1,916 matches
-
adevărat succesor al lui Dimov. Creator de universuri onirice „paralele”, de lumi ficționale fascinante, a căror contemplare seduce, e un „arhitect de paradisuri” - cum sună titlul unui ciclu de poeme din Provincia pedagogică (1996) -, mânuitor dibaci al unei „mașini de miraje” de patentă personală. Concomitent cu afirmarea ca poet, S. s-a distins și printr-o asiduă și meritorie activitate de critic literar. Erudiția, vădită în beletristică, își spune cuvântul și la nivelul prestației critice. S. valorifică avizat nu numai patrimoniul
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
și acum asemănarea nu provine din deficit de originalitate, ci din afinitate structurală, asumată cu multă cutezanță. Și prozatorul S. se situează într-un raport de continuitate cu poetul, cele două modalități de scriitură fiind consubstanțiale. Proza poematică din Cartea mirajelor, cum se intitulează un ciclu din volumul Textele de la Montsalvat (1997), anunța paginile din care se articulează prima carte „de proză” a scriitorului, Textele de la Monte Negro (2003), un fel de mic roman (care poate fi considerat și un amplu
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
vedere. Bunăoară, ilustrativ pentru această stilistică este poemul liminar inclus în numărul 1, Templul iubirii, în care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină/ Căci templul se preface cu-ncetul în ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion Vinea, o prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice, iar în Dedicație
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
până și a versificării fără rigori, à la Minulescu, pentru a da expresie unei imaginații marcate prematur de sordid, de prozaic și de absurdul destinului sub iminența morții. Pelerinii către ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un miraj funest: „Și totuși ei zăresc din când în când în zare/ (În zare totul doar e gol)/ Un negru, mare, rece și monstruos simbol,/ Trimesul morții -/ Un sicriu”. Un scherzo despre trei prințese plecate în căutarea iubiților din Turnul Vieții
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Cuvântul acționează prin „apelul la Înțelegerea rațională”. El insinuează sau comunică În mod repetat anumite „idei” și „sentimente” care ajung, În final, să fie acceptate, prin persuasiune de către cel căruia Îi sunt adresate. Sugestia este un veritabil „câmp semantic al mirajului”, o „fata morgana” care face ca persoana țintă a inducerii sugestive să adopte iluziile și să le substituie realității și adevărului. Ea va „crede” și se va lăsa „manipulată” de interlocutorul său, de funcția fabulatoare a acestuia, devenind un individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Honigberger e brașovean, În locul maharajahului se plasează cu ușurință un editor bucureștean (nu Alcalay, cum scrie În Memorii, ci Socec 3). Maharajahul din Lahore și maharajahul de Kassimbazar nu au avut același rol? În fond, Între ceea ce scrie Honigberger despre mirajul Orientului și ceea ce presimte Eliade la Istanbul (Memorii I, p. 161), ceea ce marchează diferența e numai progresul literaturii. Anul În care scrie va fi bisect, iar el are, conform vechiului calendar, o zi În plus, mai misterioasă, pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
conflagrația mondială, se înrolează voluntar și cade în luptele de pe șoseaua Predeal-Timiș. La Predeal, la intrarea dinspre Brașov, sculptorul Oscar Han va înălța un monument în memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
1983, 52; Vlad, Lectura rom., 209-212; Mircea Muthu, Ocheanul fermecat, LCF, 1984, 14; Nicolae Prelipceanu, Imperiul și restul lumii, VR, 1984, 3; Moraru, Textul, 231-233; Titel, Cehov, 190-193; Liviu Petrescu, De la un labirint la altul, TR, 1985, 50; Gheorghe Glodeanu, Mirajul povestirii, VTRA, 1986, 2; Al. Dobrescu, „De-a lungul fluviului”, CL, 1986, 21; Corin Braga, „De-a lungul fluviului”, TR, 1986, 36; Vasile Chifor, Fascinația povestirii, VR, 1987, 1; Holban, Profiluri, 398-401; Mircea Popa, Ferestrele realului, LCF, 1989, 9; Marian
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
albă, Valle Hermoso, 1952; ed. îngr. Mihaela Constantinescu, București, 2000; Concina prădată, îngr. și pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1982; Concina prădată. Popi, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 1997. Repere bibliografice: Enric Furtună, „Arta iubirii”, „Lumea”, 1921, 897; Mihail Sevastos, „Mirajul Alpilor”, VR, 1925, 1; G. Spina, Un gânditor fin: Teodor Scorțescu, „Opinia”, 1926, 5 827; D. I. Suchianu, „Popi”, ALA, 1929, 432; Al. A. Philippide, „Popi”, ALA, 1930, 493; Paul Zarifopol, „Popi”, ALA, 1930, 499; Pompiliu Constantinescu, „Popi”, VRA, 1930, 135
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Lucian Blaga. Pe de altă parte, o suspiciune îi vizează pe radicalii adepți ai revizuirilor morale și reordonării grilelor valorice, cândva combatanți înverșunați pentru întronarea dictatului partinic în cultură - sindrom al aceleiași maladii a dependenței intelectualilor de politic și de mirajul puterii. E semnalată analogia între ostilitățile din viața literară a anilor ‘44-’49 și ‘89-2000, văzute ca „ravagiu” al ispitei carierelor politice, pentru care s-au abandonat activități teoretice și artistice marcante și s-au declanșat campanii acerbe de invalidare
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
stele, adăpostește într-o noapte, în camera lui de ascet, o tânără coborâtă din tren de conductor pentru că nu avea bilet. Dimineața, Mona pleacă, însoțită de Grig, protectorul ei, iar profesorul nu o va mai revedea decât în imaginație, în mirajul visului, „pentru că nici o stea nu se întoarce niciodată din drumul ei”. În Ultima oră, piesă reprezentată postum, în 1946, caracterul de farsă e anulat prin deschiderea spre social. Dintr-o neatenție, un articol despre Alexandru cel Mare al unui profesor
