1,562 matches
-
Revisited", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 29. 64 "Ștefan Popescu către C. Dobrogeanu-Gherea", S 27(1)/CX, 4 iulie 1895, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu" de Eliza-Maria Barnoschi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 152. 65 vezi Rodolphe Rapetti, op. cit., p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
72 Vezi Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, "Vedere din Turnul Milenei", în Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011, pp. 202-210. 73 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 151. 74 "Dobrogeanu-Gherea către Șt. Popescu", S 4(3)/CX, 20 ianuarie 1898, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu", de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 75 "Ștefan Popescu către Ștefania Gherea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ștefan Popescu", de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 75 "Ștefan Popescu către Ștefania Gherea", S 28(3)/CX, în articolul "Însemnări memorialistice și câteva scrisori din tinerețe ale lui Ștefan Popescu" de Eliza-Maria Barnochi, în Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică), tom 19, Editura Academiei Republicii Socialiste România, nr. 1, 1972, p. 151. 76 Ștefan Popescu, "Asupra picturei moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lungul primelor patru decenii ale secolului al XX-lea - „cronicarii” Costache Radu (prima ediție a Bacăului de la 1850 la 1900 datează din anul 1906), Grigore Tabacaru (1930) și Grigore Grigorovici (1933) -, multe din informațiile preluate au ca justificare valoarea memorialistică a acestora. De asemenea, informații extrem de utile pentru creionarea evoluției orașului sunt cuprinse în lucrările ce tratează istoria județului Bacău: Județul Bacău (coordonator Mircea Filip, Iași, f. ed., 1996), C. Botez, L. Eșanu, I. Saizu, Județul Bacău. Pagini memorabile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dificultățile pe care le-am întâmpinat în cercetarea noastră au fost legate, pe de o parte, de vastitatea materialului documentar și, pe de altă parte, de lacunele înregistrate în anumite domenii - colecțiile de ziare locale sunt incomplete, bibliografia cu caracter memorialistic este aproape inexistentă, corespondența de familie lipsește cu desăvârșire. Faptul că am păstrat în structura lucrării unele subcapitole și extensii documentare neimpuse neapărat de scopul propriu-zis al analizei se datorează dorinței noastre de a umple un nedrept gol monografic și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din cărțile autorului. Dincolo de latura biografică, care nu poate fi totuși neglijată, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceste lucrări „sunt ficțiuni, sunt romane (sau „fragmente” ce stau și ele sub semnul romanescului) și nu jurnal intim sau memorialistică.” Ceea ce dă nota de modernitate a acestor romane este pronunțatul cult al autenticității care l-a caracterizat pe autorul lor. Unul dintre meritele scriitorului este tocmai acela „de ase fi folosit de datele experiențelor personale, dar nu în sensul unei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
întrucât ea nu a avut decât un scop: să ne ajute să înțelegem că alegerea numelor personajelor reprezintă o preocupare deloc de neglijat a scriitorului manifestată în întreaga sa operă literară. De ce nu descoperim mărturisiri ale acestei evidențe în scrisori, memorialistică... nu știm. Nu există, de fapt, nicăieri informații despre "bucătăria" creației în cazul lui Slavici. Nici Eleonora Tănăsescu- Slavici în jurnalul 172 consacrat memoriei soțului său nu găsește de cuviință să ne ofere informații despre modul în care acesta își
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
forță evocatoare, încât par mai degrabă creația scriitorului, decât a memorialistului atent la acurațetea informațiilor. În Lumea prin care am trecut întâmplările sunt expuse ca într-un proces verbal. Fapta omenescă nu e o operă de informare ca celelalte lucrări memorialistice ale bătrânului Slavici. Ea e gândită ca un text programatic, nu biografic, e o mărturie de credință a unui scriitor aflat la apogeul carierei sale și în egală măsură a unui om pentru care normele morale au fost pietre de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Voinescu, a cerut înainte de toate pregătire intensă, calculată și ordonată în planul artistic (teoretic, gândind). Nu cred să-i fi fost prea dificil, pentru că s-a dovedit, este iubitor de muzică, iar aceasta contează enorm. Evoluția întrevederilor și a consemnărilor memorialistice sunt realizate, în speță, cronologic, dar într-un mod sensibil, personalizat, în așa fel încât să încânte și să captiveze pe orice lector, oricât de pretențios ar fi acesta. Unele răspunsuri impun, așadar, devierea de la traiectul cronologic, pentr-un detaliu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
