1,344 matches
-
zile jucă rolul de mușcată. Stătu astfel acolo, frecându-și mereu „frunzele” de gratii până când Într-o noapte veniră niște oameni Îmbrăcați În halate și Îl legară din nou de patul lui. Atunci, ca să-i inducă În eroare, Oliver se metamorfoză pe rând În pijama, În papuci de casă, În cearșaf și pătură, sfârșind prin a se confunda cu oala de noapte ce se ascundea de el sub pat. Ajuns În această stare, masterandul medită mult la adevărul ultim, care mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să fie năpădit de ele. Uneori chiar și duminica, În timp ce asculta Sfânta Liturghie transmisă la difuzor, meditând la Învățătura Sfintelor Evanghelii, masterandul vedea cu uimire cum o mulțime de frunze galbene și verzi de ce-i acopereau brațele și coapsele se metamorfozează sub privirea lui În cărți de joc, popi, dame și valeți, având imprimate pe față figuri extrem de stranii, care Îl arătau cu degetul strâmbându-se la el În fel și chip În timp ce Lawrence Încerca În gând să rostească o rugăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
după cum apărea și toga lui Euclid, și mărul lui Newton, și clopotul lui Gauss, ca să nu mai vorbim de câinele lui Pavlov, ce saliva sub becul inventat de Edison. Totul se termina, În general, cu bine, dacă Einstein nu se metamorfoza În Bikinski sau Papil. Atunci lucrurile luau o Întorsătură neplăcută și Noimann era nevoit să se Întoarcă din nou la Corso, altfel cifrele Îi barau calea. Mai apăreau și furculițele, cuțitele, mucurile de țigară, șervețelele, sticlele de votcă și ceștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bântuit de halucinații? În fond, nimeni nu știe despre asta...” Într-adevăr, medicul nu vorbise niciodată, indiferent de starea În care se afla, nici despre cifre, nici despre note muzicale, nici despre insecte sau picioroange ce-i apăreau În fața ochilor, metamorfozându-se mereu dintr-o formă În alta. Lucrurile astea rămăseseră, până-n prezent, o taină a sa. Celălalt, probabil intuindu-i frământarea, căuta să abată gândurile lui Noimann Într-un alt plan: „Vă Întrebați, desigur”, spuse el, „de unde apar astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În fața ochilor Îi apăruse un ditamai picior, care Începea acum să-l terorizeze. Să fi fost doar o simplă metaforă? Noimann s-ar fi obișnuit cu ea. El avea Însă de-a face cu o imagine palpabilă. Piciorul metric se metamorfozase Într-un picior marin. Într-un nod marinăresc. Iar camera lui devenise ca o corabie ce naviga, clătinându-se pe valuri, pe mări necunoscute, străbătând distanțe astronomice, fără a se mișca din loc. Iată că valurile Îi aruncau peste bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
folosească și de spray paralizant. Și iată-l viu și nevătămat. Kiltox-ul nu avusese asupra lui nici un efect. Aceasta era poate o dovadă că nu coborâse Încă la stadiul de gânganie, chiar dacă Îi apăreau În fața ochilor tot felul de litere metamorfozate În viespi, muște, coropișnițe, gândaci de bucătărie sau chiar viermi intestinali... Noimann mai avea un oarecare control asupra conștiinței lui. Nici măcar abstracțiunile ce se materializau În fața lui sub diferite forme nu reușeau să-i anihileze rațiunea și bunul-simț. Chiar dacă simțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
scriitorul în primul rând propunând aceste două coordonate, prin organizarea materialului, dar mai cu seamă prin simțirea vibrantă pe care se străduiește să o transmită și cititorului. „Gaselnița” lui Vasile Ilucă - Spiritul domnesc, întruchipat de bătrânul călugăr, și Zeița Istoriei, metamorfozată în bătrâna țigancă - este demnă de subliniat în mod aparte, pentru că ea l-a ajutat pe scriitor să evite inevitabila monotonie în cazul unei tratări cronicărești, pur științifice, a chestiunii, apropiind substanțial opera de spațiul mult mai generos și mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceea, cred, cartea lui Ilucă poate fi considerată fără riscuri în categoria literaturii istorice, în care realul, data exactă, faptele întâmplate odinioară se împletesc armonios cu fantasticul. Și în acest plan, autorul își dovedește iscusința și talentul, fapt ce se metamorfozează în cel mai convigător îndemn la lectură. O lectură benefică nu numai din pricina titlului chemător, cât mai ales din susținerea acestuia, prin pagini de o deosebită frumusețe artistică și la fel de deosebită utilitate intelectuală. Vasile Filip Ce nu știm despre Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vedeau gunoaie și un nor rătăcitor de musculițe. Bărbatul de lângă mine era tăcut și profesional. În localități încetinea, ca și cum ar fi vrut să le dea celor vii posibilitatea să trimită un salut, o rugăciune sicriului. Iar expresia chipului său se metamorfoza, își găsea tăria în intenții. El se interpreta pe sine însuși, rolul său melancolic de ultim cărăuș. Trecea și știa că lasă în urma lui un gând. Descopeream însă și o trăsătură ironică în profilul său. Da, avea și ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de el să-și schimbe costumul de baie bătrâncios, brodat cu aligatori, dar degeaba) și, ia stai...