1,188 matches
-
intensitate moderată spre severă. Aceasta se instalează treptat și este agravată de activitatea fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puțin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui și în creștetul capului. Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul adulților. În cazul copiilor, durata este adesea mai mică de 1 oră. Frecvența
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
de la câteva crize în decursul vieții la mai multe episoade săptămânal, media fiind de un episod pe lună. Criza migrenoasă este adesea însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sensibilitate la zgomot, sensibilitate la mirosuri, oboseală și iritabilitate. În cazul migrenei bazilare, al migrenei cu simptome neurologice legate de trunchiul cerebral sau cu simptome neurologice bilaterale, efectele obișnuite includ: senzația de pierdere a echilibrului, amețeală și confuzie. Senzația de greață apare la aproximativ 90% din pacienți, iar o treime din pacienți
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
în decursul vieții la mai multe episoade săptămânal, media fiind de un episod pe lună. Criza migrenoasă este adesea însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sensibilitate la zgomot, sensibilitate la mirosuri, oboseală și iritabilitate. În cazul migrenei bazilare, al migrenei cu simptome neurologice legate de trunchiul cerebral sau cu simptome neurologice bilaterale, efectele obișnuite includ: senzația de pierdere a echilibrului, amețeală și confuzie. Senzația de greață apare la aproximativ 90% din pacienți, iar o treime din pacienți prezintă vărsături. Mulți
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
includ: tulburări de vedere, nas înfundat, diaree, urinare frecventă, paliditate, sau transpirație excesivă. Se poate produce inflamarea sau sensibilitatea scalpului, precum și senzația de rigiditate a gâtului. Simptomele asociate sunt mai puțin frecvente în cazul persoanelor de vârsta a treia. Efectele migrenei pot persista câteva zile după încheierea crizei migrenoase; această fază se numește postdromul migrenei. Multe persoane raportează o senzație de durere în zona în care s-a produs criza, iar unii pacienți resimt tulburări de gândire timp de câteva zile
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
poate produce inflamarea sau sensibilitatea scalpului, precum și senzația de rigiditate a gâtului. Simptomele asociate sunt mai puțin frecvente în cazul persoanelor de vârsta a treia. Efectele migrenei pot persista câteva zile după încheierea crizei migrenoase; această fază se numește postdromul migrenei. Multe persoane raportează o senzație de durere în zona în care s-a produs criza, iar unii pacienți resimt tulburări de gândire timp de câteva zile de la faza acută. Poate apărea senzația de oboseală sau de „beție” sau dureri de
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
dureri de cap, dificultăți cognitive, simptome gastrointestinale, proastă dispoziție și slăbiciune. Potrivit unui rezumat, „Unele persoane pot avea o senzație neobișnuită de revigorare sau euforie în urma unei crize, în timp ce altele prezintă depresie și indispoziție”. Nu se cunoaște cauza principală a migrenelor , se crede însă că sunt legate de un amestec de factori de mediu și genetici. În aproximativ două treimi din cazuri au loc la nivel familial și foarte rar sunt provocate de un singur defect genetic. Anumite condiții psihologice sunt
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
sunt provocate de un singur defect genetic. Anumite condiții psihologice sunt asociate, incluzând: depresia, anxietatea, și tulburarea bipolară așa cum sunt multe evenimente biologice sau declanșatori. Studiile asupra gemenilor indică o probabilitate influențată genetic de 34 până la 51% de apariție a migrenelor. Această relație genetică este mai puternică în cazul migrenelor cu aură, decât în cel al migrenelor fără aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
psihologice sunt asociate, incluzând: depresia, anxietatea, și tulburarea bipolară așa cum sunt multe evenimente biologice sau declanșatori. Studiile asupra gemenilor indică o probabilitate influențată genetic de 34 până la 51% de apariție a migrenelor. Această relație genetică este mai puternică în cazul migrenelor cu aură, decât în cel al migrenelor fără aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă migrene sunt rare. Una dintre acestea este cunoscută sub
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