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
progres, unei schimbări permanente, dictată de „mode”, care suprasolicită mecanismele de apărare și de adaptare ale individului și ale comunității de indivizi. Totodată, comunitatea socială urbană este neomogenă și datorită faptului că viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj o categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o „criză de comunicare”, un „conflict de valori al statuturilor și rolurilor în ierarhia familială”. În aceste cazuri, nici familia de origine și nici școala nu mai reprezintă „medii formatoare” pentru tineri, aceștia fiind atrași și manipulați cu ușurință de „mirajul” unor succese imediate, obținute fără efort, oferite de grupele marginale etc. Nevroza educatorului se cuplează cu nevroza familiei, ambele contribuind concentric, într-un mod negativ, la constituirea unor „modele negative” pentru tineri. Părinții și educatorul își pierd semnificația de modele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
doilea volum, Epifania (1978), lăsând în manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
tineri ale căror sentimente evoluează între dramatismul grațios și incertitudinea nostalgică. Publicat în 1989, romanul autobiografic Prins în capcană aduce critici acerbe Occidentului și laudă sistemul politic și social din țară. Protagonistul, nu altul decât autorul, se simte atras de mirajul Occidentului, acolo unde inițial crede că ar domni „armonia dintre stăpâni și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
duh al satului, o demonie a eroilor, o atmosferă halucinantă care metamorfozează continuu peisajele și ființele și care transformă posibila monografie a satului bucovinean într-una a sufletelor posedate, tulburate de spectrul misterios al lunii, de taina feminității și de mirajul morții. Apologet al morții - era celebră în epocă o poezie a sa intitulată Cu moartea la un pahar de vin -, mordant, grav, febril, tenebrosul scriitor bucovinean, instituind cultul jertfei și aflat în căutarea experienței originare, poate fi asemuit marilor damnați
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
25/1876, f. 1-2. </ref>. În atare Împrejurări, consulul francez la București, Frédéric Debains, Își exprima Îngrijorarea față de atitudinea puțin controlată a Domnitorului În problema independenței, notând că „limbajul său Împotriva Turciei este tot atât de violent ca acela al unui revoluționar. Mirajele Coroanei României - opina În continuare diplomatul francez - Îi Întunecă judecata” <ref id="32"> 32 IRD, vol. II, partea I-a, p. 250-251. </ref>. Poziția intransigentă a Porții și eșecul Conferinței de la Constantinopol, la care se adaugă dezinteresul Cabinetelor europene față de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ales din pitorescul emoțiilor și al micilor întâmplări pe care le trăiește un tânăr intelectual român care, în timpul regimului comunist, iese pentru prima oară „afară”: traficul de mărunțișuri, stresul trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
expresivitate lirică. Autoarea recurge uneori la un arsenal livresc ori la sugestii din lirica populară, simțămintele dominante fiind însingurarea, tristețea trecerii timpului (un comentator vorbea de „obsesia târziului”), comunicate pe trama unor regrete, reverii și autoscrutări lucide. Înstrăinarea de sine, mirajul nostalgic al iubirii pierdute sunt contrabalansate de dârzenia autocontemplării pătrunzătoare și de adeziunea la imperativele etice. Atitudinea eului liric față cu vulnerările existențiale este una de „resemnare înseninată” (Liviu Grăsoiu): „Ce-ai făcut, suflete, cu-acest interval dintre mine și
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
se impună printr-o voce lirică distinctă. Pornind de la rădăcinile folclorice ale ardelenismului său (invocate în poema Transilvanie, gură de rai) și impregnat de atmosfera lumii lui Lucian Blaga, el va afla, cu sinceritate și autenticitate, o cale proprie în mirajul legendei (pe care o vedea drept „spiritualism” „adaptat la forme de viață”) - centru ordonator al imaginarului său. Poetul dovedește un adevărat har al sublimării vieții și al transfigurării ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica va remarca și povestirile din Iepurele sub acoperiș (1973), precum și romanul Un loc printre voi (1976), alte două volume - Împușcătura (1974) și Miraj (1986) - rămânând aproape fără ecou. Păstrându-și în linii mari egalitatea de ton, R. are câteva tentative de dezinhibare, în încercarea de a da coerență narativă și sens banalității și stereotipiilor. Mai ales ca romancier, el exploatează tehnici moderne, alternând
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
imoralitate a unor potentați. Cartea dă o surprinzătoare deschidere unei opere care părea finită. SCRIERI: Dacă vrei să fii bărbat, București, 1968; Iepurele sub acoperiș, Cluj, 1973; Împușcătura, București, 1974; Cocoșul de tablă, 1975; Un loc printre voi, Cluj-Napoca, 1976; Miraj, Cluj-Napoca, 1986; Domnul singur și femeia nimănui, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, Tehnică și artificiu în proză, GL, 1967, 14; George Munteanu, Probleme ale prozei, CNT, 1967, 50; Ion Vlad, „Iepurele sub acoperiș”, TR, 1973, 18; Dan Rebreanu, „Iepurele
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
acest lucru transpare deopotrivă din conținutul materialelor publicate, din tematica lor, dar și din maturitatea gravă pe care o emană această publicație. Sunt de menționat nuvelele Părintele Gheorghe de Octavian Rusu, Trei morți de-un Paște de R. Sărățeanu, povestirea Miraj de P. Dumitru. În M. A.E. Baconsky este prezent cu poezia Liniște. În primul număr din 1943 profesorul Ion Negrescu lansează un apel către redactorii revistelor școlare pentru a-și uni eforturile în vederea editării unei singure publicații interșcolare, mai
MUGUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]