ăla nu era cumva un bax cu șase sticle? Se uită mai bine mijindu-și ochii. Da! Încleiatul de Duncan, palid, stau-toată-ziua-la-birou, se metamorfozase într-un afurisit de Adonis la plajă chiar acolo sub ochii ei. Emmy închise ochii apăsându-i cu mâinile, apoi și-i frecă, dar când îi redeschise Duncan arăta la fel de bine — chiar foarte mișto. Clic. Din nou fericitul cuplu...pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de faptul că e important să se răsfețe (oricât de improbabil era așa ceva). Otis părea o altă pasăre. Cânta, ciripea, bălăngănea din cap în ritm de bosa nova, muzică ce răsuna în permanență în apartament. În doar o săptămână, se metamorfozase din bestia agresivă, închisă în baie, într-un tovarăș de joacă simpatic căruia îi plăcea să se ghemuiască pe sofa. În această dimineață demonstrase cât de mult se schimbase când, în sfârșit, a dat răspunsul corect după câtă instrucție făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
simțeam. Iar copăcelul care crește din mine, e tot așa, mai piticuț. La atâta am putut ajunge, noi ăștia, bucățelele bonsai ale istoriei românești. Mihaela: Pot plânge in English Prima mea imagine este cea a stejarului de la Gospodăria de partid metamorfozată în rezidență Soros. Eram undeva într-un sat aproape de Lodz, la o școală de vară de studii de gen. Am ajuns mai târziu acolo decât restul lumii. Prima constatare e că mă repartizaseră în cameră cu o albaneză (parole d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bine unei atmosfere bogate în oxigen. Aceasta s-ar putea să aibă o legătură cu surprinzătoarea creștere de care a dat dovadă în acest stadiu. ― Acest stadiu? se interesă Lambert, îndoindu-se de ceea ce auzise. Vrei să spui că se metamorfozează în continuare? ― Știm atât de puține lucruri despre ea, spuse el punându-și palmele pe masă. Ar trebui să ne așteptăm la orice din partea ei. În trei rânduri s-a metamorfozat. Din ou la forma "palmată", din vietatea "palmată" la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-se de ceea ce auzise. Vrei să spui că se metamorfozează în continuare? ― Știm atât de puține lucruri despre ea, spuse el punându-și palmele pe masă. Ar trebui să ne așteptăm la orice din partea ei. În trei rânduri s-a metamorfozat. Din ou la forma "palmată", din vietatea "palmată" la cea care a ieșit din pieptul lui Kane, și în sfârșit această masă enormă. Nu aveam nici un motiv să sperăm că această formă este faza finală dintr-o serie a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Înțeleg că soarele a Învins. În același timp știu cît m-ar costa să fiu constrîns la această singurătate. Cu ironia lui ucigașă, Fontenelle arăta Într-un sonet că dacă Apolo, alergînd după frumoasa Dafne, care a preferat să se metamorfozeze În dafin decît să-l lase pe zeu s-o Îmbrățișeze, i-ar fi spus acesteia pur și simplu că e tînăr și frumos, În loc să-și enumere calitățile, fecioara, În loc să fugă, ar fi Întors fără Îndoială capul. LÎngă o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
reamintește o vîrstă cînd n-avea trecut. Alerga odată cu timpul, cu părul În vînt. Acum e Îmbibat de memorie. Dar cel puțin a Învățat să nu mai creadă În ceea ce nu exista. E pustiu și liber. Proteu Acest zeu se metamorfoza, după cum se știe, În foc, pămînt, apă sau În diverse animale ori de cîte ori voia să se sustragă Întrebărilor puse de muritori. Ni se povestește În Georgicele că putea fi silit să răspundă numai dacă era ținut strîns, oricîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Sonete către Orfeu pe care Rainer Maria Rilke le-a scris în numai trei zile sub impresia morții unei tinere dansatoare, de a cărei artă fusese entuziasmat. Operă de mare tensiune lirică, sonetele orfice celebrează muzica, magia ei de a metamorfoza lucrurile, făpturile, universul în inefabil, ca evadare din finitudine. După Elegiile duineze, care încercau să împace viața cu moartea într-un spațiu al îngerului, Rilke depășește cele două stări în totală eliberare. Fulgerarea dicteului a survenit astfel pe crestele viziunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
