3,420 matches
-
medicinale se clasifică în trei mari categorii. Categoria cea mai favorizată de persoanele ce practică qi gong și de chinezi în general este cea a plantelor și preparatelor tonice, cunoscută în chineză sub numele de Medicina superioară (shang-yao). Tonicele sunt menite să fie luate doar atunci când aveți o stare de sănătate bună și scopul lor este acela de a vă întări sănătatea, intensificându-vă imunitatea, întreținând vitalitatea și stimulând funcțiile vitale, inclusiv potența sexuală și facultățile mentale. Datorită efectelor lor stimulative
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ne devin mintea și energia. Nu puteți face mare lucru să simplificați și să armonizați energiile predominante în spațiile publice, dar, cu siguranță, vă puteți controla propriul spațiu privat în care locuiți. Grădinile și decorațiunile interioare Zen din Japonia sunt menite să liniștească și să golească mintea, imprimând simplitatea și armonia lor naturală asupra sistemului energetic uman, îndepărtând, astfel, artificialitatea și complexitatea gândirii umane și permițând vidului să apară în mod natural în minte. Deși pare spartană, o cameră goală este
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
punct de vedere metodologic iar, pe de altă parte, mai relevantă din punct de vedere teoretic și conceptual. a. Particularitățile politicii fiscale Prin politica fiscală, ca politică guvernamentală de ajustare, vom înțelege ansamblul de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
contextul unor transformări politice de proporții (extinderea sistemului socialist, prabușirea imperiilor coloniale si consolidarea “statului bunăstării” în țarile occidentale) și pe fundalul macroeconomiei keynesiene, se formează două noi domenii de studiu: Economia dezvoltării și Teoria creșterii economice. Primul domeniu este menit să răspundă nevoilor de dezvoltare din țarile “Lumii a treia”, în timp ce al doilea trebuia să rezolve problema creșterii output-ului în condiții de ocupare deplină a resurselor, mai ales a forței de muncă. Frecvent, obiectivele și temele analizate în cele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un model inadecvat pentru explicarea importanței educației. Ludwig von Miles credea că sociologia a avut mare noroc cu Max Weber, altminteri ar fi devenit o variantă a marxismului. Un reputat sociolog american, Peter Berger, observând starea precară a acestei științe, menită de Compte să construiască societatea perfectă, conchidea: „sociologia a intrat fără scăpare, într-o fundătură”. Concluzii Modelul capitalului uman s-a dezvoltat la intersecția mai multor preocupări analitice: unele orientate spre explicitarea „rezidualului”din teoria neoclasică a creșterii economice, altele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un om la capu-mi, veghind, Roman Bodei. [SCENA IV] ROMAN (Intră pe ușa cu cruce), DRAGUL ROM[AN] N-aveți nimic pe suflet, preaînălțate Doamne, Vro vină veche poate, uitată de demult, Vrun gând ascuns ce nime nu e menit să-l știe? Sânt greu la cap, știți bine, și toți îmi zic că-s prost, Dar ceea ce îmi intră în cap odată mie Aceea nu mai scoate [nici] mii de draci din el. DRAGUL Ah! gîndurile-mi toate ce greu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
câtă iubire mi-ați plătit. (toți iese, afară de Roman Bodei) {EminescuOpVIII 130} SC[ENA] II [IUGA, EOMAN] ROMAN BODEI N-aveți nimic pe suflet, preaînălțate Doamne? Vro vină veche poate, uitată de demult. Vun gând ascuns ce nime nu e menit să-l știe?... Sunt greu la cap, știți bine... și ce-mi intră-odată Cu greu intră într-însul, dar nici cu cuie scoți... IUGA Roman Bodei, acuma mi-e greu să mă gândesc, Argintul viu din cuget s-a prefăcut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mele Încât îmi vine-a crede ca principiul răn A scris a lumii carte - că el e... Dumnezeu. Nu poate să esiste un Dumnezeu de bine, Ar trebui să-i fie oroare și rușine Ca să condamne-un popol, ce e menit de mare Prin firea sa, să ducă durerile amare Pe, când ginți dobitoace, tâmpiți, târzii la minte Să urmărească liber giganticele ținte. EI zic că este... unde-l blastamă a lumii neagră gură Acolo suferințe și rele nu îndură. Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neferice în viața ginții mele. Dar nu! E-atîta minte, atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumei E răul. Cartea lumei d-eterna răutate E scrisă și-i menită. De vei avea puterea, Voința ca să sfarămi pe cel mai slab ca tine Bravură se numește. De ești închipuit, Nesuferind ca alții de-acea închipuire Cu vorba să se-atingă: onoare se numește. {EminescuOpVIII 268} De vrei să-ntreci pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sufletu-mi trăiește, Coboară-te în mine, mă fă să recunosc C-a ta făptură slabă-s. Nu mă lăsa să sper Că, liber, mare, mândru, prin condamnarea ta N-oi coborî în iaduri de demoni salutat Ca unul ce menitu-i de a le fi stăpân, Stăpân geniilor pieirii! Ce gând superb! O-nceată, Inima mea cea stoarsă de-o cugetare beată. Nu răscoli-n bătaie-ți ruinele sfărmate A lumii-mi dinăuntru. 2291 Și cerul, lan albastru sădit cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ghindă E un stejar. Cum dânsul din proprii rădăcine, Din planul vieții sale ascuns în colț obscur Își crește trunchiul aspru - așa, poporul meu, În tine e puterea-ți, nălțarea-ți și pieirea-ți. Eu cred că tot ce este menit de a fi mare Să-și înnăsprească trebui superba rădăcină Prin viscole turbate, prin arșiță și-ngheț. Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare {EminescuOpVIII 274} Ce-au cotropit românii sunt vijelii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soarte să doresc la al meu? Și-un gând îmi vine, aspru, adânc, fără de milă Și sfărmător de lume. Nu, nu! n-aș vrea ca alte Popoare să mai fie c-al meu - nu merit ele Să-i semene. Poporu-mi menitu-i ca să fie Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire Pentru a lui viață - o, nație iubită! Vei înțelege doru-mi, vei ști să-l prețuiești? Voi să te văd, iubito!, nu fericită - mare! Decât o viață moartă, un negru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe stele și pe vânt. De-i țese-n stative Un tort ușor de in, Gândește c-am să-l port În ziua ce-am să vin. De-i țese-n stative Un tort ușor de in Gândește că-i menit La ziua-n care vin. {EminescuOpVIII 397} [PARTEA A DOUA] IONEL (recitativ) Singur, singur. Cât vezi cu ochii nu se mișcă o frunză, o suflare... oile mele s-au dus, inima mea-i moartă. Cum frunze se scutur, Alerg pustiu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe terenul politic cât și pe cel social prin puterea sa de acțiune și dibăcia sa. Soț al nepoatei împăratului, se apropiase de dinastia. domnitoare prin legături de înrudire, i se încredințase comanda peste trupele cari, stând lângă Filipopole, erau menite a abate năvălirile romîno-bulgare, și ajunse la o putere nelimitată în acea regiune, pe care-o administra după propria lui chibzuință. El își schimbă numele și, dintr-un fel de considerație măgulitoare pentru împăratul, se numi și el Alexie, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această lărgire de teritoriu și de-a nu-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii împărătești, întărite cu pecetea statului. Căderea orașului Tessalonic. Dar împăratul Vatatzes era menit să facă încă o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor Comnenos (Angelus), un tânăr cu mințile ușoare, iubitor de petreceri, care mai nu se ocupa cu afacerile serioase ale stăpânirii, însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin pilda ce va da-o. Calul de bătaie ce voi să-l încalece se zbate fără nici o cauză vădită, se smulge din mâna comisului și apucă câmpii, alergând la inamic. Dar Mihail nu se-ncurcă de acest semn care menea a rău, ci sare pe un alt cal și s-aruncă, țiind lancea în mână și însoțit de câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la turci; înainte de-a putea sosi un asemenea ajutor el era deja detronat și aruncat în temniță, bun bucuros de-a fi rămas cu viață. Roman, învingătorul său, îl urmă în scaun (1392), dar domnia lui n-a fost menită să ție mai mult timp decât aceea a predecesoralui său. Mănăstirca Sf. Mihail în Maramureș. În zilele lui Ștefan Vodă dinaștii români Balița (Balcu) și Dragoș, așezați în Maramureș și purtând titlul de voievozi, solicitară de la patriarhul ecumenic și câștigară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sofisme numai întrebuințare materială de-acelea principie sadea formale ale inteligenței pure și a judeca asupra a obiecte fără distincție, deși aceste nu ni sânt date