1,294 matches
-
Țărănesc (devenit, în 1926, în urma fuziunii cu Partidul Național, legendarul, azi, Partid Național-Țărănesc), dar și prin participarea în structurile altor partide. Maria Bancea-Ilioaia și Christina Zarifopol-Illias reușesc să alcătuiască un volum care, în ciuda structurii compozite - ce reunește documentarul (inclusiv fotografic), memorialistica și investigația istoriografică -, are o evidentă unitate de fond. Aceasta este determinată de perspectiva formativă asupra istoriei școlii din Humulești, ce depășește simpla reconstituire și se transformă într- o lecție de pedagogie și, în ultimă instanță, de viață. Cele două
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
un înlocuitor al destinului. Dacă nu chiar și al zeității. I. S.: Privind în ansamblu opera dvs., deci nu numai proza, în continuitatea ei, cea mai importantă modificare postdecembristă constă în revanșa autobiograficului. Se vor restrânge mărturisirile despre sine la memorialistică, așa cum o cunoaștem din cele patru volume despre Sensul vieții sau există riscul să debordeze într-o ficțiune deghizată? Din câte știu, nu agreați proza narcisistă, ficțiunea narcisistă. N. B.: Am răspuns oarecum la această întrebare, când am amintit de romanul
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
realist, un narator spontan, neelaborat, care amestecă informația banală cu judecata morală și observația neutră cu notația autoreflexivă și cu tonul imnic, uneori cu accente de jelanie biblică. El nu scrie propriu-zis, adică nu scrie pentru alții. Cartea sa de memorialistică, apărută în 1998 la Editura Arc 2000, se numește Pagini de jurnal și chiar asta este: o selecție de note zilnice. Pictorul scrie pentru sine, se luptă cu timpul și cu uitarea, fixează fapte, chipuri, imagini, călătorii, experiențe directe, experiențe
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
problemele de limbaj, către dinamica gîndirii plastice sau poetice, și într-o măsură nesemnificativă către iconografia consacrată și către modelul exterior. Dacă pentru Ion Popescu-Negreni pictura se termina odată cu sec. XIX, pentru Dobrian ea abia atunci începe. Volumul său de memorialistică, supraintitulat ,,gestul mîinii și al memoriei", a apărut, tot în 1998, la Editura Vitruviu și se nunește chiar Memorii. Textul lui Dobrian nu mai este unul spontan și incomplet, o însemnare zilnică mai mult sau mai puțin densă dar oricum
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
interesele estetice. Unica excepție a acelei perioade o reprezintă, până la urmă, tot cel dintâi volum din Orbitorul cărtărescian, a cărui faimă, retroactivă ce-i drept, a marcat fosforescent electoralul an 1996. Nimic nefiresc, dacă stăm să judecăm problema la rece: memorialistica onestă a unui critic literar nu poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei librării postdecembriste nu putea suplini lipsa unor campanii consistente de mediatizare și a
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
ingrediente picante pe gustul popular occidental, de la o sugestie de homoerotism la practici oculte). Nouă și interesantă e însă perspectiva asupra epocii și oamenilor, din punctul de vedere al comisarului politic, deși, recunosc, mi-ar fi plăcut mai mult o memorialistică cinstită decît un "roman autobiografic". Traducerea (Mihaela Bușoiu) e uneori cam neglijentă. Cel mai ciudat e că nici traducătoarea, nici redactorul (Olga-Silvia Turbatu) nu l-au citit niciodată pe Labiș, altfel nu retraduceau din franțuzește cunoscutele versuri din Primele iubiri
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
Cosmin Ciotloș A reciti, astăzi, memorialistica lui Panu exclusiv ca document (fie el și unul interior, așa cum l-a văzut nu demult Sorin Lavric) e un pic anacronic. Amintirile de la Junimea din Iași figurează de ani buni în „bibliografia obligatorie” a studenților de la Litere, în pandant
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
Portretul unei familii turcești de Irfan Orgă, tradusă în română de Marius-Adrian Hazaparu, oferă portretul familiei autorului, nevoită să supraviețuiască ruinării în timpul Primului Război Mondial, contopita cu povestea despre viața de zi cu zi din Istanbulul de altădată. „Una dintre cărțile de memorialistica cele mai remarcabile și mai frumoase din epoca modernă”, cataloga celebrul bigraf și jurnalist Caroline Moorehead cartea lui Irfan Orgă. În 1914, Irfan Orgă, în vârstă de șase ani, nu știa ce este nefericirea în casa care păstra parfumul Istanbulului
Surpriza Editura Polirom pentru o poveste dureroasă a Istanbulului de altădată () [Corola-journal/Journalistic/46460_a_47785]
-
