5,977 matches
-
astăzi mai sunt mici dorințe și nevoi, pe care respectuoși le supunem la picioarele Tronului, ele izvorăsc toate dintr-o singură nevoie ce se simte, și vor dispare toate prin această singură nevoie împlinită: intrarea Dobrogei în Constituțiune"1804. Același memoriu prezenta necesitatea construirii unei linii de cale ferată între Tulcea, Babadag și Medgidia, iar de aici spre Constanța și Cernavodă. În acest fel "s-ar face ceea ce credem că trebuie să se facă pentru folosul comerțului județului, mai cu seamă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța și Cernavodă. În acest fel "s-ar face ceea ce credem că trebuie să se facă pentru folosul comerțului județului, mai cu seamă că în țară nu este județ care să nu aibă linie de cale ferată"1805. În încheierea memoriului delegației Consiliului Județean Tulcea se preciza: "Acestea fiind, în linii generale, nevoile județului, ele se pot rezuma negreșit în intrarea Dobrogei în Constituțiune, căci negreșit reprzentanții ei vor căuta să facă ca și acest județ să fie în starea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se poate constata, în articolul citat, inițiativa prefectului județului Tulcea și a primarului orașului Tulcea pentru urgentarea construirii monumentului închinat unirii Dobrogei cu România era elogiată de către redactorii publicației. La 17 octombrie 1897 Alarma Dobrogei a publicat un articol dedicat memoriului prezentat regelui Carol I de către o serie de lideri ai comunității bulgare din județul Tulcea 2061. Din delegația tulceană ce a prezentat regelui Carol I, la 10 octombrie 1897, la București, respectivul memoriu, făceau parte domnii: Dimitrie S. Petroff, Jelesco
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Alarma Dobrogei a publicat un articol dedicat memoriului prezentat regelui Carol I de către o serie de lideri ai comunității bulgare din județul Tulcea 2061. Din delegația tulceană ce a prezentat regelui Carol I, la 10 octombrie 1897, la București, respectivul memoriu, făceau parte domnii: Dimitrie S. Petroff, Jelesco D. Cialicoff, Dimitrie Stoian Nedelcu, Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia Ilinoff, Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la București, respectivul memoriu, făceau parte domnii: Dimitrie S. Petroff, Jelesco D. Cialicoff, Dimitrie Stoian Nedelcu, Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia Ilinoff, Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atitudinea vrăjmășească"2066 a prefectului Ion Nenițescu față de comunitatea bulgară din județ, prin aceea că "suntem divizați pe naționalități în fața urnelor electorale, așa că, în loc să se urmărească un scop de înfrățire, noi ne vedem alungați (...) fără voia noastră"2067. În încheierea memoriului, petiționarii precizau că "venim prin aceasta numai să atragem atenția Majestății Voastre asupra suferințelor ce îndurăm, rugându-vă să binevoiți a ordona o cercetare imparțială a celor ce cu supunere îndrăznim a vă anunța"2068. Pornind de la textul acestui memoriu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
memoriului, petiționarii precizau că "venim prin aceasta numai să atragem atenția Majestății Voastre asupra suferințelor ce îndurăm, rugându-vă să binevoiți a ordona o cercetare imparțială a celor ce cu supunere îndrăznim a vă anunța"2068. Pornind de la textul acestui memoriu, săptămânalul Constanța a publicat, la 26 octombrie 1897, un articol intitulat Bulgarii din Tulcea în cuprinsul căruia se aprecia că "nu se precizează absolut niciun fapt în greutatea prefectului de acolo [Tulcea, n.n], afară de cazul împărțirii colegiului electoral comunal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
arate "dorința poporului dobrogean de a suporta, ca frații din țară, aceeași soartă în lume, de a munci la propășirea generală spre gloria României"2404. În ediția din data de 3 decembrie 1900 a publicației Dobrogea a fost editat textul memoriului pe care delegația județului Tulcea l-a prezentat regelui Carol I ca urmare a vizitei în capitala țării. Referitor la "situațiunea financiară a județului" în documentul respectiv se aprecia că "un spirit mai echitabil și mai pătruns de realitățile practice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai pătruns de realitățile practice (...) a cuprins de curând administrația județului nostru (...) încât vedem cu bucurie județul împreună cu populațiunea sa (...) luând din nou mersul lor înainte într-un mod firesc și plin de încredere în viitor"2405. În textul aceluiași memoriu se arăta că "în interesul guvernului și al populației județului, care se îndeletnicește cu pescuitul, rectificarea cursului Dunavățului se impune"2406. O atenție deosebită era acordată în paginile raportului Sulinei, în legătură cu care se aprecia că este "atinsă de o decadență
