1,658 matches
-
s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube dorée du petit salon. Depuis qu'ils étaient seuls leș soirs, en face de la mer, ils ne trouvaient plus rien à se dire" [Zola, La Сurée, p.277]. 260 "Elle était devenue toute blanche, prise d'un froid mortel, à la pensée de quitter Paris. Mon Dieu! s'en aller și loin, si loin! perdre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
drame scrise în limba finlandeză. Chiar dacă perioada interbelică nu a fost atât de bogată în opere dramatice, autorii menționați în articol sunt: Maria Jotuni, Ilmari Turja și Hella Wuolijoki. Din generația următoare sunt amintiți Eeva-Liisa Manner, Paavo Haavikko și Veijo Meri. Sfârșitul războiului aduce o schimbare majoră în cultura finlandeză, aceasta orientându-se spre țările anglo-saxone. Literatura de expresie suedeză devine din ce în ce mai redusă, pentru prima dată prevalând literatura de expresie finlandeză. Sfârșitul celui de-a Doilea Război Mondial aduce schimbări importante
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1916-1917), ediție îngrijită de Silviu Miloiu, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2010. Mannerheim, Carl Gustaf Emil, Memorii, ediție îngrijită de Dumitru Preda și Adrian Pandea, traducere (din limba suedeză) de Teodor Atanasiu, cuvânt înainte de Irmeli Mustonen, București, Editura Militară, 2011. Meri, Veijo, Funia, traducere de Dorin Oancea, București, Univers, 1974. *** Nuvele finlandeze, traducere (din limba germană) de Leontina Moga, cuvânt înainte de Livia Deac, București, Editura pentru Literatura Universală, 1968. Oksanen, Sofi, Vacile lui Stalin, traducere și note de Sigrid Crasnean, Iași
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 108. Melleri, Arto, Vîntul șuieră prin ferestrele Europei și Inima furată, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 121. Meri, Veijo, Tuburi (nuvelă), traducere de Radu Fornea, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 168. Meriluoto, Aila, Poezie, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 31. Mukka, Timo
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unul dintre poemele conținute aici, In Vernali tempore, și îl intitulează Keväst ja kesäst (De primăvară și vară): Kylmän talven taucoman/ Päevän penseys soima/Vilun valjon vaipuman/Auttap auringon voima/ Kevä käke kesän tuoma/Hengetöin hangidze vircoman/Covan callon avan/Meri maa ja mandere/Orghod kedhod kans cangared/Toevovat Suven valda.// Iarna-nghețată se retrage/Din calea zilelor însorite/Puterea soarelui străpunge cu razele lui/Frigul năpraznic/ Primăvara va chema curând vara/ Totul va reveni la viață de sub gheață/Și mări
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în trecerea sub tăcere a unei perioade de timp, adică în omiterea povestirii evenimentelor petrecute în această perioadă. Este vorba, așadar, de o accelerare a expunerii. Este posibilă o combinație a inversiunii cu elipsa: Bleu est le ciel, verte la mer. (...) Elipsa este caracteristica principală a stilului telegrafic: Suis reçu examen. Rentre samedi. Stilul jurnalistic (Attentat de Djakarta, la marque Al-Qaeda) sau publicitar (Froid, moi? Jamais!) utilizează elipsa pentru o mai mare eficacitate. Elipsa poate fi de dorit pentru evitarea lentorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Acești oameni sunt florile mele, într-o zi îi voi descrie într-o carte frumoasă (Heinrich Heine 44). Îți vei aminti de acest tânăr prodigios care-și dăruia sufletul în zilele lui fericite. 28 aprilie Plimbare sentimentală la Breaza, sub merii înfloriți, în compania lui Simky 45. Oh! Poetule, le-aș vorbi cu drag celor doi care merg împreună și care par atât de ușori în bătaia vântului. Dar pe el, așteaptă-l până ce va fi mai aproape de noi și atunci
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cuceritor... V.D.N.: „Bărbățelul“ e cel mai dulce alint pentru unicul băiat. La Merișani am fost și eu de multe ori - doar sunt născută în Argeș. Mergeam cu tata la pescuit, de când eram mică. La început, credeam că trebuie să fie meri mulți acolo, îmi imaginam livezi întregi, cu pomi aliniați cât vezi cu ochii, cu mere mari și verzi, lucioase. Am fost cam dezamăgită, dar mi-a trecut repede, fiindcă pe malul unei ape sau în pădure mă simt cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
se răspîndește mai tîrziu, poate datorită vitalității pe care o păstrau atelierele ilustratorilor. Lucrările în lemn, mult mai suple și desprinse de influențele străine, au apărut în cărțile tipărite de Jean Dupré, Guy Marchant (Danse macabre, 1485), Pierre Le Rouge (Mer des hystoires, 1488) și pentru Antoine Vérard (Art de bien vivre et de bien mourir, 1492, Chroniques de France, 1493). O mare parte a producției era constituită din cărți liturgice și mai ales din cărți de rugăciune, care au fost
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te duce cu gândul la Verlaine: "Mourez comme l'écume au ras des cocquillages, Comme l'arbre rompu par les vents de la mer! Vous qui me conviez aux souriants voyages, Partez à votre tour de mon cœur pleins d'hiver, Ô Jeunesse, ô Désirs touffus comme un feuillage!". În Le jardin passionné, melancolia inexpiabilă și vederea pitorească a României populare și tradiționale se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ancheta în derizoriu, să spună că nu-i nimic, că e o tâmpenie. Astfel de metode au fost copiate din alte state, de exemplu, din Italia. Și acolo inițial era decredibilizat procurorul, iar când aceste metode nu funcționau, crima organizată mer gea mai departe, la atacuri fizice și chiar la eliminarea pro curorilor. Bine, nu e cazul la noi deocamdată. Câți procurori aveți aici, la Pitești? Noi suntem o structură mică. Acum suntem patru procurori, cu tot cu mine. Au fost și situații
