KorAP: Find »[drukola/base=migrant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...48 >

1,199 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

Cu toate acestea, pe termen mediu, ei rămân în Italia și se integrează pe piața italiană de muncă. În general, nu mă voi referi la cazurile de muncă temporară, în care experiența de migrație durează un timp limitat, după care migranții se întorc 8. În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Milano: dinamici postsocialiste și status ilegal Factori care au influențat migrația internațională Migrațiile internaționale din Borșa au început încă din timpul comunismului, în număr redus, și s-au realizat în multe cazuri prin trecerea ilegală a frontierei României socialiste, apoi migranții au putut obține statusul legal (ca refugiați politici) în vestul Europei sau America de Nord. Din punctul de vedere al dinamicii migratorii, această perioadă este însă puțin importantă. Cele mai mari valuri de migrație au avut loc în special după anii ’96

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
aceeași măsură, există și în Italia factori economici importanți care au facilitat migrația, legați de necesarul de forță de muncă în construcții și agricultură (pentru bărbați), precum și în sistemul sanitar și cel de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
precum și în sistemul sanitar și cel de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine, fapt ce constituie un ajutor esențial pentru migranții ilegali și care îi ajută să depășească dificultățile existente în prima perioadă de migrație. În cazul borșenilor, datorită faptului că primii migranți au venit la Milano

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine, fapt ce constituie un ajutor esențial pentru migranții ilegali și care îi ajută să depășească dificultățile existente în prima perioadă de migrație. În cazul borșenilor, datorită faptului că primii migranți au venit la Milano (pionierii migrației), aceștia au construit rute și strategii de migrație, precum și posibile strategii de

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mari perioade de migrare. Dinamica migratorie importantă a început să se dezvolte după ’96-’97. Chiar dacă au existat și cazuri de migrație legală, cu contracte de muncă sau cu invitații din partea rudelor/prietenilor din Vest, cea mai mare parte a migranților au plecat utilizând vize false 11 ale unor state vest-europene sau trecând ilegal frontierele țărilor Uniunii Europene. În această perioadă, rolul intermediarilor și al rețelelor de migrație a fost important, acestea fiind practic mecanismele de migrație cel mai des întâlnite

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
dată, s-a produs o migrație foarte intensă dinspre România în special către Italia și Spania. În această perioadă, atât strategiile de migrație, cât și sejurul pentru trei luni sunt legale, dar migrația devine ilegală în sensul în care adesea migranții depășesc această perioadă de sejur legal. În Italia, în 2002 și 2003 a sosit un val de migranți din România care a fost resimțit în mediile de migranți din Italia ca o „invazie de români”, iar în Milano, migranții români

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
adesea migranții depășesc această perioadă de sejur legal. În Italia, în 2002 și 2003 a sosit un val de migranți din România care a fost resimțit în mediile de migranți din Italia ca o „invazie de români”, iar în Milano, migranții români mai vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la Centrale era plin de români”. Timp de doi ani, mare parte dintre tinerii din Borșa 12 au migrat către Italia. În afara

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
altă tendință, dar mult mai puțin importantă ca intensitate, este migrația prin căsătorie cu italieni. Ca urmare a migrației din ultimii ani, grupuri de borșeni s-au stabilit în nordul Italiei, în special în zonele Milano și Trento. În Milano, migranții români locuiesc în toate zonele orașului, dar din cauza costurilor ridicate ale chiriilor, există o concentrare mai mare către zonele periferice sau mai ieftine (Via Padova) și către localitățile mai mici de la periferia orașului 13, spre exemplu, în San Donato Milanese

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
viața de boschetar, Doamne ferește ce vezi [mai ales] noaptea, te sperii, zici că nu e adevărat. Sunt și persoane care pot să îți ia gâtul pentru zece euro, în anumite medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
medii... este mult pericol.” (D.U.) Pentru a înțelege viața migranților și structurarea mediului de migranți, analiza se concentrează asupra experienței inițiale de migrație și asupra practicilor utilizate de migranți pentru a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări prea mari cu privire la oportunitățile pe care le vor găsi în Italia, adeseori create artificial de către cunoscuții ce au emigrat deja și prezintă Italia ca pe o țară a

