4,188 matches
-
răspundea obiecțiilor făcute de "cadrele didactice și studenții Facultății de Istorie a Universității București". Ministerul își apăra punctul de vedere, sugerând că doritorii pot studia suplimentar la istorie, în orele alocate curriculumului opțional. Protestele nu au dus la anularea proiectului ministerial, care a fost pus în practică. De fapt, în toată Europa a scăzut vizibil timpul alocat învățării istoriei în școală, după cum reiese dintr-o anchetă realizată de asociația internațională a profesorilor de istorie, EUROCLIO, în 1999. Vezi Joke van der
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interesează direct, ea propune un sistem de interpretare și o deschidere metodologică extrem de profitabile pentru analiza noastră (vezi, de exemplu, Introducere. Identitate națională, memorie colectivă și școală primară, în Ibidem, pp. 9-15). 140 Să nu ne lăsăm seduși de formula ministerială a debutului absolut "cu începere din anul acesta" căci ea privilegia voința decidentului în detrimentul realității curente. Serbările patriotice ocazionale erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi "Circulara ministerială nr. 3253 din 22 aprilie 1897 către licee, gimnazii, universități, etc. pentru educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 mai", în Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească", București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru Haret..., vol. I, p. XLII. 148 Vezi "Circulara ministerială nr. 61431 din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare pentru serbarea zilei de 24 ianuarie 1909", în Ibidem, vol. III, pp. 52-53. 149 Tot în 1902-1903, posteritatea domnitorului unirii a trezit un puseu de interes fără
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
farsă” : cetățenii au votat favorabil cu 4 289 581 de voturi și doar 5 483 de voturi au fost împotrivă. Noua Constituție păstra totuși unele prevederi din cea anterioară: suveranitatea națională, monarhia ereditară, inviolabilitatea monarhului, separarea puterilor în stat, responsabilitatea ministerială, controlul legalității actelor jurisdicționale, examinarea legilor și regulamentelor generale din punct de vedere al tehnicii legislative. Aparent s-a menținut și principiul potrivit căruia puterea emană de la națiune. Deși se păstrase separația puterilor în stat, în realitate acestea erau concentrate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regimul carlist din anii 1938-1939, nefiind cooptată la conducerea Mișcării, nu și-a impus punctul de vedere. În afară de această dispută din interiorul Mișcării, la întârzierea constituirii guvernului au mai contribuit și neînțelegerile dintre tinerii conducători legionari în problema împărțirii portofoliilor ministeriale, precum și presiunea lor asupra lui Antonescu, pentru a acapara cât mai multe portofolii și posturi. Formula noului guvern prezidat de generalul Ion Antonescu s-a definit după îndelungi conciliabule abia în noaptea de 14-15 septembrie 1940. Prin Înaltul Decret Regal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
disensiunile și divergențele s-au răsfrânt în general asupra modului de organizare și asupra evoluției statului român, iar în particular au apărut cu prilejul ocupării unor poziții cât mai avantajoase în bătălia pentru putere. Legionarii, nemulțumiți de modul împărțirii portofoliilor ministeriale, au trecut la acțiuni de întărire a poziției mai ales în cadrul Ministerului de Interne. În septembrie și în prima decadă a lunii octombrie 1940, în structurile acestui departament s-a produs o serie întreagă de schimbări: colonelul Cameniță, fost prefect
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
militar pentru Marele Stat Major (art. 4); - S.S.I. organiza din punct de vedere tehnic serviciile informative operative; - S.S.I. recruta și forma elementele necesare pentru executarea misiunilor specifice; - S.S.I. făcea propunerile de numire a personalului descoperit sau bugetar, aprobat prin decizie ministerială; - S.S.I. numea direct, după cerințele sale specifice, personalul acoperit, prin decizie internă (art. 4-6). Din analiza datelor furnizate de documentele de arhivă - publicate sau inedite, accesibile studiului până astăzi -, ca și din concluziile unor lucrări de sinteză, coroborând informațiile conținute
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ca efective de personal, Serviciul Secret de Informații dispunea de un număr de 228 angajați civili bugetari. Acestora li se adăuga un număr neprecizat de angajați diurniști sau temporari. Din punct de vedere administrativ, această structură echivala cu un departament ministerial. III. 1. 1. a. Conducerea centrală a Serviciului Secret/Special de Informații Componența conducerii Serviciului Secret de Informații includea postul de director general, în persoana lui Mihail Moruzov și pe acela de director general-adjunct, funcție neocupată niciodată pe durata „mandatului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Biroul 3 Tehnic Desen - Foto. Secția a IV-a Administrație cuprindea: 1. Biroul 1 Gestiuni; 2. Biroul 2 Auto; 3. Biroul 3 Personal. Regulamentul de funcționare a Serviciului Special de Informații a fost modificat față de cel anterior. Astfel, prin Decizia ministerială nr. 2.075 din 24 octombrie 1944, semnată de generalul Mihail Racoviță, a fost schimbată denumirea serviciului, care a devenit Serviciul de Informații, ca organism în structura Ministerului de Război, având ca misiune procurarea de “informații generale, ce interesează apărarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