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
dosarele erau repartizate de șeful instanței. Prin urmare, dacă aveai o relație bună cu șeful tău, puteai să primești dosare mai simple. Dacă existau anumite animozități, primeai do sare grele. Iar anumite dosare, implicând oameni politici sau oameni de afaceri, mer geau întotdeauna la aceiași judecători - practic, în timp se forma un fel de filieră. — Deci nu era nevoie să fie toți corupți și implicați în acest trafic; dacă erau doi, era suficient. — Da, pentru că se foloseau metode lipsite de obiectivitate
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
mai face încă în mod empiric și nu cu atenția cuvenită. Din timpul fostelor CAP-uri a rămas o livadă la Vatra de 18 ha și una la Mlenăuți de 2,5 ha. La Vatra livada cuprindea 11 ha cu meri, 1 ha cu peri, 2 ha cu cireși, 2 ha cu pruni, 2 ha cu vișini. Livezile de pruni sunt dezvoltate în gospodăriile individuale care folosesc prunele pentru compoturi, magiunuri și marmeladă, dar și pentru fabricarea țuicii care este preferată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește și o scenă pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar trebui să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
O variantă a acestei sorcove suna cam în felul următor: Anul Nou cu sănătate sau Anul Nou cu sănătate, Că-i mai bună decât toate. Că-i mai bună decât toate. Să trăiți ,să înfloriți , Să trăiți , să înfloriți Ca merii, ca perii Ca un fir de trandafir, La-nceputul verii, Tare ca piatra, Ca toamna cea bogată, Iute ca săgeata, Cu de toate-mbelșugată. Tare ca fierul, La anul și la mulți ani ! Iute ca oțelul . La anul și la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era mărginită de două șanțuri largi care probabil trebuiau să protejeze livada de hoți. Aceste șanțuri mai pot fi văzute și în prezent. Pe când eram copil, am mai apucat să văd unii dintre pomii rămași din falnica livadă- nuci și meri și din care n-a mai rămas nimic. Pe locurile fostei livezi se află acum case și drumuri și locul care se numește „în Livadă și alte locuri care se numesc „Pe Dealul Stadolei și „La Brazi. 3. Parcul dendrologic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru nu știm cât timp. Lângă parc este amenajat un teren sportiv pe care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
celulele-dormitoare. La 31 mai 2005, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta următoarea situație statistică: Nr. crt. Unitatea Efectiv existent Capacitate legală la 6 m.p. Indice de ocupare Număr de paturi instalate la 31.05.2005 Total Minori Total Loc deținere Infir merii G.A.Z. Alte spații 1 AIUD 1003 19 1028 97,57 1657 1647 10 0 0 din care tranzit 12 2 ARAD Centru 177 1 320 55,31 294 276 18 0 0 R-104 1143 7 1626 70,3
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
umblat în tăcere ca printr-o țară nouă”. Dramatismul este susținut în film de elemente originale (deși în roman este mult mai bine sugerat): Sfânta Ana seamănă cu sora cârciumarului, personajul feminin care ajută la identificarea criminalilor din satul Doi Meri. Respectul pentru datină, tradiție, bogăția obiceiurilor sunt bine surprinse, atât în roman, cât și în filmul lui Mircea Mureșan. Ne gândim la botez, nuntă (prin care elevii înțeleg și dimensiunea monografică a romanului) dar, mai ales, la scena priveghiului de la
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
-o și la Valencia. — În 1988 ați apărut și la Madrid, într-o gală omagiu pentru Montserrat. — O, dar cine nu a fost acolo: Ileana Cotrubaș, Fedora Barbieri, Pippo di Stefano, care i-a cântat "Non t’amo più", Freddie Mer cury, Sarita Montiel... Guguianu era mort după ea. — și Ion Dichiseanu! — Păi, cu Dichiseanu s-a și... dichisit! Guguianu doar visa la ea cu ochii deschiși... — Mie mi se pare că Spania încearcă să păstreze și azi acest nivel al
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
42. Revenit în țară, Gheorghe Brătianu a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Cernăuți, în 1923 și apoi, doctoratul în istorie, la Sorbona, în 1929, sub îndrumarea lui Ferdinand Lot, cu teza Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII-e siècle43. Gheorghe Brătianu s-a implicat în politică în 1926, înscriindu-se în P.N.L. În tomna anului următor, 1927, a fost ales șef al organizației liberale din Iași44. În acel moment, tatăl său, Ion I.C. Brătianu a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe I. Brătianu În apărarea drepturilor naționale ale poporului român", în Agrigoroaiei, Ion, Buzatu, Gh., Cristian, V., (coordonatori), Românii în istoria Universală, vol. III/1, Iași, Universitatea "Al. I. Cuza", 1988, pp. 1-15. Balard, Michel, "Georges I. Bratianu, Historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, 1999, nr. 1-2, pp. 5-12. Berindei, Dan, "Gheorghe I. Brătianu-istoric al umanității", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 15-22. Bălan, Constantin, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1935, p. 1. 57 G. I. Brătianu, " La fin du régime des parties à Byzance et la crise antisémite du VII-e siècle", în Revue Historique du Sud-Est Européen, XVIII, 1941, p. 55. 58 Michel Ballard, "Georges I. Bratianu, historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, nr. 1-2, 1999, p. 9; Mihai Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012, p. 146. 59 Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini pînă în zilele noastre, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
efervescență confuză, haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]