plătită la zi. Nimeni nu a tratat altfel decât ca pe o excentricitate de un bun gust îndoielnic temerara încercare a fostului premier Radu Vasile de a intra în lumea literaturii pe ușa poeziei, pe fereastra prozei sau pe hornul memorialisticii. Nimic din discursul politic al lui Radu Vasile nu trăda existența vreunei fărâme de talent literar și nimeni nu s-a iluzionat cu gândul că volumele sale (semnate cu pseudonimul Radu Mischiu sau cu numele real) ar fi susceptibile să
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
spune ce ai dedus din observație proprie? E un ritual evaziv care dăunează narațiunii, cititorului trecîndu-i repede curiozitatea de afla tribulațiile unei vieți chinuite. În al doilea rînd, doar o convenție ne-ar putea sili să așezăm volumul în categoria memorialisticii, și asta fiindcă în paginile lui găsim un colaj de fragmente care provin dintr-o puzderie de genuri: bucăți de proză ce seamănă cu încercări de roman, apoi adagii de tip filosofic (capitolul „Chemare întru sfîrșit“ e o colecție de
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
Stuff & Whatever Marius Chivu Multe stupidități au inflamat în ultimii ani tot mai restrînsa noastră viață literară, dar cea mai mare dintre ele mi se pare a fi, de departe, dezbaterea legată de așa-zisul conflict dintre ficțiune și memorialistică. S-a recurs la sofisme și la explicații de tot fanteziste în încercarea de a se demonstra de ce, imediat după 1989, românul a întors spatele ficțiunii pentru a plonja voluptuos în apele limpezi ale confesiunii directe și de ce acum, rușinat
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din timpul regimului comunist. Or, memorialistica este, prin definiție, literatură de sertar (închis cu cheia). În mod normal un jurnal autentic este un document pentru sine, iar publicarea sa se face după moartea autorului său, dacă urmașii consideră necesar acest lucru. Firește, există și jurnale scrise
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
ale vieții sociale care pot furniza amănunte picante din viața personajelor de prim-plan ale unei epoci (amoruri interzise, derapaje comportamentale, trădări), capabile să schimbe spectaculos perspectiva asupra unei epoci. Dar cel mai important lucru legat de un volum de memorialistică este acela că el oferă cititorului șansa unică de a privi viața prin alți ochi, filtrată prin prisma unei alte conștiințe. Schimbînd mereu unghiul, descoperind noi și noi aspecte esențiale ale vieții (la unele, probabil, nu a meditat niciodată), cititorul
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
ajunge să își înțeleagă mai bine propria existență, să devină mai înțelept. Dan C. Mihăilescu, neobositul cronicar al perioadei de tranziție, a avut interesanta idee de a-și începe ampla sinteză Literatura română în postceaușism cu un volum masiv dedicat memorialisticii. Memorialistica a fost pe vremea comunismului fructul oprit, marea revelație adusă în literatură de anul revoluționar 1989. Piața editorială românească a fost pur și simplu invadată, după căderea comunismului, de mărturii fundamentale privind viața politică și culturală din perioada interbelică
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
să își înțeleagă mai bine propria existență, să devină mai înțelept. Dan C. Mihăilescu, neobositul cronicar al perioadei de tranziție, a avut interesanta idee de a-și începe ampla sinteză Literatura română în postceaușism cu un volum masiv dedicat memorialisticii. Memorialistica a fost pe vremea comunismului fructul oprit, marea revelație adusă în literatură de anul revoluționar 1989. Piața editorială românească a fost pur și simplu invadată, după căderea comunismului, de mărturii fundamentale privind viața politică și culturală din perioada interbelică, infernul
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
1950-1989, luptele scriitorilor cu cenzura și, mai recent, mărturii din interiorul aparatului, aparținînd unor foști demnitari comuniști din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Principala revelație oferită de apariția acestei cărți este legată de numărul uriaș al cărților de memorialistică publicate în ultimii ani. Pe lîngă cei 51 de autori (unii cu mai multe titluri) prezenți în acest volum de aproape 500 de pagini, există o listă cel puțin la fel de impresionantă de autori esențiali rămași pe dinafară: Carol al II
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
este de ușurare. Mai degrabă de părăsire, de despărțire, de îndepărtare. Pentru luni, ani buni, am trăit și cu lumea acestei cărți în mine. Am căutat să o întâlnesc în paginile nenumăratelor gazete, în sute și sute de fotografii, în memorialistica celor de atunci. Până și pe străzile și în clădirile bucureștene în care forfotea odinioară, am căutat-o, ca într-o uitare de mine, spre regăsire în timpul umbrelor păstrate încă doar de pietre, de ziduri. Acum, încheiată cartea, simt cum
