1,501 matches
-
latură eteronomă a lucrurilor interioare și exterioare. Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect - obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
singur cunoaște esențele create; dacă am putea vedea temeiurile lucrurilor create, am fi de-a dreptul uimiți de puterea creatoare care le produce. Cunoașterea esențială a ființelor create depășește puterile noastre cognitive 4. Petre Țuțea punea accent pe dimensiunea experienței mistice ca modalitate unică a cunoașterii, din perspectiva tradiției creștine. Această noțiune centrală de mistică se înrudește cu cea biblică de taină, mister și presupune relaționarea dintre Dumnezeu și om, o comuniune de natură nupțială. Ultima unire este taina Sofiei lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a dreptul uimiți de puterea creatoare care le produce. Cunoașterea esențială a ființelor create depășește puterile noastre cognitive 4. Petre Țuțea punea accent pe dimensiunea experienței mistice ca modalitate unică a cunoașterii, din perspectiva tradiției creștine. Această noțiune centrală de mistică se înrudește cu cea biblică de taină, mister și presupune relaționarea dintre Dumnezeu și om, o comuniune de natură nupțială. Ultima unire este taina Sofiei lui Dumnezeu, partea ascunsă a planului Său privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mister și presupune relaționarea dintre Dumnezeu și om, o comuniune de natură nupțială. Ultima unire este taina Sofiei lui Dumnezeu, partea ascunsă a planului Său privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă a ființei dumnezeiești; întunericul inerent credinței protejează taina de nepătruns a proximității lui Dumnezeu. Teoria palamită este elocventă în privința decelării cu acuitate a misticii ortodoxe. Este mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare, la stadiul cunoașterii divine. În plus, aceasta este Teognozia Sfântului Apostol Ioan prin inhabitarea Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul funcționează ca obiect și nu ca subiect în știința
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea din care se pot desprinde anumite tipuri, în sensul unei morfologii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, București, Editura Predania, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, București, Editura Predania, 2011. Crainic, Nichifor, Cursurile de mistică, Sibiu, Editura Deisis, 2010. Deleanu, Paul Costin, Ideea Românească, București, Editura Criterion Publishing, 2007. Eliade, Mircea, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico- religieux, Paris, Gallimard, 1952. Eliade, Mircea, Oceanografie, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Solilocvii, București, Humanitas, 1991
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București, Editura Anastasia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul, katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Berlinul și se instalează la Clamart, lângă Paris. Participă la întâlnirile grupului "Esprit" (Emmanuel Mounier, Gabriel Marcel); la decadele de la Pontigny (Martin Buber, Jean Wahl, Léon Brunschvicg). La Clamart, Berdiaev găzduiește întâlniri regulate, cu discuții pe teme de teologie și mistică, ale unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a maestrului spiritual, profetic, guru, care îndrumă și salvează, cu filozoful mit, ce se proclamă neinvitat și imperios profesorul de înțelepciune al națiunii... În România s-a întâmplat deci, după 22 decembrie, un fenomen cu totul firesc, inevitabil. Întreagă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
critica. Preferințele lui se îndreaptă către Marin Preda, Fănuș Neagu, Dumitru Radu Popescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. În volumul Despre Preda și alte eseuri neconvenționale (2003) V. investighează teme esențiale ale operei acestuia - Moromeții și „tema prozatorului”, „Noua gnoză”, o mistică a ființei - și comentează incitant diferite aspecte ale receptării ei după 1989, identificând trei direcții de „ocultare” a prozatorului: negarea integrală a valorii (similară tendințelor din anii dogmatismului stalinist), minimalizarea binevoitoare (prin reducerea unor texte la dimensiunea politică) și minimalizarea
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
lăsând în umbră activistul social, publicistul și prozatorul. În cazul lui Slowacki, expunerea urmează același criteriu cronologic, înregistrându-i dominantele, aflate sub semnul lui Byron, Shakespeare sau Dante, iar ultima perioadă, cea mai importantă și cea mai dificilă, influențată de mistica lui Andrzej Towianski. Documentația bogată ce se întrevede în spatele comentariului exigent, metoda analitică și suplețea unor judecăți critice fac din carte o reală contribuție la cunoașterea celor doi poeți în spațiul românesc. Monografia Henryk Sienkiewicz (1972) continuă mai vechile preocupări
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