sau că poate nici nu se pot da în vreun fel. Fiindcă nu-i menită să fie decât un canon al dejudecărei uzului empiric, ea este abuzată daca se consideră ca organon al întrebuințării generale și nelimitate și dacă cineva se cutează cu inteligența pură să judece, să afirmeze, să decidă în mod sintetic asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scopului culturei din care cauză la popoarele antice noțiunea ei nu era cunoscută, și știința și cultura nu erau despărțite. Scopul activității spirituale curat numai pentru ea însăși înăuntrul individului li era necunoscut popoarelor antice; toate celea aveau or erau menite să aibă un scop obiectiv, general. S-au vorbit și discutat mult asupra lipsei individualismului la națiunile clasice; sigur este însă că, orcît de individual s-ar fi format un obiect sau un raport după năzuință și facultate, nu era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi trecut din fericire, însă pianul a devenit endemic. Fiece element al culturei însă trebuie să cultive într-adevăr, trebuie să formeze, să înnobileze ființa internă și arătarea exterioară a personalității. Dintr-asta rezultă un șir întreg pentru alegerea artelor menite a se exercita care, urmând unui principiu pedagogic, e cu totului diferit de șirul estetic; aicea stau înainte de toate artele acelea cari nu se numără la artele proprii, acelea adică a căror exercițiu consistă numai într-o manifestațiune de viață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
semințe psihotrope. Însă autorii antici citați consideră în mod eronat că acest obicei avea ca scop provocarea unei „veselii vecine cu beția”. În mod evident, această practică a tracilor (ca și cele similare ale sciților, iranienilor, șamanilor etc.) nu era menită să producă euforia, ci extazul, transa mistică, un anume furor religiosus (43, pp. 394-402) sau, într-o altă formulare datorată lui Eliade, „percepții extrasenzoriale și puteri paragnomice” (264, pp. 187- 189). Probabil că autorii antici descriu banchete rituale (agape mistice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
invita să participe pe cei mai renumiți teologi creștini, musulmani, mozaici, zoroastrieni, budiști etc. El a instituționalizat disputa teologică și, în 1575, a construit un palat special, numit ‘Ibadat Khana și localizat la Fatehpur, lângă Agra, capitala imperiului. Palatul era menit anume să găzduiască astfel de controverse religioase. În centrul palatului, în vârful unui stâlp gros, se afla tronul hanului. Pe margine, de jur împrejur, erau așezați teologii care polemizau între ei (41). Profund nemulțumit de multitudinea confesiunilor împăr tășite în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel mai rău când nu s-ar fi putut stabili între puteri o înțelegere în favorul ei. Dar atunci nu înțelegem de ce contele Wolkenstein s-a dus întîi la Berlin. Când a plecat într' acolo ni se spunea că e menit de a se asigura din nou de consentimentul Germaniei pentru atitudinea Austriei în cestiunea dunăreană. Daca contele Kalnocky primește propunerea Barrere, ocolul contelui Wolkenstein ni se pare cu totul de prisos. Amici îți trebuie pentru a izbuti cu cererile tale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o ocazie pentru ilustrarea și ridicarea în sus a imigrațiunii din câteșipatru unghiurile lumii. Și toate le îngăduim noi, o țară de oameni, îngăduim ca un venetic să se atingă de tot ce constituie trecutul nostru - de tot ce e menit a mănține caracterul și unitatea poporului nostru. [20 martie 1882] ["ÎN ȘEDINȚA SENATULUI DE LA 16 MARTIE"] În ședința Senatului de la 16 martie d. ministru de finanțe a adus în discuțiune un proiect care-l autorizează a împrumuta de la Casa de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
listele electorale din țară sunt pline de asemenea amăgitori, cari, trecuți odată în lista colegiului I, își speculează votul ba cerând slujbe pentru rude, ba locuri în internatele statului. Astfel slujbele se dau la idioți; stipendiile și locurile din internate, menite pentru copiii de talent ai poporului, se dau adesea unor stârpituri din care nici dascăl, nici școală nu poate alege nimic. Acești speculanți ai unui drept pe care nu-l au sunt numeroși. Degeaba cetățenii ar contesta înscrierea lor la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]