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
economice ale județului (...) precum și ideea unui bâlci anual, cum e cel din Chilia basarabeană, care stabilindu-se în Sulina ar face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu cele ale Mării Negre"2409. În opinia autorilor memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa în Delta Dunării, scop pe care administrațiunea actuală își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
posedând în interiorul județului pământuri întinse nu pot considera așezarea lor în deltă decât ca vremelnică și numai pentru pășunarea vitelor lor în timp de secetă"2411. În vederea desecării și asigurării "contra inundațiilor a unei părți a insulei Sf. Gheorghe", semnatarii memoriului apreciau ca "fiind de mare folos ridicarea unei șosele ce ar servi totodată de dig (...) care pornind din punctul numit Ceamurlia ar ajunge la Ivancea trecând prin Caraorman"2412. În opinia autorilor memoriului înaintat regelui Carol I construirea acestei șosele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unei părți a insulei Sf. Gheorghe", semnatarii memoriului apreciau ca "fiind de mare folos ridicarea unei șosele ce ar servi totodată de dig (...) care pornind din punctul numit Ceamurlia ar ajunge la Ivancea trecând prin Caraorman"2412. În opinia autorilor memoriului înaintat regelui Carol I construirea acestei șosele "ar pune capăt inundațiilor Sulinei"2413. De asemenea, memoriul readucea în atenția autorităților centrale proiectul construcției "unei căi ferate ce ar lega cu țara" județul Tulcea 2414. Un alt argument pentru construcția unei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
șosele ce ar servi totodată de dig (...) care pornind din punctul numit Ceamurlia ar ajunge la Ivancea trecând prin Caraorman"2412. În opinia autorilor memoriului înaintat regelui Carol I construirea acestei șosele "ar pune capăt inundațiilor Sulinei"2413. De asemenea, memoriul readucea în atenția autorităților centrale proiectul construcției "unei căi ferate ce ar lega cu țara" județul Tulcea 2414. Un alt argument pentru construcția unei linii de cale ferată în județul Tulcea era acela că "până când guvernul țării, în înalta sa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernamentală. Astfel, primul ministru Dimitrie A. Sturdza a preluat interimatul la ministerul Lucrărilor Publice, în timp ce, Constantin Stoicescu a fost numit ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, iar Vasile Lascăr ministru de Interne în locul domnului Gheorghe Pallade 2521. În cuprinsul memoriului prezentat regelui Carol I de către delegația Consiliului General al județului Tulcea la începutul lunii decemnrie 1902 se arăta că "nu pregetăm (...) a mărturisi că multe și însemnate îmbunătățiri s-au făcut acestui județ"2522. Totodată, autorii memoriului arătau că "întinsele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2521. În cuprinsul memoriului prezentat regelui Carol I de către delegația Consiliului General al județului Tulcea la începutul lunii decemnrie 1902 se arăta că "nu pregetăm (...) a mărturisi că multe și însemnate îmbunătățiri s-au făcut acestui județ"2522. Totodată, autorii memoriului arătau că "întinsele lacuri și numeroasele ape peste seamă de abundente în pește"2523 ar putea fi transformate de către guvern într-un "izvor rodnic de venituri"2524. Semnatarii memoriului constatau "cu vie satisfacție (...) că dorințele exprimate și prezentate Majestății Voastre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și însemnate îmbunătățiri s-au făcut acestui județ"2522. Totodată, autorii memoriului arătau că "întinsele lacuri și numeroasele ape peste seamă de abundente în pește"2523 ar putea fi transformate de către guvern într-un "izvor rodnic de venituri"2524. Semnatarii memoriului constatau "cu vie satisfacție (...) că dorințele exprimate și prezentate Majestății Voastre de către prezenta delegațiune județeană, în anul 1899, au fost luate în seamă, căci în primăvara acestui an au început, prin corpul nostru tehnic, lucrările pentru curățarea bălții Dunavățului"2525