schimbată denumirea serviciului, care a devenit Serviciul de Informații, ca organism în structura Ministerului de Război, având ca misiune procurarea de “informații generale, ce interesează apărarea”. Șeful Serviciului de Informații se subordona direct ministrului de Război. Organigrama, aprobată prin Decizia ministerială menționată, păstra aproape aceeași structură a Serviciului de Informații: 1. Secretariat; 2. Secția I Informații; 3. Secția a II-a Contrainformații; 4. Secția a III-a Tehnică; 5. Secția a IV-a Administrativă; 6. Secția a V-a Personal, M.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
inconștiență, ale unor personalități politice implicate în actul de la 23 august 1944, recompensate ulterior pentru faptele lor, precum Niculescu-Buzești, ca ministru la Externe, sau generalul Aurel Aldea, ca ministru la Interne. În zelul lor, probabil pentru a-și păstra scaunele ministeriale sau pentru a-și apăra pozițiile, în ședința guvernului din 16 septembrie 1944, propuneau măsuri pentru „epurarea” sau „arestarea preventivă” a tuturor funcționarilor Serviciului Special de Informații, învinuiți de colaboraționism cu Gestapoul. Generalul Aldea cerea pur și simplu desființarea, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să participe activ la activitatea Uniunii Europene și la crearea oportunităților pentru exprimarea punctelor lor de vedere asupra problemelor pe care le reclamă interesele naționale. O problemă actuală privind rolul parlamentelor naționale în construcția instituțională internațională constă în asumarea responsabilității ministeriale de către parlamente în ceea ce privește problemele Uniunii Europene. Rezultatul negativ al referendumului asupra Tratatului Constituției Europene din 2005, sistemul politic de integrare al statelor europene, au arătat că este mai bine să se asigure o bună incluziune a politicilor Uniunii în societate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Europene din 2005, sistemul politic de integrare al statelor europene, au arătat că este mai bine să se asigure o bună incluziune a politicilor Uniunii în societate, decât să se pună bază numai pe relația parlament guvern. Desigur că responsabilitatea ministerială rămâne un punct central, având în vedere faptul că nu întotdeauna este vorba despre lipsa controlului parlamentar. În Croația, o țară care se pregătește pentru aderare, guvernul se pare că este legat prea mult de controlul parlamentar în domeniul relațiilor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se pare că este legat prea mult de controlul parlamentar în domeniul relațiilor externe, inclusiv cele europene. Parlamentele pot așadar să exagereze când vine vorba despre implicarea în problemele Uniunii Europene. Totuși, participarea parlamentară depinde doar de faptul că responsabilitatea ministerială la nivel intern este prea slabă sau prea puternică, prea indulgentă sau prea restrictivă. Aceasta nu este însă o realitate absolută, devreme ce există puține obstacole care ar împiedica parlamentele naționale și regionale să-și asume răspunderea pentru dialoguri transfrontaliere
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sunt statele membre, regiunile și parlamentele lor, atunci când vine vorba de interesul lor în procesul de integrare europeană. Parlamentul din Marea Britanie, de exemplu, așa cum observă Adam Cygan, a fost extrem de dornic să vadă că instrumentele sale de aplicare a responsabilității ministeriale sunt reflectate de asemenea la nivel european 129. Parlamentul olandez acordă o mai mare importanță intereselor pe termen lung ale Olandei decât parlamentului ei în particular. Aceasta se observă, așa cum a notat Olaf Tans, în aderarea la sistemul Comunității, președinția
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
naționale centrale, dar și explorând noi înțelesuri ale reprezentativității alegătorilor, cum ar fi discuții directe cu instituțiile europene, ocolind astfel centrul național. Parlamentele regionale vor ajunge să utilizeze căi de participare care nu mai sunt exclusiv legate de clasica responsabilitate ministerială. Totuși, pentru parlamentele naționale, unde o asemenea responsabilitate se aplică, sunt câteva obstacole. Limitând participarea la problemele Uniunii Europene, la interacționarea cu ministerele naționale, ar însemna ratarea intrării în procesul politic european. Momentul cheie al dezvoltării unor parteneriate între structurile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sunt preponderent europene, însă din organizație mai fac parte și statele