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
aceștia au deja prieteni și cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și posibilitatea de a se spăla. Timpul și-l petrec căutând de lucru în

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
muncile trebuie să fii atent când lucri la negru, că sunt români care intră peste tine și lucrează sub prețul tău și pierzi. E greu, tare greu. [Aici] trebuie să îți faci loc ca și cum ai fi cu cuțitul în os.” Migranții ilegali din Italia nu există din punct de vedere formal. Nu au conturi în bănci și nu au posibilitatea de a-și deschide un cont în care să își depoziteze economiile, nu sunt înregistrați la autorități sau la medic, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
care să își depoziteze economiile, nu sunt înregistrați la autorități sau la medic, nu au posibilitatea să își închirieze legal case, nu au drepturi de muncă și asigurări de sănătate. În experiența inițială de migrație, cea mai mare parte a migranților întâlnesc un mediu social instabil și experiențe riscante. Dormind în părăseli și stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
În experiența inițială de migrație, cea mai mare parte a migranților întâlnesc un mediu social instabil și experiențe riscante. Dormind în părăseli și stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur în care există pericole potențiale. Deși nu sunt puține cazurile în care migranții consideră că sunt în siguranță în părăseli, mare parte au trecut printr-o perioadă de adaptare la

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
stând mult timp în medii speculative, întâlnind hoți, proxeneți sau bande organizate (formate nu numai din români), migranții trebuie să trăiască o perioadă într-un mediu relativ nesigur în care există pericole potențiale. Deși nu sunt puține cazurile în care migranții consideră că sunt în siguranță în părăseli, mare parte au trecut printr-o perioadă de adaptare la noua realitate. „Când am fost prima dată într-o părăseală, am fost foarte speriat. Erau acolo nigerieni, marocani, de toate. Dar după aia

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
într-o părăseală, am fost foarte speriat. Erau acolo nigerieni, marocani, de toate. Dar după aia m-am obișnuit, dar [totuși] am vrut să plec de acolo.”15 În această perioadă inițială, sursele de risc sunt multiple. În primul rând, migranții trebuie să se protejeze de riscurile existente în mediile de migranți, protejându-și banii câstigați și ferindu-se de pericolele potențiale. În plus, posibilitatea de a fi luați de poliție, dacă sunt găsiți în afara perioadei legale de sejur îi face

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și ferindu-se de pericolele potențiale. În plus, posibilitatea de a fi luați de poliție, dacă sunt găsiți în afara perioadei legale de sejur îi face pe migranți suspicioși față de autorități și reticenți față de puținele organizații din Milano ce oferă suport migranților ilegali. În cazul borșenilor, primii veniți la Milano au locuit în corturi la marginea orasului și mai puțin în părăseli, împreună cu migranții din alte țări. La ora actuală, cei sosiți recent stau ori în corturi, iar cei care au rude

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
sejur îi face pe migranți suspicioși față de autorități și reticenți față de puținele organizații din Milano ce oferă suport migranților ilegali. În cazul borșenilor, primii veniți la Milano au locuit în corturi la marginea orasului și mai puțin în părăseli, împreună cu migranții din alte țări. La ora actuală, cei sosiți recent stau ori în corturi, iar cei care au rude sau prieteni pot să locuiască la aceștia și astfel scapă de perioada de „părăseală”. Modalitatea de a ieși din „boscheți” este de

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de „părăseală”. Modalitatea de a ieși din „boscheți” este de a găsi o slujbă pe un timp ceva mai lung, când te poți muta „la casă”16. Dar asta nu este simplu pe piețele informale de muncă și, în general, migranții trec prin mai multe munci până când ajung să găsească un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant legal, și în care locuiesc de

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
te poți muta „la casă”16. Dar asta nu este simplu pe piețele informale de muncă și, în general, migranții trec prin mai multe munci până când ajung să găsească un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant legal, și în care locuiesc de obicei mai multi migranți din România. În acest context nesigur, a avea deja contacte sociale și a-ți face „noi prieteni

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]