din literatura noastră de dinainte de 1989, trebuie să ne împăFăm cu gândul că multe dintre ele nu mai rezistă...”, dar și notații subtile privind evoluția poeziei românești: epoca „eminescianizării”, esența lirismului nichitian etc. Pe aceeași linie melodică se-ntrețes notațiile memorialistice în volumul %ărbat adormit în fotoliu, printre care, reținem: savuroase instantanee cu Nichita Stănescu sau la un meci de fotbal arbitrat de Ana Blandiana; câteva exerciții de seducție, în în audiență la Geo Dumitrescu sau Cum se cucerește o femeie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ții minte când, în anii '70, idealizam cu patos tocmai perioada pe care acum o blamezi INTERBELICUL? Apoi, în anii '90, în perioada recuperărilor, editurile publicau preponderent autori interbelici! În anii '90, toți studenții citeau cu precădere Cioran și literatură memorialistică, iar Petre Țuțea avea un succes de invidiat. Liviu Antonesei: Eu nu blamez interbelicul, care a avut și împlinirile sale indiscutabile, introduc doar niște bemoli. Cred că până în anii '70, chiar până prin 1985, când a trebuit să citesc cam toată
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aceeași situație! Eu n-am mai putut citi, cel puțin nu cu bucurie, nici o carte de ficțiune de-a d-lui Breban de la Drumul la zid încoace! Am recitit însă cărțile de dinainte și am citit cu mare interes volumele memorialistice ce apar cu regularitate la Polirom. Sigur că memoriile sale sunt extrem de subiective și egocentrate dar, până la urmă, aceste calități fac parte din farmecul lui Breban, omul și autorul. Oricum, este prozatorul cu cea mai mare forță de după război și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
romanele criticului român) ajunge astfel să se creeze pe sine a doua oară ("he makes himself a second time"), devenind el însuși dramaturgul propriei existențe ("a dramatist of his own existence"88). Și așa, umbra scriitorului capătă (în literatura critică, memorialistică și ficțională deopotrivă) forma concretă a unui personaj emblematic, în genul omului dedublat, pentru că-și trăiește viața ca pe o melodramă, dar de înțeles o înțelege când sub semnul tragicului, când sub semnul ridicolului (acel "comic dureros", mai tragic decât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
confesiunii intime, în care "umbra" scriitorului își face simțită prezența (în ciuda așteptărilor, Memoriile nu înregistrează decât portretul public al autorului, dimensiunea "apolinică" a personalității). Nu întâmplător, întreaga literatură a lui Lovinescu se focalizează asupra psihologiei erotice (complet eludate în paginile memorialistice propriu-zise) și a modelării de sine, confirmând ideea freudiană a terapiei prin scris (formă de sublimare a pulsiunii libidinale), asumată explicit 110 de teoreticianul mutației valorilor estetice. Bineînțeles, segregarea autorului empiric de lumea ficțiunilor sale devine operantă doar la nivel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
farmecul morbid-decadent al obsolescenței, vădind o receptivitate mai curând "antiestetică", de burghez pragmatic (nu trebuie uitat că, în textul originar, impresiile sunt ale călătorului în căutare de confort și odihnă, după o boală grea!). În concluzie, teatralizarea convențională a fragmentului memorialistic cu ajutorul personificării și al dialogului abstract dintre narator și Cetate (de care sunt legate și tradiția Carnavalului, și numele ilustrului Giaccomo Casanova, ilustrul doctor în arta iubirii) nu schimbă deloc miezul moral al reflecțiilor. Transformarea e nesemnificativă. Merită să reținem
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
către imitație principiul modernizării înseși!). Mai îndreptățite sunt observațiile privind "inadaptarea erotică", cu "resorturi psihologice și afective", care îl recomandă pe Lerian drept "o primă încercare de configurare a lui Bizu" (ibidem). Împlinirile estetice, e adevărat, vin din "afilierea filonului memorialistic și autobiografic pe tipul de personaj a cărui primă schiță este Andrei Lerian" (ibidem). Dar filonul autobiografic nu lipsește nici din Viață dublă. Dimpotrivă, autobiografia e luată explicit ca punct de pornire. 210 Cf. Michael R. Booth, op. cit., p. 20
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dând naștere ulterior unei așa-zise literaturi de "dezastru", surprinsă mai puțin în lumea satelor, în mediul popular, cât mai ales în cel citadin de factură cultă; în acest din urmă caz, beletristica a fost în chip preponderent de factură memorialistică. Dar să ne ocupăm de primul aspect. Cunoscutul scriitor Alecu Russo (1813-1859), care a apucat în copilărie și apoi la tinerețe cele două mari epidemii de holeră, din 1831 și 1848, a publicat, la Iași, în Calendar pe 1853, în preajma