nord americane, precum și țări din spațiul ex-sovietic. Sistemul decizional al OSCE are o construcție interesantă. Forurile de decizie ale acestei organizații interguvernamentale sunt reprezentate de Summit și de Consiliul Ministerial. Summitul este cel mai înalt for de decizie politică și este format din șefii de state sau guverne ai țărilor membre. Consiliul Ministerial se întrunește la sfârșitul fiecărui an și reprezintă forul decizional de nivel înalt. Consiliul Permanent este autoritatea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o construcție interesantă. Forurile de decizie ale acestei organizații interguvernamentale sunt reprezentate de Summit și de Consiliul Ministerial. Summitul este cel mai înalt for de decizie politică și este format din șefii de state sau guverne ai țărilor membre. Consiliul Ministerial se întrunește la sfârșitul fiecărui an și reprezintă forul decizional de nivel înalt. Consiliul Permanent este autoritatea formată din reprezentanții mandatați ai țărilor participante la organizație, se întâlnește regulat, săptămânal, la Viena, președintele acestui Consiliu fiind reprezentat prin ministrul de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1991, în urma rezoluției adoptate de Conferința de la Madrid, pentru a conferi o dimensiune parlamentară cooperării europene 267. Principalele obiective / misiuni ale Adunării sunt: * să evalueze modul de punere în practică a obiectivelor OSCE; * să dezbată probleme abordate la reuniunile consiliilor ministeriale OSCE sau la conferințele șefilor de state / guverne; * să dezvolte și să promoveze mecanisme de prevenire și rezolvare a conflictelor; * să sprijine dezvoltarea și consolidarea instituțiilor democratice în statele membre; * să contribuie la dezvoltarea structurilor instituționale ale OSCE și a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
inițiative politice, prezentarea unor documente, luări de cuvânt, aspecte logistice ale participării). Președintele delegației (sau înlocuitorul acestuia, dacă Secretariatul internațional a fost informat în timp util în acest sens) participă la reuniunea Comisiei permanente. Membrii delegației pot adresa întrebări Consiliului Ministerial al OSCE sau oricărui ministru care se adresează Adunării; întrebările trebuie adresate în scris sub semnătura membrului respectiv și trebuie comunicate președintelui înainte de adresare sau, funcție de opțiunea președintelui, pot fi consemnate oral după adresare. Delegația poate transmite în scris, prin intermediul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
către un proces interguvernamental 275". Dintr-o perspectivă strict formală, Adunarea nu face parte din OSCE, ci este un organism independent format din parlamentari din statele membre OSCE. În practică, însă, mai multe declarații de la Summit-urile OSCE sau Consiliile Ministeriale au descris Adunarea ca o instituție aparținând OSCE276. Și unii miniștri au declarat în 1999 că Adunarea "s-a transformat într-una dintre cele mai importante instituții OSCE277". Similar cu ceea ce s-a spus despre Adunarea Parlamentară a Consliului Europei
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Parlamentară a Consliului Europei, Adunarea OSCE stimulează dezbaterea publică pe problemele cuprinse în ordinea de zi a ședințelor. Președintele în exercițiu al OSCE participă în cadrul reuniunii anuale a Adunării, răspunde la întrebările parlamentarilor și transmite punctul lor de vedere Consiliului ministerial. Orice membru al Consiliului ministerial are dreptul să participe la sesiunile Adunării și să vorbească în cadrul dezbaterilor 278. Chiar dacă nu sunt obligați legal să facă acest lucru, mulți reprezentanți de frunte ai OSCE țin în mod regulat prezentari la reuniunile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
OSCE stimulează dezbaterea publică pe problemele cuprinse în ordinea de zi a ședințelor. Președintele în exercițiu al OSCE participă în cadrul reuniunii anuale a Adunării, răspunde la întrebările parlamentarilor și transmite punctul lor de vedere Consiliului ministerial. Orice membru al Consiliului ministerial are dreptul să participe la sesiunile Adunării și să vorbească în cadrul dezbaterilor 278. Chiar dacă nu sunt obligați legal să facă acest lucru, mulți reprezentanți de frunte ai OSCE țin în mod regulat prezentari la reuniunile Adunării, oferind parlamentarilor șansa de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
organisme și opoziția a apărut cu o atitudine critică față de implicarea unui organism parlamentar în cadrul OSCE. Pe lângă participarea la reuniunile Consiliului Permanent, reprezentanții Adunării participă și la ședințele altor instituții ale OSCE, cum ar fi Summit- urile OSCE sau Consiliile ministeriale. În urma unei recomandări a reuniunii OSCE de reexaminare din 1996282, președintele în exercițiu de atunci l-a invitat pe președintele Adunării să ia parte la reuniuni ale Troicii (constând din participarea președintelui actual, anterior și a celui viitor). Potrivit fostului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]