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sylva" și "Floriile", cu locuitori români veniți din stânga Dunării"2530. Datorită faptului că "statul posedă mai în toate comunele însemnate terenuri disponibile rămase de la parcelare"2531, se propunea ca pe aceste terenuri "să se împroprietărească români agricultori din țară"2532. Memoriul prezentat regelui Carol I a fost semnat de către președintele Consiliului General al județului Tulcea, domnul Sandu Munteanu, de către vicepreședintele Ștefan Borș, precum și de către membrii Ioan Nicolau, D. Mateescu-Buzău și Hairi Omer. La 19 februarie 1902 a fost emis la București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ismail Cârjali, Iordan Camburof și Nicolae Tatoiu 2806. La 15 ianuarie 1906 o delegație a Consiliului General al județului Constanța compusă din domnii: Luca Oancea, Ioan N. Roman, Dimitrie Butărescu și Abdul Hamid Osman a prezentat regelui Carol I un memoriu cuprinzând propuneri pentru îmbunătățirea situației locuitorilor din acest județ. În cuprinsul acestuia se arăta că, de la 1878 până la 1906, "populația Dobrogei s-a dublat, iar grupul etnic românesc este, astăzi, de patru ori mai numeros"2807. În același timp, autorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuprinzând propuneri pentru îmbunătățirea situației locuitorilor din acest județ. În cuprinsul acestuia se arăta că, de la 1878 până la 1906, "populația Dobrogei s-a dublat, iar grupul etnic românesc este, astăzi, de patru ori mai numeros"2807. În același timp, autorii memoriului arătau că "o cale ferată care să lege cele două județe dobrogene este o trebuință resimțită"2808 de către locuitori. O altă doleanță a locuitorilor Dobrogei cuprinsă în memoriul citat era aceea "de a fi egali în drepturi cu cetățenii patriei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este, astăzi, de patru ori mai numeros"2807. În același timp, autorii memoriului arătau că "o cale ferată care să lege cele două județe dobrogene este o trebuință resimțită"2808 de către locuitori. O altă doleanță a locuitorilor Dobrogei cuprinsă în memoriul citat era aceea "de a fi egali în drepturi cu cetățenii patriei mamă"2809. La 18 martie 1906 publicația Tribuna Dobrogei din Constanța prezenta sosirea primarului Ion Bănescu în gara Constanța după o perioadă în care s-a aflat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunei Murfatlar, dat judecății pentru falsuri și numit acum primar în cea mai mare comună românească din Dobrogea, la Dăieni; Sraftopol, Meldis, Dracopulos, Somakis, Saris, Papadopol, Tibacof, Sfetcof, Varabiof, toți șefi și agenți de poliție, primari și notari"2885. Semnatarii memoriului apreciau că "alegerile județene și comunale sunt o bătaie de joc"2886 deoarece "domnul prefect Vârnav a importat și la noi cele mai urâte moravuri electorale siluind conștiința locuitorilor"2887. Astfel, "cu ocazia alegerilor de consilieri județeni din toamna anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bănuiți că n-ar voi să voteze candidații administrației"2889. Totodată, se arăta că "alegătorii pentru consiliile generale, conform legii organice a Dobrogei, fiind delegați de consiliile comunale, primarii și notarii s-au delegat pe ei înșiși"2890. În cuprinsul memoriului se arăta că "județul nostru nu are șosele deși s-au cheltuit (...) sute de mii de lei (...). Dacă s-ar repartiza la cei 250 de km de șosea 2891 (...) banii cheltuiți până acum cu facerea lor, ne-ar da fabuloasa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lei (...). Dacă s-ar repartiza la cei 250 de km de șosea 2891 (...) banii cheltuiți până acum cu facerea lor, ne-ar da fabuloasa sumă de 40 000 lei pe kilometrul de șosea"2892. Referindu-se la activitatea poliției, semnatarii memoriului arătau că "în comunele urbane, poliția a ajuns numai un birou de înregistrare a crimelor și delictelor"2893, astfel că, "ea nu descoperă delicvenții, nici nu previne făptuirea relelor"2894. În privința respectării prevederilor regulamentelor și ordonanțelor adoptate de către consiliile comunale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
astfel că, "ea nu descoperă delicvenții, nici nu previne făptuirea relelor"2894. În privința respectării prevederilor regulamentelor și ordonanțelor adoptate de către consiliile comunale, poliția "le aplică numai cui vrea, nu însă contra cui trebuie"2895. Pentru a ilustra acest fapt, în memoriu se preciza că "scumpirea traiului zilnic pe piețele noastre se explică, în mare parte, prin vexațiunile de tot felul la care sunt supuși comercianții de către agenții polițienești"2896. Pentru a-și impune punctele de vedere, prefectul Scarlat Vârnav "personal scoate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în localul prefecturii"2897. Ca urmare a acestui fapt, "nu este primar, notar și consilier care să nu fie abonat"2898 al acelui ziar, iar "subprefecții și ajutoarele lor fac abonamente și încasează zeci de mii de lei"2899. Semnatarii memoriului arătau că "domnul prefect Vârnav a suprimat (...) art. 42 din legea de organizare a Dobrogei, prin care Consiliul General are dreptul, o dată pe an, de a prezenta Majestății Voastre (...) expunerea tuturor trebuințelor (...) și plângerilor județului"2900. În privința alimentării cu apă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]