tulburarea bipolară așa cum sunt multe evenimente biologice sau declanșatori. Studiile asupra gemenilor indică o probabilitate influențată genetic de 34 până la 51% de apariție a migrenelor. Această relație genetică este mai puternică în cazul migrenelor cu aură, decât în cel al migrenelor fără aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă migrene sunt rare. Una dintre acestea este cunoscută sub denumirea de migrena hemiplegică familială, un tip
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
Această relație genetică este mai puternică în cazul migrenelor cu aură, decât în cel al migrenelor fără aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă migrene sunt rare. Una dintre acestea este cunoscută sub denumirea de migrena hemiplegică familială, un tip de migrenă cu aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
decât în cel al migrenelor fără aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă migrene sunt rare. Una dintre acestea este cunoscută sub denumirea de migrena hemiplegică familială, un tip de migrenă cu aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă tulburare genetică ce provoacă migrene este sindromul CADASIL sau arteriopatie cerebrală
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
aură. Câteva variante specifice ale genelor cresc acest risc într-o măsură mică sau moderată. Tulburările cauzate de o singură genă ce provoacă migrene sunt rare. Una dintre acestea este cunoscută sub denumirea de migrena hemiplegică familială, un tip de migrenă cu aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă tulburare genetică ce provoacă migrene este sindromul CADASIL sau arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale și
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
acestea este cunoscută sub denumirea de migrena hemiplegică familială, un tip de migrenă cu aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă tulburare genetică ce provoacă migrene este sindromul CADASIL sau arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie. Migrenele pot fi cauzate de declanșatori, iar unele persoane raportează acest factor de influență într-un număr mic de cazuri și altele în majoritatea cazurilor. Multe lucruri
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
aură, cu transmitere autosomal dominantă. Tulburările sunt legate de variante ale codării genelor pentru proteinele implicate în transportul de ion. O altă tulburare genetică ce provoacă migrene este sindromul CADASIL sau arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie. Migrenele pot fi cauzate de declanșatori, iar unele persoane raportează acest factor de influență într-un număr mic de cazuri și altele în majoritatea cazurilor. Multe lucruri au fost etichetate drept declanșatori, însă puterea și semnificația acestor relații nu sunt sigure
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
fost etichetate drept declanșatori, însă puterea și semnificația acestor relații nu sunt sigure. Un declanșator poate apărea cu până la 24 de ore înainte de instalarea simptomelor. Declanșatorii comuni sunt stresul, foamea și oboseala (aceștia contribuie în mod egal la cefaleea tensională). Migrenele au loc mai degrabă în preajma menstruației. Alte influențe hormonale, cum ar fi menarha, utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, perimenopauza și menopauza joacă, de asemenea, un rol. Se pare că aceste influențe hormonale joacă un rol mai important în cazul migrenelor fără
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
tensională). Migrenele au loc mai degrabă în preajma menstruației. Alte influențe hormonale, cum ar fi menarha, utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, perimenopauza și menopauza joacă, de asemenea, un rol. Se pare că aceste influențe hormonale joacă un rol mai important în cazul migrenelor fără aură. De obicei migrenele nu au loc în timpul celui de-al al doilea și al treilea trimestru de sarcină sau după menopauză. În urma analizării declanșatorilor alimentari, s-a constatat că dovezile se bazează în principal pe evaluări subiective și
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
degrabă în preajma menstruației. Alte influențe hormonale, cum ar fi menarha, utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, perimenopauza și menopauza joacă, de asemenea, un rol. Se pare că aceste influențe hormonale joacă un rol mai important în cazul migrenelor fără aură. De obicei migrenele nu au loc în timpul celui de-al al doilea și al treilea trimestru de sarcină sau după menopauză. În urma analizării declanșatorilor alimentari, s-a constatat că dovezile se bazează în principal pe evaluări subiective și nu sunt îndeajuns de riguroase
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
