2,132 matches
-
împotriva populației în rândul căreia s-ar fi aflat și presupușii „teroriști” antiromâni. Arestații timișoreni (până într-o mie de oameni) din perioada 16-19 decembrie 1989 au fost supuși la o serie de maltratări grave, fiind anchetați și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu cele aplicate în cazul muncitorilor de la Brașov, din 1987, semn că aparatul de represiune nu numai că folosea același metode, dar acestea erau în stilul brutal stalinist specific anilor obsedantului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe solidarizarea timișorenilor. Dar Securitatea știa să păstreze aparențele: pe de o parte provoca mulțimea ieșită în stradă, cu ajutorul unor membri de-ai săi care distrugeau însemnele comuniste și instigau la revoltă, iar pe de altă parte, securiști combinați cu milițieni, armată și trupe de grăniceri au participat la represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
SRI este aceea de a da un răspuns la întrebarea aflată pe buzele tuturor în 1990: cine a tras în protestatarii din stradă? Or, Raportul SRI indică pentru Timișoara- Armata (pentru 17 decembrie), apoi structuri mixte de reprimare, alcătuite din milițieni, grăniceri și trupe de securitate (pentru perioada 18-19 decembrie); la București (21 decembrie), forțele de reprimare au fost alcătuite din scutieri, milițieni, trupe USLA. Raportul SRI mai afirmă că unii manifestanți din București ingeraseră droguri cu efect excitant în după-amiaza
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stradă? Or, Raportul SRI indică pentru Timișoara- Armata (pentru 17 decembrie), apoi structuri mixte de reprimare, alcătuite din milițieni, grăniceri și trupe de securitate (pentru perioada 18-19 decembrie); la București (21 decembrie), forțele de reprimare au fost alcătuite din scutieri, milițieni, trupe USLA. Raportul SRI mai afirmă că unii manifestanți din București ingeraseră droguri cu efect excitant în după-amiaza și noaptea de 21 decembrie, care să le înlăture senzația de frică (!?); aceste droguri nu fuseseră oferite în stare pură, ci fuseseră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
instituție vizată de diversioniști ar fi fost Televiziunea, întrucât întreaga țară primea doar pe această cale informații directe despre revoluție și despre situația din România. Un caz special în care a funcționat manipularea și psihoza legată de „teroriști” identificați cu milițieni și securiști s-a petrecut la Sibiu. În cartea sa Moartea pândește sub epoleți. Sibiu ‘89 (1993), Ion Țârlea pledează pentru ideea că, din cauza presiunii psihologice, haosului și suspiciunii generalizate, la Sibiu, diferite forțe de ordine au deschis focul unele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ordine au deschis focul unele împotriva altora, iluzia așa-numitului terorism fiind susținută de către noua Putere în mod intenționat. Astfel, la Sibiu, revoluția ar fi fost instrumentată ca anti-Miliție, încercându-se culpabilizarea intenționată a respectivei instituții și confecționarea „teroriștilor” din milițieni, așa făcându-se că mai multe sute dintre aceștia au fost maltratați și umiliți aproape o lună de zile, ținuți prizonieri într-un bazin dezafectat de înot. În acest caz, afirmă Ion Țârlea, s-a mizat pe confuzie și pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-se că mai multe sute dintre aceștia au fost maltratați și umiliți aproape o lună de zile, ținuți prizonieri într-un bazin dezafectat de înot. În acest caz, afirmă Ion Țârlea, s-a mizat pe confuzie și pe manipularea imaginii milițieni=securiști=teroriști. Teodor Filip (Secretele USLA, 1999) afirmă că identificările „securiști=teroriști” au avut un caracter diversionist. Filip dă exemplul uslașilor uciși în condiții confuze în fața MApN, ale căror cadavre au fost lăsate în stradă și profanate (mai târziu, respectivii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aceștia erau „trăgători de elită, străini sau autohtoni, care au tras după un scenariu în punctele-cheie ale Bucureștiului. Restul a fost panică, lipsa instruirii pentru asemenea lupte de stradă sau gherilă urbană, au tras unii în alții, militari în militari, milițieni în milițieni și invers” (Ursu-Gheorghiu, 1994, p. 23). 7. Am amintit, inițial, și varianta după care „teroriștii” ar fi fost deținuți de drept comun. Această interpretare apare însă de puține ori (în lucrarea semnată de Valentin Raiha, În decembrie ’89
