14,331 matches
-
iarnă, s-au întâmplat Colocviile „Cuvântul liber” - „Punți de lumină”, ediția III-a. A fost o ediție ca o pulsație luminoasă, ca o răzvrătire a (luminii) verii, ca un spor de lumină, peste noaptea care crește, încet, încet... Chiar și meteorologic vorbind, ziua de 25 septembrie a fost o zi senină, fără nori, fără ploaie, fără temperaturi sub normalul perioadei, „tabloul” cu care ne-a obișnuit (cam devreme!) toamna. Din nou, salonul „N Tonitza” al Hotelului Continental din Târgu Mureș a
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
piticii” pomeniți până acum - ca un far la marginea oceanului de nisip, fabuloasă și singulară oază de lumină și viață tumultoasă în deșert - cea mai înaltă construcție săgetând văzduhul orașului, doar vârful ei pentetrant și sfidător de forma unui balon meteorologic sau poate nacelă răsturnată așezate pe verticală, hotelul și casinoul “Stratosphera” pe care, cum spuneam, îl admiram de la fereastra camerei mele, ca și munții situați la nu prea mare depărtare. De partea cealaltă a arterei Boulevard Las Vegas - incorigibilă și
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
asemenea ger năpraznic, când marea a înghețat la mal peste două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în dig, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
pe unde călcau. Acum, la maturitate, îmi face plăcere să-mi amintesc de fiecare anotimp în parte și să fac o comparație în legătură cu schimbările care au survenit ca evoluție sau involuție atât a omului cât și din punct de vedere meteorologic, dat fiindcă am fost martora acestora la sfârșitul secolului XX și sunt martora lor, la începutul secolului XXI. Referință Bibliografică: Vara - timpul fructelor și vremea amintirilor / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul VI, 08 iunie 2016
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
pe capete în această țară și nu doare pe nimeni acest fapt dramatic. Doar sunt niște simple cifre statistice prinse într-un recensământ oarecare, nu-i așa ?!... Izolați printre nămeți, cu ambulanțe care nu mai cum să ajungă din cauze meteorologice evidente, unii dintre ei nu mai au parte nici măcar de o lumânare în ceasul ultim. Alții mor din picioare secerați de ger și astupați de viforul zăpezii sau, pur și simplu, înghețați de frig în propriile case insuficient spre deloc
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
provizorii ale acestui stabiliment școlar - debutul resurecției materiale a școlii se produce la sfârșitul lui septembrie 2005, când lucrările de reabilitare demarează oarecum cu timiditate.. În loc de o coordonare a eforturilor constructorilor cu anotimpul optim acestui gen de lucrări, cu condițiile meteorologice și alte criterii ergonomice, toate fundamentate pe o contribuție bugetară pe măsură, lucrările trenează din start. Începute și apoi desfășurate sub semnul inconsistenței și nesiguranței în materie de fonduri, materiale și chiar autoritate în plină organizare de șantier, lucările de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
de 315 pagini în format A5)cartea dă detalii științifice despre cadrul natural al localității Drăgășani, despre așezare și limitele așezării sale, despre relieful actual; despre regimul climatic și starea de temperatură, regimul precipitațiilor, cel eolian, despre procese și fenomene meteorologice (îngheț, brumă, chiciură, polei și depuneri de gheață, ninsori, grindină, ceață) Se fac referințe apoi la fenomenul încălzirii globale care este o realitate (îngrijorătoare, am spune noi!) Urmează detalii despre rețeaua hidrografică: apele de suprafață și apele subterane; vegetația și
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
de Botrange este, după 1919, cel mai înalt vârf din Belgia, situat la 694 de metri altitudine. Se află pe platoul Hautes Fagnes din masivul Ardeni, în provincia Liege. Poziția i-a adus un climat aspru, înregistrat de către o stație meteorologică. Punctul culminant al Belgiei este, prin urmare, și cel mai înalt punct din regiunea valonă, Ardeni și Benelux, depășind Weisser Stein (693 m), coliba Michel (674 m) și coliba Fraiture (652 m). În 1923, cu ajutorul unei movile mari de pământ
BOTRANGE – CEL MAI ÎNALT PUNCT DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355388_a_356717]
-
pământ, se atinge în mod artificial, dar simbolic, înălțimea maximă de 700 de metri. Iar în 1934 se construiește un turn din piatră care ajunge la 718 m. Signal de Botrange a găzduit o perioadă lungă de timp o stație meteorologică. După 1999 ea a fost înlocuită de o stație automată a Institutului Regal de Meteorologie din Belgia, instalată la Mont Rigi (stație științifică Hautes-Fagnes a Institutului din Liege), situată între signal de Botrange și coliba Michel. Astfel s-au observat
