poate vorbi de o adevarată performanță artistică, întrucat G.Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul râde întâi de pretinsul bazin cu arteziene al lui Călinescu-Ioanide - "un șanț adânc, cimentat, plin cu apă" -, iar după aceea reconstituie comedia agitației care se produce în casa scriitorului când cineva îi sună la ușă: se aud "lătraturile furibunde ale
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
Aceștia, împreună cu profesorul lor, G. Murnu, traducătorul Iliadei, l-au vizitat într-o după-amiază de duminică ploioasa pe Bacovia în locuința modestă din Cotroceni, după ce primiseră îngăduința Agathei Grigorescu, si dînsa colaboratoare a "Orizonturilor...". Poetul admirat i s-a părut memorialistului nonagenar de azi sfios, stînjenit de navală atîtor musafiri: Nu știu, o fi fost prea obosit sau nedeprins cu atîta lume, poate prea stîngaci pentru firea să izolată - după cîte îmi amintesc însă, n-a vorbit aproape deloc. Stă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
în armoarul/ cu fotolii, mese și personaje, așteptați/ lovitură de teatru: se despoaie o sirenă/ fiți cu ochii în patru.// Poate cam prea îngrămădiți pe scena" (ibidem). Luînd în considerare, alături de poezie, producția d-sale de eseist istoric literar, prozator, memorialist și, nu în ultimul rînd, pe cea de gazetar incisiv, îl putem socoti pe Barbu Cioculescu drept una din personalitățile literaturii noastre de azi, inca insuficient evaluat de o critică ce are grijă a neglijă totdeauna rezervă de "minți ne-
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Buzduganul de spice reprezintă un frumos obicei popular al zonei, care se desfășoară la sfârșitul seceratului. Călimara și până semnifică viața culturală a localității, unde s-a născut memorialistul Ion Codru Drăgușanu, participant la Revoluția din anul 1848, vicecăpitan al comitatului Făgăraș și bunicul matern al memorandistului Ion Rațiu. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa
HOTĂRÂRE nr. 849 din 11 august 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Budila, Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225640_a_226969]
-
sau militari. Spre exemplu, războiul civil din Anglia a produs multe asemenea cărți de memorii, cele mai notabile fiind Memoriile lui Edmund Ludlow și ale lui Sir John Reresby. Francezii au excelat în acest gen, unul dintre cei mai mari memorialiști ai tuturor timpurilor fiind ducele de Saint-Simon, ale cărui „Mémoires” (acoperind perioada dintre 1690- 1723) sunt faimoase pentru portretele personajelor sale și oferă o sursă neprețuită de informații de la curtea lui Louis al XIV-lea. Un alt mare memorialist francez
Memorii () [Corola-website/Science/299141_a_300470]
-
mari memorialiști ai tuturor timpurilor fiind ducele de Saint-Simon, ale cărui „Mémoires” (acoperind perioada dintre 1690- 1723) sunt faimoase pentru portretele personajelor sale și oferă o sursă neprețuită de informații de la curtea lui Louis al XIV-lea. Un alt mare memorialist francez a fost François-René, viconte de Chateaubriand, care și devotat ultimii ani din viață scrierii unei cărți intitulate "Mémoires d'outre-tombe" (1849-50; "Memorii de dincolo de mormînt"). În secolul al XX-lea mulți șefi de state sau lideri militari și-au
Memorii () [Corola-website/Science/299141_a_300470]
-
(n. 8 martie 1917, Segarcea Vale, județul Teleorman - d. 28 noiembrie 1971, Buftea, județul Ilfov), pe numele său adevărat Dumitru Petrescu, a fost un poet, prozator și memorialist român. A debutat ca poet la mijlocul anilor ’30 când, încă elev, a publicat o plachetă intitulată "Melancolie". Până în 1938 a publicat sub pseudonimul D. Orfanul (deoarece tatăl său murise pe front, în 1917), pentru ca din 1938, la îndemnul lui Eugen
Dimitrie Stelaru () [Corola-website/Science/299158_a_300487]
-
(pseudonimul "Apunake", n. 7 aprilie 1903 la Roznov, județul Neamț - d. 30 septembrie 1972, Lima, Peru) a fost un compozitor, diplomat, grafician, ilustrator, memorialist, muzician, poet, violonist clasic și scriitor român. S-a născut la Roznov, unde a învățat limbile germană, română, spaniolă, franceză și și-a scris o mare parte din proza sa satirică. A fost fiul Anei Țîncu (fiica lui Nicolae Țincu
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
(n. 28 martie 1926 - d. 12 octombrie 2003) a fost memorialist, disident, crainic și redactor al postului de radio „Europa Liberă”. s-a născut la 28 martie 1926 în comuna Ilovăț, județul Mehedinți (tatăl său, Tilică Ioanid, boier și ministru, a decedat în 1940). Tot la Ilovăț, în casa părintească, a
Ion Ioanid () [Corola-website/Science/299214_a_300543]
-
lupta în continuare pentru impunerea adevărului despre limba română i se atribuie părerea năstrușnica a intrusului-"savant" Vasile Stați. Vasile Romanciuc Un certificat al prostiei ajunsă la paroxism. Autorul este, desigur, "un poliglot puternic" (sintagma aparține președintelui Voronin)... Romancier ratat, memorialist cu "recunoscute" abilități de plagiator, "specialist" în jurubițe și stative, Stați V. a devenit, în cele din urmă, lucru firesc, un prolific țesător de minciuni politicianiste. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri este nu "lucrarea" propriu-zisă (care, bineînțeles
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
(n. 2/14 iunie 1882, Tecuci - d. 17 februarie 1972, București) a fost un filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale. se naște la 2/14 iunie 1882, la Tecuci, fiu al lui Dimitrie Petrovici și al Ortansei Petrovici, nepoată de soră
Ion Petrovici () [Corola-website/Science/297849_a_299178]