1,659 matches
-
epoca statelor națiuni la cea a civilizațiilor. Nu putem nega că noi, cei din România actuală, am dobândit în ultimii ani, o identitate europeană sau chiar euro atlantică. Crivățul rus, care a sulfat cu putere, în ultimele veacuri, peste plaiurile mioritice, ne-a împins sub adăpostul casei europene. Remarcabil este faptul că această identitate se impune la noi cu repeziciune față de alte nații care și-au asumat-o mai de demult (deși diferențele transpar mereu). Frecvent, ne raportăm cu această identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să se înfrunte în războaie ce au opus catolicii și protestanții (reformați / calviniști). De asemenea, apartenența religioasă a fost folosită drept criteriu discriminatoriu în Transilvania, ortodocșii și mozaicii având, în cele mai fericite domnii, statutul de tolerați 80. Totuși, plaiurile mioritice au fost ferite de spectrul uciderii omului de semenul său într-un război purtat în numele lui Dumnezeu. Comunități cu diverse origini au putut conviețui pașnic, asumându-și o identitate politică subsumată unei religii dominante. În nordul Moldovei, rutenii și românii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de unde, limpezindu-se, au curs mai departe spre apus. Zona caucaziano iraniană a continuat să reprezinte, atât în Antichitate, cât și în Evul Mediu, o sursă generatoare de râuri de populații care au inundat, mai mult sau mai puțin, plaiurile mioritice. Așa a fost cazul sarmaților și a numeroaselor ramuri care s-au desprins din trunchiul lor: iazygii, roxolanii, alanii, iașii (Hg G2, dar aflat într-un proces avansat de mixare, pot fi adăugate și componente specifice genotipurilor R1b și R1a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inițial din care s-a dirijat prima mare migrație în interiorul Eurasiei (Hg F). Din acest bloc imens s-a dislocat și ultimul fragment, de o mai mică mărime, care și-a pus amprenta genetică asupra continentului nostru, inclusiv pe plaiurile mioritice (romii, în special purtători ai Hg H). Rolul important ce revine subcontinentului indian se datorează poziționării sale geografice. Avem în minte imaginea unui pivot care susține întreaga Eurasie spre interiorul căreia dirijează multiple rute. India a fost prima regiune unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-a petrecut pe meleaguri cunoscute și dragi nouă. Apartenența la o arie civilizațională comună, din timpul societăților agricole, a făcut posibilă această interferență. De atunci nimic din influențele culturale ulterioare, aduse de năvălitorii care s-au năpustit spre plaiurile mioritice, nu au avut puterea de a altera substanța doinei. Din caiere, fire de lână au tors strămoșii noștri și strai frumos și-au țesut. Cu dibăcie, l-au ornat și brodat, gătindu-se de sărbătoare. Deși variat ca decorațiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Asia Centrală. Rolul determinant l-au jucat stabilitatea mult mai mare a așezărilor și îmbinarea mult mai eficientă a activităților pastorale cu cele comercial artizanale. Prin urmare, nu trebuie să ne mire prea tare că populațiile turce, rămase pe plaiurile mioritice, au fost nevoite să se adapteze la acest mod de viață superior. Așa cum s-a întâmplat frecvent pe parcursul istoriei, asimilarea nu a fost decât o consecință firească a necesității unei comunități de a se adapta la un sistem social cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trece cămila prin urechile acului, decît va intra un bogat în împărăția cerurilor". De ce vă trebuie atît de mulți bani, d-le Soros? De ce atîta speculație? Sunteți unul dintre slujitorii zeului Ban. Cu ce ajută asta sufletului dvs.? Pe plaiuri mioritice, îl avem pe Dinu Patriciu. După Congresul liberalilor, ni se anunță pe toate canalele că "dl. Patriciu a dominat lucrările Congresului prin simpla sa prezență". Adică cum?, m-am întrebat. Păi asta nu s-a putut întîmpla decît pentru că dl.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Cristoiu (cînd nu e la bibliotecă), Mihaela Rădulescu, CTP-ul, plus inevitabilul Emil Boc, ca valoare "în sine", vorba lui Immanuel Kant, săracul. În aceste condiții, nu ne putem ține bă-țoși (demnitatea și onoarea au dispărut de mult de pe plaiurile mioritice) și suntem obligați să dansăm după cum ne cîntă capitalul străin. Prin urmare, chiar comandă externă să fi fost, e mai bine să o acceptăm decît să o refuzăm. E singura noastră șansă de a menține cursul relativ stabil și inflația