BOTRANGE – CEL MAI ÎNALT PUNCT DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355388_a_356717]
-
până spre miezul nopții. Umbra aceea sunt eu! Eu am semnat procesul verbal de primire al nesuferitului inventar al acestui Observator, cu toate hangaralele lui! În principal, trebuie să veghez să nu dispară lunetele din mansardă și, de asemenea, instrumentele meteorologice lăsate și ele în grija mea. Instrucțiunile postului meu prevăd de toate: paza Observatorului, ținerea legăturii telefonice cu primăria din Vatra Dornei, îndepărtarea buruienilor ori a zăpezilor de pe lespezile de ciment din preajmă, tăierea lemnelor, curățenia în camere și în
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
care dorul, ca efect constant al unei definiri fizice de necontestat la prima vedere, își transferă energiile creatoare într-o mai mare valorizare a fiecărui moment present, o lume în care viața este trăită calitativ, în defavoarea timpului și a condițiilor meteorologice, expresia interioară caută să descopere forme artistice autentice, în rezonanță cu ambele emisfere de lucru, vechi și nou, departe și aproape, într-o relativitate permanentă a coordonatelor de latitudine și longitudine. Căutăm, astfel, instinctiv, să dezvoltăm teoria inexistenței geografiei, să
DESPRE INEXISTENŢA GEOGRAFIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369857_a_371186]
-
înainte de a intra în tunel ningea și era vremea întunecată, când am ieșit pe partea cealaltă nu mai ningea, era mai puțină zăpadă pe munți și a apărut soarele. Doar 6,3 km de tunel ne despărțeau de două fenomene meteorologice diferite. Lăsasem în urmă înainte de a face la stânga, malurile fiordului Kanstadfjorden și din când în când mai întâlneam câte un lac de munte înghețat, sau câte un pârâu. Acum în dreapta noastră a apărut un nou fiord numit Raft-sundet, dar trecând
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
o duzină pe care nu am timp niciodată să le ascult. Îmi pun deci un disc, iau un roman de aventuri sau niște jocuri de cuvinte încrucișate și mă dedic în întregime acestei activități fără să mă intereseze nici buletinul meteorologic, nici cursul actiunilior la bursă, nici nimic... Am să mă simt ca pașa din Tailanda... - Vai, ce te invidiez!! Exclamă domnul Ghezuntertoit. - După aia ies la o plimbărică, continua cu voluptate Menase. Fără nici un plan prestabilit. Unde mă poartă pașii
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
și responsabilizarea tuturor celor care conviețuiesc în același bazin hidrografic. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem că, în acelați timp cu implementarea obligațiilor deja asumate, trebuie să facem față unor noi provocări generate de schimbările climatice și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Având în vedere că oricâte eforturi am depune în acest moment pentru diminuare factorilor care contribuie la aceste schimbări climatice, efectele acestora vor continua să se manifeste estenecesar să stabilim și să implementăm măsuri de adaptare, în special în
ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352834_a_354163]
-
găsește cusururi și în lucrările unor autori pe care nu-i suspectează de rea credință, dar pe care îi taxează pentru superficialitate - spre exemplu în politica de înfometare organizată, din perioda 1930-1933, când aceștia au centrat cauzalitatea foametei pe condițiile meteorologice accidentale. Ei, arată autorul, au neglijat o corelare corectă a fenomenului cu ceea ce se întâmpla, în aceeași periodă, și în Basarabia unită cu Țara, unde lipsurile permiteau totuși un trai omenesc. Principiile științifice ale cercetării istorice, care (conform prefațatorului) “constituie
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
responsabili. Dacă la Sibiu eram doar simpli elevi, pe crestele Făgărașilor deveneam maturi. Învățam cât de importantă e planificarea în viață, ne disciplinam, ne propuneam țeluri realiste, decideam ce anume din bagaj era cu adevărat obligatoriu, luam aminte la semnalele meteorologice, respectam forțele naturii și plasam prioritățile personale în planul doi. Mă rog, cam ca în viață, dar dus la extrem. Nu în ultimul rând, făceam cunoștință cu personaje interesante, figuri pe care nu le-am uitat până astăzi. De pildă
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
și cele locale, cele câteva zeci de situații critice au fost rezolvate operativ pe perioada timpului nefavorabil (salvarea de vieți omenești, ruperi de stâlpi, cabluri electrice, copaci ... Pentru protecția elevilor, școlile au fost închise în unele localități, funcție de gravitatea fenomenelor meteorologice. Activitatea unităților industriale, comerciale și a celorlalte instituții s-a derulat fără perturbări importante. Pentru viscolul următor (se știe că sunt cel puțin două-trei viscole în acest anotimp), românii vor fi mult mai bine pregătiți. Să ne bucurăm de iarna