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trăgători de elită, străini sau autohtoni, care au tras după un scenariu în punctele-cheie ale Bucureștiului. Restul a fost panică, lipsa instruirii pentru asemenea lupte de stradă sau gherilă urbană, au tras unii în alții, militari în militari, milițieni în milițieni și invers” (Ursu-Gheorghiu, 1994, p. 23). 7. Am amintit, inițial, și varianta după care „teroriștii” ar fi fost deținuți de drept comun. Această interpretare apare însă de puține ori (în lucrarea semnată de Valentin Raiha, În decembrie ’89, KGB a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iliescu-Măgureanu; când noua Putere a avut cadavre oficiale la dispoziție, ea a manipulat opinia publică anunțând că este vorba despre „teroriști”, drept care cadavrele respective au fost lăsate la îndemâna populației și profanate. În acest sens, emblematic pentru Vălenaș este și cazul milițienilor de la Sibiu, care sunt luați prizonieri în decembrie 1989, fiind ținuți într-un bazin de înot dezafectat timp de aproape o lună de zile, batjocoriți și maltratați pe considerentul că ar fi „teroriști”. Adept al teoriei că, în decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asupra manifestanților „prin foc executat pe ascuns dintre blocuri, de pe acoperișuri și de la ferestre, precum și din flancurile dispozitivului militar, folosindu-se de fondul sonor produs de salvele de avertisment executate în sus de ostași. Existența dispozitivelor comune, alcătuite din scutieri, milițieni, cadre MI în uniformă și în civil (care acționau individual), trupe de securitate, cărora le-au fost alăturate și trupe MApN, a creat condițiile ca responsabilitățile să nu poată fi bine delimitate, iar Armata să fie incriminată pentru fapte reprobabile
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu vești de tipul unei virtuale invadări a Ardealului de către spioni meniți să destabilizeze; drept care, primind, în acest context, ordin să tragă în manifestanți, militarii s-au conformat, încercând pe cât posibil să evite victimele - secondați, de altfel, de trupe de milițieni și de securitate, militarii au deschis focul considerându-se „a fi în misiune”! Cocan nu evită să recunoască faptul că Armata, Securitatea și Miliția (cel puțin la Cluj, în 21 decembrie 1989) au acționat ca forțe de represiune (p. 43
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
părți, își apucă bastonul de cauciuc și i-l propti în piept atât de neașteptat, încât fata își pierdu echilibrul. „Auzi, parașuto“, șuieră el, aplecându-se pentru a micșora distanța față de fata ghemuită pe podea, „cei mai buni prieteni ai milițianului sunt bătaia și așteptarea. Pe care vrei să-l cunoști mai întâi ?“. Așa că Rada, privindu-l cum se întoarce la registrul lui în care se uita fără să citească, clătină din cap și îndrugă un „mulțumesc“ pe care polițistul nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe picioare, n-are cum să fugă... Polițistul nu-și ridică ochii din registrul în care oamenii se preschimbau în coduri numerice, mai accentuate sau mai șterse, după cum creionul chimic era mai bine muiat între buze. Răspunsul veni totuși de la milițianul cel vechi și de la polițistul cel nou, amândoi deodată. — Lăsați, doamnă... Nici nu știți de ce sunt ăștia în stare... Bețivul clătină din cap, era tot ce putea face. — Ți-e sete ? îl întrebă Rada. Bețivul bătrân rămase nemișcat. Apoi întineri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păru surprins. — Multă lume n-a fost vreodată în Valea Jiului. Nici n-ar avea vreo treabă pe-acolo. Tăcură. Ea se uită în spate, de parcă s- ar fi așteptat să intre următorul, ca să-i dea locul. Putea să intre iarăși milițianul cel rău și s-o împungă cu bastonul, lovind-o peste șale când s-a împiedicat la urcarea în dubă. Dar singurul zgomot era al ventilatorului din colț, pe care abia atunci îl observă cum vântura mai degrabă timpul decât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rest, n-ai ce alege. Merge greu, e peticit și împuținat pe dinăuntru. Am stat lângă el. Nu m-a simțit, i s-au tocit sim țurile. Se uita cu ochii holbați la film, îi plăcea de procuror și de milițienii care îi cotonogeau pe băieții ăia. Îmi venea să-i dau un cot. Stricai totul... — E stricat de mult. Și mai e și răcit pe deasupra. Îl așteptară, răbdători, până îl văzură ieșind. Își scoase un fel de batic din buzunar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
martiraj aproape. Își asumă conditia incomodă de dizident alături de alte nume importante ale acelei perioade, Mihai Creangă, Cs. Gyimesi Eva, Gheorghe Năstăsescu, Adrian Niculescu, V. Opriș, Bodor Pal,etc . Își asumă libertatea dar și povara ei : Ce să fac cu milițianul din poartă ? Dar cu securistul care m-a lovit și insultat ...care încearcă să-mi întemnițeze spiritul și să-i răpească puterea? Cu ei ce să fac? Cum să-mi păstrez libertatea față de ei, înțelegănd prin libertate lipsa oricărei convulsii