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Figura torționarului comunist român s-a impus În mod extrem prin intermediul fenomenului Pitești, fenomen ce se pretează psihanalizării 1, el fiind considerat chiar ca ținând parțial de specificul național. H.-R. Patapievici, de pildă, comentează astfel: „Abia când privim spațiul mioritic ca anticameră a fenomenului Pitești, gravitatea chestiunii specificului național este cu adevărat pusă”. Patapievici vede În fenomenul Pitești un experiment de „inginerie socială”, pe care Îl proiectează, extinzându-l În timp, la scară națională: Fenomenul Pitești nu a Încetat În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
seama că instinctul nostru a lucrat totdeauna sigur. Numai noi am scăpat de penetrația otomană administrativă, păstrându-ne independența”. Înțelepciunea populară ne învață „Capul plecat, sabia nu-l taie”. 1.2.2. Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind de la teoria lui Spengler asupra spațiului ca factor sufletesc creator, Blaga consideră determinant pentru spiritul poporului român „plaiul, adică un plan înalt, deschis, pe coamă verde
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la vale”, „orizontul înalt, ritmic și indefinit alcătuit din deal și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
soartă, în noroc, cu desăvârșită lipsă de încredere în noi înșine” (1907/1995, p. 363). Dimitrie Gusti și Emil Cioran vorbeau, de asemenea, despre fatalism, resemnare, pasivitate. Cu toate acestea, există deosebiri fundamentale între fatalismul oriental și cel din spațiul mioritic. Lucian Blaga îl numește „sentimentul destinului”: Sentimentul destinului, încuibat subteran în sufletul românesc, e parcă și el structurat de orizontul spațial înalt și indefinit ondulat [...] De un fatalism pus sub surdină de-o parte, de-o încredere niciodată excesivă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sintetică geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică, ceea ce dă împreună un complex de determinante deosebit de armonic, cu mănunchi simfonic de acorduri parcă prestabilite (Blaga, 1936/1985, pp. 284-285). Ca sentiment definitoriu al spațiului mioritic, dorul exprimă „armonia rațională [...] între opuși (durere și plăcere) prin contopirea de sensuri, iar nu prin compunere” (Ibidem, p. 289). La intersecția acestor forme diverse de adaptare s-a cizelat spiritul românesc. În spațiul spiritului românesc, a fi este o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Analysis. New York, Ballantine Books. Bernstein, B. (1971). Class, codes and control. În Theoretica Studies toward a sociology of language. London, Routledge and Kegan Paul. Berscheid, Ellen, Elaine H. Walster (1969). Interpersonal Attraction. Addison-Wesley Publishing Co. Blaga, Lucian (1936/1985). Spațiul mioritic. În Opere. 9. Trilogia culturii. București, Minerva, p. 189-331. Blommaer, Jan, Jef Verscheueren (1991). The Pragmatics of Intercultural Communication. John Benjamin’s Company. Bravo, Biana, Briz, Antonio (ed.) (2004). Pragmática sociocultural: estudios sobre el discurso de cortesía en español. Barcelona
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fratele; frumoasă; galben; genial; girafă; gras; ideal; impecabil; incredibil; inedit; inel; insuficient; și inteligent; invidios; iubită; iubitul meu; înalt; încîntător; înger; îngrijit; îngrijre; înnăscut; întotdeauna; lac; ca lacrima; lanț; Laura; liniște; luminat; magie; măiestuos; mare; măr; măreț; meleag; mereu; Mihai; mioritic; mire; misterios; mișcare; modest; munte; natura; normal; norocos; nou; nu; oameni; ochi; ochi verzi; oglindă; ok; om înalt; oraș; pace; pantof; pantofi; paradis; pămînt; peisaj de iarnă; perfect; permanent; poezie; a plăcea ochiului; prăjitură; prețios; prezentabil; prietena; prietenă; primăvara; pur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