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
măsuri nu sunt de mare ajutor redresării țării, fiindcă nu producem nimic, doar cumpărăm împrumutându-ne de la FMI. Peste această perioadă a furiei vieții politice care m-a marcat pentru multă vreme, s-au așternut evenimente ieșite din comun, fenomene meteorologice periculoase, călduri toride alternând cu ploi torențiale iscate ca din senin, de parcă se rupea cerul cotropind zone mari ale țării, canale prin care ieșea apa de un metru și jumătate, inundații catastrofale, căci un necaz nu vine singur. „Aici a
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
scara muzicală are șapte note, șapte umori, șapte temperamente, șapte planete, cât de minuntate poate fi corelațiile simbolistice. Într-o mare măsură fundația acestui număr se datorează pe de-o parte lui Aristotel în a sa „De sensu et sensibili”, „Meteorologica” și în „De anima” alături de opera lui Johannes Kepler în „Harmonices mundi” din 1619 privind doctrina filosofică a relațiilor armonice, armonia lumii. Ciudat cum la Homer în „Iliada” Curcubeul are o singură culoare și anume purpuriu, respectiv violet, în timp ce la
CURCUBEUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359978_a_361307]
-
cunoștință următorul caz de forță majoră/circumstanță excepțională: Cazul de forță majoră/circumstanța excepțională Bifă a) decesul beneficiarului b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă [fenomene asimilate catastrofelor naturale grave: fenomene meteorologice (de exemplu, seceta, înghețul etc.), incendiul etc.] d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul, respectiv culturile beneficiarului f) exproprierea întregii exploatații
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
NOTIFICARE privind imposibilitatea respectării intervalului de 3 săptămâni prevăzut de GAEC 6 cerința 1 pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi Subsemnatul ................., număr unic de identificare RO ........, număr cerere de plată ..........., depusă în campania ............... vă informez că, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, nu am putut realiza/ nu pot finaliza*1) lucrările de pregătire a terenului și de înființare a culturilor agricole în perioada de cel mult 3 săptămâni prevăzută de GAEC6 cerința 1, pe următoarele suprafețe de teren arabil: *1) În conformitate
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
prevederile art. 17 din ordin, fermierul notifică APIA în intervalul de timp de 3 săptămâni planificat inițial pentru realizarea lucrărilor, înainte de expirarea termenului inițial. Nr. crt. Județ Informații identificare parcele afectate Nr. parcelă agricolă afectată Suprafața parcelei afectate Fenomene meteorologice nefavorabile Data începerii lucrărilor Localitate Cod SIRUTA Nr. bloc fizic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Având în vedere cele de mai sus, este necesară prelungirea intervalului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi cu încă
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pe anul 2025, pentru sprijinirea unui număr total de 431 de familii și persoane singure, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în situații de necesitate cauzate de incendii, fenomene meteorologice severe ori situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la creșterea riscului de excluziune socială. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacșu Viceprim-ministru, ministrul finanțelor, Tánczos Barna Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale
HOTĂRÂRE nr. 63 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294874]
-
permisă reducerea suprafeței FFN prin scoaterea definitivă a unor terenuri: a) necesare realizării/extinderii obiectivelor/lucrărilor declarate de utilitate publică, de interes național, județean sau local, în condițiile legii, la solicitarea beneficiarului/ expropriatorului/reprezentantului expropriatorului; ... b) necesare amplasării/extinderii componentelor rețelei naționale de supraveghere meteorologică și necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicații speciale, la solicitarea Administrației Naționale de Meteorologie, respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale; ... c) necesare amplasării sau a terenurilor pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
Hidrografic BRIGAID - Bridging the gap for innovations în disaster resilience C. E. - Comisia Europeană C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP - Common Alerting Protocol CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare CE - Comisia Europeană CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFPA - Confederation of Fire
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]