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea recunoștinței sale: "După care bunavroința a Providenței m-au păzit întru toată întregimea, puindu-mă încă și în starea de a-mi putea împlini făgăduința dată"82. Cu aceste piese literare de factură memorialistică, punem capăt relatărilor noastre asupra celei dintâi și înspăimîntătoarei epidemii de holeră din Moldova, care a durat din primăvara până în toamna anului 1831, când, odată cu răcirea vremii și apropierea iernii, ea se stinge, nu înainte de a fi secerat mii de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Capitala plătise un greu tribut molimei. Folosind unele izvoare interne 124 - a căror estimare ni se pare inferioară - demograful Louis Roman a stabilit următoarea statistică a letalității în București 125: Analistul Grigore Andronescu a notat cu minuțiozitate, în însemnările sale memorialistice, numele unor decedați din Capitală, victime ale molimei. Prima consemnare privește moartea, la 15/27 iulie 126, a copilei de 14 ani a unei doici "din casa domnului Suțu de boala holerei, în 6 ceasuri [...]. Urâtă boală această holeră, rea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de usturoi, purtatul la gât a unei sticluțe cu camfor și fricționarea cu oțet a celor contaminați 508. Dătătoare de seamă, pentru atmosfera de panică instalată odată cu izbucnirea în 1893 a molimei, este o "anecdotă istorică", figurând într-un volum memorialistic al ziaristului G. Rădulescu (care-și semna producțiile cu pseudonimul Archibald): "Timpul", organul conservatorilor, aflați atunci la guvernare, a semnalat primele cazuri înregistrate la Brăila și la Călărași, "cînd ne pomenim, în redacție, cu directorul general al Serviciului Sanitar: - Cine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rufărie"561. Fig. 18. Aspect de la autopsia unui soldat mort de holeră în Campania din Bulgaria (fotografie din 1913). Despre epidemia care a afectat trupele române din Bulgaria, ca și despre lazaretul de la Zimnicea, dispunem de un document interesant: lucrarea memorialistică Amintirile unui fost holeric, a scriitorului Constantin Gane, apărută în două ediții (1914 și 1915) și premiată de Academia Română. Autorul, tânăr jurist, a însoțit peste Dunăre, ca voluntar, Statul Major al Regimentului 37 de infanterie. Întâlnim aici notații tot mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
este cea mai tulburătoare polenizare a inimilor. Tumultoasa iubire curge cu timpul spre albia amintirilor și a regretelor. Cearta frăgezește iubirea. Iubirea romantică era fără capăt. Cea de azi e mai mult din capete. La bătrânețe, iubirea capătă un caracter memorialistic. Dispariția misterului împinge dragostea spre banalitate. Și totuși, quo vadis, iubire? Marile iubiri sunt pigmentate cu scânteieri de coridă. Primele lacrimi generate de iubire cad ca o rană incandescentă. Iubirea - acest buchet de gheizere. Iubirea poate să deschidă, ori să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la meditație și ne lasă satisfacția unei lecturi de largă respirație. Spiritul critic, analiza sinceră și bine intenționată, în cele mai multe cazuri coincizând cu părerile noastre despre „starea națiunii”, dau cărții consistență și-i justifică apariția editorială. Autorii din carte fac memorialistică, vorbesc despre ei înșiși și despre tarele societății românești la răspântii de veacuri, atrăgând atenția că identitatea noastră ca popor începe să fie umbrită de un import masiv de „viață occidentală” cu pretenții de globalizare. Că floarea activă a societății
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
1889 și 1940, cu mici întreruperi, a scos revista Arhiva. Studiul audiției colorate își are sorgintea în activitatea din cadrul acestui grup de intelectuali ieșeni. Fără dubiu, cel mai reușit portret al său este realizat de către Arthur Gorovei în lucrarea sa memorialistică Alte vremuri. Amintiri literare, din 1930. Stânga: Cartea lui Artur Gorovei Alte vremuri important document despre viața lui Eduard Gruber. Dreapta: cuprinsul cărții. Sub aspect fizic și vestimentar, este descris ca un tânăr "înalt și slăbănog, îmbrăcat veșnic în o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Având în vedere faptul că o apreciabilă perioada de timp numele lui Gruber nu a fost menționat în viața științifica românească din domeniul psihologiei, se părea că uitarea s-a instalat definitiv asupra realizărilor și scrierilor sale. Dacă excludem opera memorialistică a personalităților din domeniul literaturii (Maiorescu, Alexandrescu, Anghel, Iosif, Gorovei), numele întemeietorului psihologiei experimentale românești nu apare aproape 70 de ani în publicațiile cultural-științifice, primul articol consistent fiind cel al lui Constantin Botez din 1967 în revista culturală Contemporanul. Se
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]