delicate ale acestui minunat Voroneț, m-au cuprins remușcările: te poți realiza la fel de bine prin minuscul, ca și prin grandios. Și totuși, deși am acceptat această concesie, retractare mai bine zis, mă simt mai străin ca niciodată de spațiul nostru, mioritic sau nu” (10 octombrie 1973 Ă 600). Cioran spunea într-un loc că adevărata identitate a românilor e numită de un cuvânt, dar nu cuvântul dor, ci nenoroc. Pe tema nenorocului neamului său glosează deseori cu mâhnire. Există și un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înseamnă „hărțuiala «postulatelor contradictorii»”, îl face să considere legitimă cealaltă ipoteză, a unui loc de baștină blestemat. Iată: „Singurul merit pe care mi-l recunosc e că am înțeles foarte de timpuriu că trebuie cu orice preț să părăsesc spațiul mioritic. Pământ blestemat. E drept că Parisul începe să-i semene. Universul a devenit de nelocuit” (15 septembrie 1977 Ă 531). De fapt, putem deduce că Cioran nu poate trăi decât într-un loc de nelocuit, într-un pământ blestemat, într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de a trimite totul în banc, în anecdotic, în istorica noastră capacitate de adaptare la situație, în brațele unei filosofii a nesfârșitei negocieri cu propria-conștiință, a unei etici care îți oferă un fior mioritic, bun de folosit la nevoie... * * * Incapacitatea de a rosti corect cuvintele vinovat-nevinovat, este punctul final al unei tragedii adunată în resturile unui costum de clown. * * * Obosiți (istoviți) peste măsură de întrebări și îngrijorați de posibile răspunsuri, omul Popescu trece uimitor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
muzical nu este în esența sa un instrument al expresiei, ci, el însuși este o expresie imediată și nemijlocită, este un fel de gândire în mișcare, ca o gândire care își poartă gândirea și se gândește pe sine." 116 "Spațiul mioritic", ca spațiu matrice al unei identități spirituale, a fost conceptualizat de Lucian Blaga, prin intermediul cântecului, înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000. BRAGA, Corin, 10 studii de arhetipologie, Ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, v. Spațiul mioritic, p. 123. 118 Ibidem, pp. 120-121. 119 Ibidem, p. 48. 120 Ovidiu Bârlea, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, v. Spațiul mioritic, p. 123. 118 Ibidem, pp. 120-121. 119 Ibidem, p. 48. 120 Ovidiu Bârlea, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 20. 121 Ibidem, p. 16. 122 Ibidem, pp. 15-16. 123 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1971; "Cumplita apoteoză", 1973; "Stâlpii", Cartea Românească, 1974; "Poeme", Editura Eminescu, 1975. Marin Mincu în volumul "Poezie și generație" îl consideră pe George Alboiu un post-blagian original. Satul lui George Alboiu vine cu rituri străvechi, cu fondul folcloric specific spațiului mioritic, cu motive cunoscute și în lirica poeților citați la acest capitol: dezrădăcinarea, înrădăcinarea, refuzul civilizației și poezia caută realizarea unui univers de refugiu întru complinirea condiției lui de poet. De asemenea, descoperim un univers grațios specific lui Blaga și gândiriștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei realități plasate în lumea satului din perioada cooperativizării agriculturii. Țăranii mai poartă în inimă sentimente ultragiate, dar cu posibilități de regenerare morală. "Cariatida" (1964) stabilește raporturi explicite între realitatea rurală, industrială și legendă. Mitul estetic al creatorului și cel mioritic sunt incluse în poeme ale muncii, ale vieții cotidiene. Poemele din "Cariatida" aduc imaginile unor giganți, puternici, niște forțe fantastice, într-un univers dilatat. Ce este "Cariatida", ce simbolizează ea, ne-o spune însuși poetul: "Ni-i ca o cariatidă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul unor artiști ce cred în calitățile prietenului meu. Ca de obicei, mai ales în Ținutul Mioritic, totul trebuia făcut "imediat". Aș minți dacă aș pretinde că am fost cuprins de un irepresibil entuziasm, dar cum "prietenul adevărat, la nevoie se cunoaște", am capitulat și am decis să pun dictonul în fapte. 4. În final, vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]