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
sistemul represiv acționează cu toată rigoarea: amenzi, zile de arest (în virtutea codului de indigenat), pedepse corporale de asemenea, deși dezaprobate oficial. Aceste pedepse iau o formă individuală sau colectivă, tot satul fiind de multe ori afectat. În sfârșit, soluția supremă: milițianul e trimis în sate sau "ținuturi" pentru a dovedi o anumită rea-voință în a produce; dacă, în iulie, un "ținut" nu a plătit suficient impozit, administratorul își trimite reprezentantul învestit cu toate prerogativele sale, acesta fiind însărcinat "să-i pună
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un fel absurd): ce înseamnă acest circuit al numerarului care trece de la tezaurul companiei la cel al administrației prin intermediul săteanului, care primește de la unul pentru a da înapoi celuilalt? De ce nu a fost organizată o producție fără numerar, administrația, prin milițienii ei, exercitând o presiune coercitivă directă, iar compania oferind câteva cadouri în bunuri de import? În timpul anilor treizeci, acest fapt a fost subiectul unei dispute endemice între administrație și companie, cea din urmă considerând mai comod și mai rațional să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu există niciun control; fiecare sat e responsabil de întreținerea unui tronson de drumuri, poduri sau posturi. Desemnarea lucrătorilor este lăsată mai mult sau mai puțin la discreția șefului; dacă acesta nu este ascultat sau întâmpină o oarecare nesupunere, apare milițianul; milițianul este de altfel cel care va încadra echipele și le va îndemna să muncească. Teoretic, prestatorul nu trebuie angajat la mai mult de 30 km de satul său; la mai mult de 10 km, i se asigură hrana. Iată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
există niciun control; fiecare sat e responsabil de întreținerea unui tronson de drumuri, poduri sau posturi. Desemnarea lucrătorilor este lăsată mai mult sau mai puțin la discreția șefului; dacă acesta nu este ascultat sau întâmpină o oarecare nesupunere, apare milițianul; milițianul este de altfel cel care va încadra echipele și le va îndemna să muncească. Teoretic, prestatorul nu trebuie angajat la mai mult de 30 km de satul său; la mai mult de 10 km, i se asigură hrana. Iată câteva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
există tâmplar, oamenii din Okelataka se adresează unor "străini" din satele învecinate. Aceeași situație pentru țiglele din bambus: în toată regiunea, nu există decât un sat, Evoura, pe teritoriul căruia cresc bambuși adecvați; oamenii din acest sat, animați de un milițian pensionat, s-au specializat în fabricarea acestor țigle, care costă 5 franci fiecare; pentru a acoperi o casă este nevoie de 500 până la 700: adică între 2 500 franci și 3 500 franci acoperișul. Cât despre pereți, ei sunt făcuți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asupra cărora se exercita puterea ocultă a lui Lessassi. Un singur individ se opune plantației colective, Okendza. Este un frate mai mic (după mamă) al lui Lessassi, actualmente în vârstă de șaizeci de ani. El părăsește satul, se angajează ca milițian și servește în diferite posturi din Congo, Gabon și Oubangui-Chari. În 1945, este scos la pensie și, ca atâția alți milițieni, se întoarce să se stabilească în satul lui natal. Personaj cu o forță fizică puțin obișnuită, cu vorba răstită
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mic (după mamă) al lui Lessassi, actualmente în vârstă de șaizeci de ani. El părăsește satul, se angajează ca milițian și servește în diferite posturi din Congo, Gabon și Oubangui-Chari. În 1945, este scos la pensie și, ca atâția alți milițieni, se întoarce să se stabilească în satul lui natal. Personaj cu o forță fizică puțin obișnuită, cu vorba răstită și colorată, el intră în conflict cu Lessassi, un conflict latent și oarecum banal care va fi exacerbat și va căpăta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
banal care va fi exacerbat și va căpăta o amploare maximă odată cu introducerea arborelui de cafea. În 1945, Okendza nu numai că refuză să participe la plantația colectivă, dar își face o plantație personală de 800 tulpini; calitatea de fost milițian îi permite să obțină soiurile de la serviciul agricol. El se lansează într-o propagandă violentă împotriva plantației comunale și, indirect, împotriva lui Lessassi, care este pivotul ei. Acest conflict, care se desfășura înainte între doi indivizi, este mutat în cadrul unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]