a nevoilor acesteia” și care este înclinat să rezolve toate problemele luptei politice, pentru putere, prin recurgerea la forța armată”. El îi reproșează (lui Lenin) că, a declanșat, în 1917 un „război civil între proletari”, că se bazează pe „o mistică a regimului sovietic” și că, în realitate acesta nu-i decât un „comunist primitiv anarho-iacobin”, „un regim de dictatură exercitată de o minoritate împreună cu sateliții săi permanenți: teroarea și birocrația*”. în lupta pentru succesiunea lui Lenin, Stalin utilizează termenul de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
secolului XXI, conform căreia națiunea ar fi forma modernă a etniei: or, pe baza unor chestiuni filosofice, religioase, ideologice, politice, culturale și lingvistice, și nu pe baza unor referințe etnice s-au constituit și s-au definit primele state-națiune europene. Mistica „poporului” nu apare decât o dată cu romantismul, iar obsesia etnică, În sensul ideologic al termenului, nu a devastat națiunile decât În secolul XX. Dată fiind vechimea modelelor cetății și imperiului, apoi eterogenitatea culturală a monarhiilor și a dinastiilor lor, numai națiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultul sfinților catolici. Cutare sfânt creștin este echivalent cu cutare orisha; Iisus este Oxala; Sfântul Gheorghe omorând balaurul este Ogun, zeul războiului; Sfântul Ioan Botezătorul este Xango, zeul tunetului și al ploii care cade din cer. Unii creștini, influențați de misticile orientale, cred simultan În transmigrația sufletelor și În Învierea morților; unii penticostali și creștini carismatici practică dansul și transa și consideră visul și vindecarea drept mesaje din lumea de dincolo. C. R. & LAPLANTINE François și NOUSS Alexis (coordonatori) (2001), Métissages. De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
savanți israelieni din domenii și de vârste diferite, având rădăcini românești și aflați în raporturi cordiale, s-au reîntâlnit din întâmplare în avionul de București. Unul dintre ei, Moshe Idel, celebritate mondială în istoria religiilor, autoritatea maximă în studiile despre mistica iudaică (născut la Tîrgu-Neamț în 1947 și emigrat în 1963), venea la o conferință despre specificul național, organizată de mine pe Domeniul Regal Sinaia în zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie. Aflând asta, celălalt, Jean-Jacques Askenasy, neurolog de reputație
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
să Însumeze voințele și să Înlocuiască fireștile aspirații spre demnitate și liber arbitru, dar mai mult, să „propună” o stare „superioară” spiritului „meschin și individualist burghez” - topirea entuziastă Într-o singură Voință. O beatitudine care se Învecina cu o anume mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc, ci cu pretinse și „Încăpățânate” valori charismatice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a doua revăzută și adăugită Duminica Mare a lui Grigore Vieru. La ediția a doua a Festivalului Internațional de Poezie "Grigore Vieru", i se decernează Premiul pentru exegeză viereană. La Editura Criterion Publishing din New York București, apare vol. Eminescu și mistica nebuniei. 2011. Poetul Daniel Corbu propune la Princeps Edit din Iași reeditarea cărții Transmodernismul, iar Ed. "Ștefan Lupașcu" din Iași, prin recomandarea logicianului Petru Ioan, îi reeditează Polemici "incorecte" politic. Apare, la București, studiul exegetic Ion Barbu și spiritualitatea românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e o noutate! "manopere de culise" intervin și decid traiectoriile în posteritate. Revizuirile capătă, astfel, un suport credibil, ținta fiind nu încape vorbă valorile de vârf, instituționalizate și tabuizate. Iar cazul Eminescu, înconjurat de o iubire inchizitorială și de o mistică agresivă, "scos" din condiția umană (cum observase E. Lovinescu) ar putea fi un teren excelent pentru "campaniile" criticilor, scotocind prin magazia cu locuri comune. Pricină pentru care Al. Dobrescu, am văzut, s-a ocupat de detractori, cercetând textele și contextele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a anunțat punți de reconciliere istorică spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism". Un argument ni se aduce prin prezentarea viziunii teologice a lui J.J. Fanella, conform căreia "Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei Umane", fie modernă, fie postmodernă, pentru că acestea "propovăduiesc o mistică a științei și a experienței, adică "se încearcă înțelegerea unei ființe infinite cu mijloace finite". Așadar, transmodernismul deschide calea cunoașterii speciale, prin revelație, iar nu prin "complexele de cultură" asumate de modernism și de postmodernism, în lumina relativismului care însoțește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
general, opiniile sale estetice (iar de la o vreme și cele politice) apar ca nonconformiste, merg în contra curentului. Statul departe de locurile în care se stabileau ierarhiile, reputațiile și etaloanele literare i-au permis să se dezvolte liber, complex și original. Mistica genialității și a capodoperelor îl împinge însă, nu o dată, la exigențe și aprecieri nepotrivite, la adoptarea unor atitudini de o superioritate ce frizează (involuntar, bineînțeles) moftul: "Nu scrie rău Alexei Tolstoi. Stă prin preajma lui Lev"; ""Cronica" ieșeană publică nuvela "Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]