va afirma Platon). Tratatul despre sublim al lui (pseudo)Cassius Longinus este o deschidere crucială privind suprema valoare estetică. Nici o concepție ulterioară nu a depășit acea viziune primă. Recent s-a afirmat că sublimul constituie o energie care ar putea metamorfoza ființa umană făcând-o "mai profundă, mai magnifică". Indienii, pentru a salva principiul absolutului valoric, au așezat mai sus de Brahma, creatorul lumii empirice (în conlucrare cu Maya, destructivă), pe Brahman. De partea Europei, Magister Eckhart cu ochi transcendental a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
opta, după terminarea competiției... Am văzut lucruri interesante, am cunoscut oameni importanți, am Învățat să fac și un altfel de teatru. Mi-au plăcut teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate, În care păpușile erau inteligent stilizate și relaționate); un latinoamerican, Italo Carcamo (care mînuia
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sunt injectați cu picături de dor. Nici sărbătorile nu aduc ca altă dată bucurii... În ce culori să mai îmbrac cuvântul când eu cunosc doar alb și negru? cum să mă mint de-acum înainte, când inima mea sângerează cuvinte? Metamorfoză Orașul acesta în care trăiesc este plin de umbre; le aud cadența pașilor ca a unui batalion de cercetași ieșiți din cazarmă. Când mă plimb pe strada principală, umbrele mi se aruncă insolente în spinare; le simt bocancii reci de
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
orizontului; prin iluzii optice, îi număr punctele negre și-n această eclipsă totală, înfig cuțitul adânc în cuvinte nerostite, pedepsindu-mă. Cu tine, pe marginea unui vis În fiecare seară mi te închipui lângă mine și în vis îmi apari metamorfozat în versuri iar eu sunt descompusă în pete de culoare; ne contopim într-un tablou liric și plin de scântei... În zbaterea dintre noapte și zi, visul se destramă. Ziua, toată, mă împresoară cu un brâu de dor, asemeni șarpelui
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
un fir de trandafir, într-un spin, era înfipt un mic bilet: „sunt invitat la petrecerea ielelor; un drum cu dus...” Și mai era ceva... O lacrimă de rouă căzuse pe ultimile cuvinte scrise c-un marker roșu, rămânând nedeslușite... Metamorfoză cu zâmbete Simt cum mi se multiplică sufletul ca o cocă de pâine pusă la dospit, în anotimpuri; îi aud freamătul. Azi, anii și timpul cu el s-au contopit! Primăvara mă simt ca renăscută și inima se logodește în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
era o parte infinitezimală din absolutismul ei intrinsec. Se ascundea în geamăt, aștepta în murmur, se regrupa în tăcerea neauzită de inițiații în zgomoteric, ca apoi, ține-te, pentru a nu fi spulberat de această tornadă de urlete care se metamorfoza în tsunami-urlet, în urlet-seismic, în bombă atomică-urlet, sau urlet-supersonic, spărgând bariera de viteză a sunetului și trecând prin corpurile solide și lichide, devenind urlete care creau vid și antiurlete, asemănătoare cu plonjonul antimateriei peste noi, găurile negre ale urletelor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a mai prinde cursa pentru Cleveland e compromisă. Din fericire, scăpăm ieftin. Polițistul ne lasă să plecăm după ce ne spune peste câte stopuri vom ajunge, în sfârșit, la faimoasa avenidă Cicero. E trei fără zece. Brusc, placidul Cristian B. se metamorfozează. Acum, mergem ca în filmele americane cu urmăriri spectaculoase. Trece de pe o bandă pe alta. A uitat parcă de teama de a nu-și zgâria Toyota albă. La trei fără șapte minute, ajungem la Cicero avenue și ne angajăm pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pentru un tip de douăzeci și patru de ani. În același timp, începuse să urce la bord mult mai puțin și să bea mult mai mult. Dan făcea parte din categoria acelor oameni care își schimbă comportamentul la băutură. Dar la el metamorfoza era completă, ca și cum și-ar fi uitat viața cu totul și și-ar fi croit o istorie personală absolut nouă. Sigur că un bețiv notoriu, în abțiguiala lui fără măsură, nu reține nimic în afară de ultimele două sau trei minute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]