1,710 matches
-
care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental: Catargi-Musceleanu. Primul, de mult omologat maestru de rang al picturii românești, celălalt, dotat oricum, dar nu mai mult decît onest mim al realului. Ei bine, ce-și vor fi spunînd unul altuia cei doi binecunoscuți de mine acum două decenii pentru că opusul vioi-cîrcotașului postimpresionist (Musceleanu) era un Catargi de fibră nobilă, neauzindu-l nimeni să-și fi bîrfit vreodată congenerii! Irepresibila
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ciorchinele, Harta proiectului, Completează cu imaginea potrivită, Adu personajele în lumea lor, Reconstruiește împărăția lui..., Alintă..., Onomatopee din natură, Lumea viețuitoarelor prin onomatopee, Amintiri... dintr-o poveste etc.; * jocuri didactice nonverbale actualizând în realizarea comunicării gestica, mimica, direcția privirii etc.: Mim, Numiți obiectul!, Ghiciți acțiunea!, Aduceți unealta potrivită!, Recunoașteți personajul!; Jetonul-acțiune, Puzzle cu gesturi, Puzzle cu mișcări (subordonate unei anumite teme: Jocurile copilăriei, Natura primăvara, Ce face mama... etc.), Puzzle cu... mimica figurinelor etc.; * jocuri didactice mixte (combinate) alternând în derularea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de noi cunoștințe: Cum este?, Cine este?, Caută-i perechea!, Jocul muzical al cuvintelor, Astăzi, ieri, mâine..., Este..., nu este..., Da nu, Familia lui... etc.; * jocuri didactice de captare a atenției: Ghici cine...?, Imaginile/ Sunetele rătăcite, A/al cui este?, Mim, Recunoaște personajul etc.; * jocuri didactice de raportare la conținuturi abordate anterior de (re)actualizare, fixare, (re)sistematizare a diferitelor informații asociate acestora: Acvariul, Harta..., De-a școala, Ghidul copiilor de grupa mijlocie/mare/pregătitoare etc.; * jocuri didactice evaluative: Întrecerea numelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să fie accesibil copiilor preșcolari, atractiv, adaptat particularităților perceptive ale acestora, simplu, clar, cu valențe estetice formative etc.: Loto, Puzzle, Harta..., Calendarul naturii, Micul Bibliotecar, jocuri-dramatizări cu decor etc.; * jocurile didactice fără material didactic: Micul recitator/actor, Telefonul fără fir, Mim etc.; în unele situații, se poate valorifica, în etapa inițială a activității, jocul cu material didactic, pentru ca în complicarea acestuia (ca variantă), să se renunțe la utilizarea materialului intuitiv. ( Prin raportare la gradul de implicare a cadrului didactic în derularea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
micilor educatori Jocul proverbelor Jocul rimelor Jocul semnelor de circulație Jocul semnelor de punctuație Jocul silabelor Jocul sunetelor Labirintul La cine s-a oprit jucăria? Loto Lumea uriașilor Lumea viețuitoarelor prin onomatopee Lupul și vânătorii Magazinul cu jucării Micul pieton Mim Mingea la căpitan Mulțimi de... Ne jucăm cu baloanele colorate Obiecte pierdute Onomatopee din natură Orașul Orășelul copiilor Palatul din povești Panglicuțele Parcare de mașini Personajul intrus Personajul uituc Ploaia sentimentelor Polițiștii și pietonii Prindem fluturi Proba tristeții Proba zâmbetului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
secvența de familiarizare prin valorificarea unor planșe cu imagini a copiilor cu textul pe care-l vor memora (explicarea anumitor cuvinte/expresii, plasarea acestora în enunțuri etc.), momentul de captare a atenției în care toți copiii iau parte la jocul Mim etc., o etapă evaluativă etc.; (b) activitatea pe grupe (de dimensiuni diferite, de la un context comunicativ-educativ la altul), stabilite prin raportare la criterii indicate de cadrul didactic sau alese de copii (grupa copiilor care au creionul roșu pe măsuță, grupul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau monologate caracteristică a nivelului de vârstă, diferențe în ceea ce privește vocabularul activ/pasiv al copiilor trăsătură care poate fi și de ordin individual prin prisma influențelor exercitate de mediul familial); jocuri didactice de tipul Spune ce ai auzit, Telefonul fără fir, Mim au, astfel, rolul de a-i plasa pe copii în ipostaza de a reda/reproduce ceea ce au receptat/decodat, respectiv de a diferenția nivelul verbal al receptării de cel nonverbal; * încurajarea atitudinii deschise a ascultătorului față de vorbitor; exercițiu-joc pentru copii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1878, îndemnat de Mihai Eminescu - pe care îl cunoscuse la Giurgiu -, C., devenit, din februarie, redactor la „Timpul”, participă la întrunirile societății Junimea, în casa lui T. Maiorescu. Strălucitor de vervă și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