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
și recent în limba franceză, de Mihail Sebastian despre prietenul său bun Mircea Eliade. Dl Handoca are îndoieli privind unele notații ale lui Sebastian despre Eliade și ne previne, într-un scurt cuvînt înainte: "Trebuie să fim prudenți în folosirea memorialisticii ca principală sursă documentară. Pentru a ne convinge de autenticitatea unor date, situații, întîmplări, jurnalele (atît al lui Sebastian, cît și al lui Eliade) trebuie să fie coroborate cu documentul autentic de epocă". În litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
de lucru! Deja știam: microbul traducerii sălășluia în mine; cum din această îndeletnicire nu se poate trăi, mi-am spus că voi traduce în timpul meu liber, ori de câte ori voi avea ocazia... Și am tradus câteva zeci de volume - romane, povestiri, eseuri, memorialistică - peste 35 de piese de teatru, dar vă garantez, cu mâna pe inimă, că DICȚIONARUL - atât cel spaniol-român, cât și cel român-spaniol - semnat de Calciu și Samharadze, a fost instrumentul meu de lucru esențial, ce instrument, mâna mea dreaptă și
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
să mai apară două volume: Eseuri (1971) și Atitudini și controverse (1981). Prea puțin pentru o reală recuperare și, mai ales, prea puțin în raport cu opera lui Petre Pandrea. Se poate spune că scriitorul renaște de-abia după 2000, când publicarea memorialisticii, a jurnalelor și eseurilor sale îl readuce în atenție. E greu de spus dacă recuperarea s-a produs în întregime sau doar parțial, iar problemele pe care le pune editarea operei sale îngreunează și mai mult receptarea. Căci, dacă unele
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu a fost deloc generoasă. Trilogia brâncușiană aspiră să fie un ciclu, dar nu un sistem. Discursul lui Pandrea se îndepărtează semnificativ de rigorile filosofiei de catedră și oscilează între memorialistică, interpretare, sinteză, gazetărie, scrisoare și oralitate, într-un stil polemic de mare scriitor, fascinant și atunci când nu convinge defel. Și din acest motiv, recuperarea și editarea operei sale este unul dintre marile câștiguri ale istoriei literare de după 1989, fie și
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
României literare, comentează cartea socotind-o o „mică istorie a cafenelelor literare”. Cum nu am deschis eu discuția, deși aș fi dorit, voi expune numai câteva păreri despre această apariție editorială pe care o consider, în domeniul ei, adică al memorialisticii, un eveniment. Este de fapt vorba de a treia ediție a cărții lui Vlaicu Bârna, prima fiind din 1998. I-a fost adăugat acum un întreg alt volum al scriitorului intitulat Figuri din Parnasul interbelic și rămas inedit. Vlaicu Bârna
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
în materie de sentințe critice. Justificarea pe care a dat-o, atunci, profesorul Vianu calificativului maxim ar putea fi invocată încă, pe post de precedent juridic, de orice critic literar al momentului. Asta dacă e să dăm crezare bucăților de memorialistică versificată din Povești pentru a-mi îmblânzi iubita: "eram hotărât să absolv universitățile mele, și/ toate aceste zbateri le-am transfigurat, în fața gravului/ profesor, într-o descriere personală și infernală a/ celor două stânci, punând de la mine, îndepărtându-mă/ de
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
un d'Artagnan, ba cu un travestit, sau cu un armăsar înhămat la un car funebru, scria aceeași Claire Goll. Personaj shakespearian prin natura ei ambivalentă, colosală, prin lumile în care s-a perindat, Alma Maria Schindler a devenit, dincolo de memorialistica proprie, editată în timpul vieții și postum (derutantă, mistificatoare și prea puțin fiabilă), subiectul a nu mai puțin de 5 biografii, contradictorii, scrise în majoritatea cazurilor de femei. Karen Monson vede în Alma o muză neîmblînzită, Susanne Keegan, o mireasă nestatornică
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
disponibilitatea „afectivă” - termen depreciat în critică, însă cum nu se poate mai potrivit în acest caz - în urmărirea unor destine individuale. De aici, slalomul permanent între document și jurnal. Dacă Sanda Cordoș e unul dintre cei mai specializați cititori de memorialistică de azi, e și pentru că privește, în sens mai larg, literatura ca document de existență. Abia odată cu recentul volum Lumi din cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică a devenit însă clar că, dincolo de a fi circumstanțial, interesul autoarei
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]