s-a constatat că dovezile se bazează în principal pe evaluări subiective și nu sunt îndeajuns de riguroase pentru a susține sau respinge anumiți declanșatori. În ceea ce privește agenții specifici, se pare că nu există dovezi ale unui efect al tiraminei asupra migrenei și deși glutamatul monosodic (MSG) este raportat în mod frecvent ca fiind un declanșator alimentar, acest lucru nu este susținut și de dovezi. Analiza declanșatorilor potențiali din mediul de interior și exterior a dus la concluzia că dovezile generale sunt
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
declanșator alimentar, acest lucru nu este susținut și de dovezi. Analiza declanșatorilor potențiali din mediul de interior și exterior a dus la concluzia că dovezile generale sunt de calitate scăzută, însă cu toate acestea sugerează ca oamenii care suferă de migrene să își ia anumite măsuri preventive legate de calitatea aerului și lumina din interior. Dacă în trecut se credea că migrenele sunt mai comune la persoanele cu un grad ridicat de inteligență, se pare că acest lucru nu este adevărat
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
la concluzia că dovezile generale sunt de calitate scăzută, însă cu toate acestea sugerează ca oamenii care suferă de migrene să își ia anumite măsuri preventive legate de calitatea aerului și lumina din interior. Dacă în trecut se credea că migrenele sunt mai comune la persoanele cu un grad ridicat de inteligență, se pare că acest lucru nu este adevărat. Se crede că migrenele reprezintă o tulburare neurovasculară, existând dovezi că mecanismul se declanșează în creier și se extinde apoi către
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
anumite măsuri preventive legate de calitatea aerului și lumina din interior. Dacă în trecut se credea că migrenele sunt mai comune la persoanele cu un grad ridicat de inteligență, se pare că acest lucru nu este adevărat. Se crede că migrenele reprezintă o tulburare neurovasculară, existând dovezi că mecanismul se declanșează în creier și se extinde apoi către vasele de sânge. Anumiți cercetători sunt de părere că mecanismele neuronale joacă un rol mai important, în timp ce alții consideră că vasele sangvine au
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
au și valorile crescute ale neurotransmițătorului serotonină, cunoscută și ca 5-hidroxitriptamină. Depresia răspândită cortical sau depresia corticală a lui Leăo reprezintă episoade intense de activitate neuronală, urmate de o perioadă de inactivitate, care se observă la persoanele ce suferă de migrene cu aură. Există anumite explicații pentru apariția sa, incluzând activarea receptorului NMDA, ce duce la pătrunderea calciului în celulă. Ca urmare a izbucnirii de activitate, fluxul de sânge către cortexul cerebral din zona afectată scade pentru un interval cuprins între
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
interval cuprins între la două și șase ore. Se crede că atunci când depolarizarea circulă în partea inferioară a creierului, sunt iritați nervii ce percep durerea din cap și gât. Nu se cunoaște mecanismul exact al cefaleei ce apare în timpul unei migrene. Unele date indică un rol primar pentru structurile sistemului central nervos (cum ar fi trunchiul cerebral și diencefalul), în timp ce alte informații susțin rolul de activare periferică (cum ar fi prin intermediul nervului senzitiv ce înconjoară vasele sangvine ale capului și gâtului
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
prin intermediul nervului senzitiv ce înconjoară vasele sangvine ale capului și gâtului). Vasele candidate potențiale includ: arterele durale, arterele din pia mater și arterele extracraniale, ca cele ale scalpului. Se crede că rolul vasodilatării arterelor extracraniale, în special, este semnificativ. Diagnosticul migrenei se bazează pe semne și simptome. Ocazional, se efectuează teste imagistice pentru a exclude alte cauze ale cefaleelor. Se crede că există un număr semnificativ de persoane care suferă de această boală și care nu au fost diagnosticate. Conform propunerii
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
Ocazional, se efectuează teste imagistice pentru a exclude alte cauze ale cefaleelor. Se crede că există un număr semnificativ de persoane care suferă de această boală și care nu au fost diagnosticate. Conform propunerii făcute de Societatea Internațională de Cefalee, migrena fără aură poate fi diagnosticată conform următoarelor criterii, "criteriile 5, 4, 3, 2, 1": Dacă o persoană prezintă două din următoarele aspecte: fotofobie, greață sau incapacitatea de a lucra / studia timp de o zi, diagnosticul are un grad mai mare
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]