parcă figură a claustrării și a ratării, fiecare vers degajă deopotrivă exasperare și eliberare, motivul Clovnului, figurile Actorului (saltimbancul, cascadorul aflat mereu în opoziție cu un regizor dictatorial și un scenariu prestabilit, invariabil procustian), ale versificatorului sarcastic, văzut ca un „mim plictisit”, compun un „autoportret cu măști”, cum s-a spus, uneori dezabuzat, alteori revoltat de drama dedublării programate. Universul iluziei într-o realitate labirintică însetată de iubire, dar subminată de capcanele prezentului cotidian dă substanța povestirilor din volumele Marele premiu
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
că eu totuși ți-oi răspunde, Mintea, nu zic ba, frumoasă-i, numai că eu nu știu unde-i Dară vezi tu, mămucuță, eu vin iar la vorba mea: De eram Achil pe Brizeis nimeni nu mi-o mai lua! [ANA] (amenințînd) Mimi! [MUȚI] Mînie-te, mamă, zi ce-i vrea... zi la femeie Nu numai plăcinte dară, nici mâncare să nu-mi deie Și să mor de foame, totuși de-ar veni vrounu-aice. Să te ieie cu [de-a] sila... iară mintea, ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te superi?... Zi că nu te-i supăra! [ANA] Spune, de!... [MUȚI] Cum aș începe?... Doamne, Doamne, mămucuță, Tare ești tu frumușică, nu știu cum, și ești drăguță Decât cum nu se mai poate, cum nu-i altă mămăiță. [ANA] Ce vrei, Mimi, spune-odată... [MUȚI] Să spun? Da? Dă-mi o guriță! [ANA] Atît? [MUȚI] Da. Și încă una... și-ncă una. Nu știu cum, Da mi-ești fără samă [dragă]... [ANA] Haide, Mimi, pleac-acum, Dă-ne pace... [MUȚI] Tu nu crede că-s așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se mai poate, cum nu-i altă mămăiță. [ANA] Ce vrei, Mimi, spune-odată... [MUȚI] Să spun? Da? Dă-mi o guriță! [ANA] Atît? [MUȚI] Da. Și încă una... și-ncă una. Nu știu cum, Da mi-ești fără samă [dragă]... [ANA] Haide, Mimi, pleac-acum, Dă-ne pace... [MUȚI] Tu nu crede că-s așa de rău copil Știu poveste mai frumoasă decât cea a lui Achil. Eu știu una de la moșu: i-a pădurilor * poveste, Și frumoasă, și frumoasă cum n-au fost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
una de la moșu: i-a pădurilor * poveste, Și frumoasă, și frumoasă cum n-au fost și nu mai [ANA] Așadar moșu Teodor, spune dar [ - -/- - ] meu [MUȚI] Ceva nou, n-ai auzit-o pîn-acuma, numai eu. (recită Povestea codrului)] [ANA] Aide, Mimi, mergi acuma... să veniți când voi chema [MĂTUȘA] Mie nu-mi dai o guriță? [MUȚI] Nu mi-ești dragă ca mama. [II] 2260 [MĂTUȘA] Ce copil vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai auzit-o pîn-acuma, numai eu. (recită Povestea codrului)] [ANA] Aide, Mimi, mergi acuma... să veniți când voi chema [MĂTUȘA] Mie nu-mi dai o guriță? [MUȚI] Nu mi-ești dragă ca mama. [II] 2260 [MĂTUȘA] Ce copil vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe... [ANA] Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au pictat și au desenat), iată că În ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, În timpul războiului, și acolo, În ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, În jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din Întîmplare am luat În bagajul meu un caiet cu coperți de piele, primit cadou de ziua mea, În urmă cu două săptămîni, care urma În condiții normale să fie un album de amintiri, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
piele, primit cadou de ziua mea, În urmă cu două săptămîni, care urma În condiții normale să fie un album de amintiri, cum aveau fetele din acea vreme”, Își amintește autoarea acestei unice cărți. În acest caiet și-a scris Mimi jurnalul, un caiet dăruit de Bondy, un băiat căruia Îi aparțin primele rînduri, scrise acasă, la CÎmpulung, În septembrie 1941, dedicația, cum ar veni, și ultimele, scrise la Djurin, În lagăr, În 30 ianuarie 1944. Am făcut un interviu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul Începe În ghetou și se Încheie În ghetou, Începe În 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, Însemnare făcută de Bondy, ultima zi În care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. SÎnt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză În asemenea situații sînt, fără Îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară În acest jurnal: „Cine și-ar fi Închipuit că voi inaugura acest caiet, dedicat de a fi un album de poezii, În această situație. CÎnd Bondy mi l-a făcut cadou erau alte vremuri, dar acum?!!! Joi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
jurnal unic, original și bine scris, care, de altfel, a fost mereu pus sub semnul Întrebării, chiar și În timpul cînd se scria, „de ce scriu” fiind o Întrebare frecventă În jurnal. „Scriu numai ca să treacă timpul, nu dintr-o necesitate”, zice Mimi. „Știu că e fără rost tot ce scriu. Nimeni nu va citi ce am scris, iar eu, dacă voi scăpa cu viață de aici, voi arunca În foc tot ce Îmi va aduce aminte de timpul blestemat petrecut În Djurin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
timpul blestemat petrecut În Djurin.” „Toate sînt zilnic la fel, pe care nici nu e nevoie să le scriu deoarece le voi ține minte, cu siguranță, toată viața.” Scrierea alungă timpul, timp care curge foarte greu și foarte dureros; scriind, Mimi se apropia tot mai mult de altceva, astfel scrisul fiind, În lipsă de acțiune și de lecturi, un act existențial, nu hedonist, astfel devenind o acțiune necesară, autoarea Încercînd la un moment dat să provoace scrisul, să-l incite, căutînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar vor rămîne Încă destui care să poarte În viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți În libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sîmbăta trecută”) sînt alte motive care o Îndeamnă pe Mimi la scris, motivul principal fiind Însă nevoia de cunoaștere, frica de a dispărea Împreună cu informația și evenimentele pe care le trăiește, fără voia ei: „A trecut aproape o lună de cînd n-am mai scris În jurnal. S-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să scriu; nu mă Îndeamnă muza, dar trebuie să consemnez evenimentele, căci cine știe dacă voi avea vreodată ocazia să le povestesc. Poate că le va găsi cineva și le va citi”. După această maturizare forțată, concluzia la care ajunge Mimi e că „În mine s-a produs o mare schimbare”, „azi știu bine că e destul să ai o odăiță și În ea poți fi atît de fericit” și, vai, „viața nu e așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales de după aceste lungi tăceri sînt adevărate izbucniri, niște rezumate deosebit de concentrate și de semnificative, fragmente pe care nu le citez numai din cauza lipsei de spațiu, Însă care pot fi găsite lejer pentru a fi citite. Miriam Korber-Bercovici, adică Mimi, Își Încheie textul la 10 octombrie 1943, jurnalul fiind Închis de fapt tot de Bondy, băiatul care i-a dăruit caietul, la 30 ianuarie, la Djurin, o Încheiere a altui Bondy, Bondy care l-a pierdut pe drumurile exilului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
octombrie 1943, jurnalul fiind Închis de fapt tot de Bondy, băiatul care i-a dăruit caietul, la 30 ianuarie, la Djurin, o Încheiere a altui Bondy, Bondy care l-a pierdut pe drumurile exilului pe Bondy care-i dăruise lui Mimi obiectul În care se află originalul ce poate fi văzut și astăzi („Originalul stă la dispoziția oricui dorește să-l vadă” - „Postfața autorului”). Pe lîngă text, cartea are și cîteva fotografii pe care le comentează sora lui Mimi, Sisi, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dăruise lui Mimi obiectul În care se află originalul ce poate fi văzut și astăzi („Originalul stă la dispoziția oricui dorește să-l vadă” - „Postfața autorului”). Pe lîngă text, cartea are și cîteva fotografii pe care le comentează sora lui Mimi, Sisi, tot În interviul despre care am mai amintit, doar că descrierea Silviei Hoișie e de acum, din mileniul III, ceea ce poate doar să ne bucure, din toate punctele de vedere: „O fotografie din 1917, unde puteți vedea o familie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]