11,461 matches
-
asaltul marilor boieri asupra moșiei răzășești, a dusă la trecerea moșiei prin mai multe mâini, ajungând în 1692 în proprietatea lui Manolache Roset (Rosetti), rămânând în proprietatea acestei familii până în 1945 și 1949. Extinderea, prin cumpărare a moșiei Filipeni, asupra moșiei răzeșilor din Fruntești, nu a putut „înghiți” toate proprietățile răzeșilor, cei din Fruntești reușind să-și păstreze libertatea și pământul. O lungă perioadă de timp nu a existat nicio deosebire între modul de organizare și funcționare a gospodăriei boierești față de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
existat nicio deosebire între modul de organizare și funcționare a gospodăriei boierești față de cea țărănească. Se folosea același inventar agricol, aceleași culturi, și se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărănească. Se folosea același inventar agricol, aceleași culturi, și se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și hrana cailor!) și multe alte produse. Documentele de epocă (pentru secolul XV și până în prima jumătate a secolului al XIX, avem numeroase mărturii pentru satele comunei Filipeni) vorbescă despre partea de susă și partea de josă a satului și moșiei, despre câmpuri, țarini și poarta țărnii, despre iazuri, mori, vii și livezi, și, cu toate că nu amintescă de toate cerealele și plantele cultivate, lasă să se întrevadă a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o scară mai largă, cultura cartofului, care va înlocui cerealele în fabricarea alcoolului, ceea ce s-a întâmplat mai întâi în Bucovina habsburgică. De asemenea, se introducă în cultură plantele furajere: lucerna, trifoiul, îmbogățind hrana animalelor , ca și plantele „tehnice”. Pe moșiile boierilor se aplică unele reguli agrozootehnice, mașinile agricole, care le aducă venituri mai mari. După Tratatul de la Adrianopol, din 1829, care anulează monopolul turcescă asupra comerțului românesc, produsele românești sunt cerute pe piețele europene. Prin porturile Galați și Brăila, produsele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
89ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ la 0,18 6,94 Total 187 1323,62 ha. Situația foștilor clăcași și a răzeșilor fără pământ s-a ameliorat după reforma agrară din 1921, iar pentru luncași, cumpărările de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din prezenta lucrare). În perioada interbelică, gospodăria țărănească a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care menționează întinsele braniști domnești de la Bohotin și șuțora. Cele mai cuprinzătoare date despre creșterea animalelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, ca să se umple iazul făcut în spatele digului, trebuia să ai voie de la cealaltă parte a obștii. În sfârșit, la măcinat nu se îngrămădeau toți, trebuie să fi fost o programare făcută de cel recunoscut ca autoritate de grup. După ce moșia răzeșilor din Filipeni a fost acaparată, pe rând de Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset (1692), moara și toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca autoritate de grup. După ce moșia răzeșilor din Filipeni a fost acaparată, pe rând de Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset (1692), moara și toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu valțuri, însă nu a fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista pericolul ca iarna să înghețe iazul, iar vara, pe secetă, să rămână insuficientă apă ca să poarte moara. Înainte de primul război mondial au funcționat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de cereale și stupina. Această moară deservea satele Lunca, Fruntești, Slobozia și Valea Boțului. Moara s-a numit după numele administratorului moșiei, Ciulei (Moara lui Ciulei). În acel loc a continuat să fie o moară pânăă după 1950 și era purtată de unul Berbecaru, care avea acolo și locuința. După primul război mondial au mai funcționat și alte mori: în 1926 Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pastramă, alte preparate din carne de vită și de porcă din care se obțineau venituri însemnate. Banii obținuți erau destinați „birului” - tributului - către Poarta Otomană. Sumele datorate de gospodăria rănească erau apăsătoare și mulți răzeși și-au pierdut părțile de moșie, vânzândule unor boieri, așa cum s-a întâmplat cu răzeșii din Filipeni și Fruntești. Prin sate și pe la curțile boierești și mănăstirești umblau negustori străini, în special turci, care cumpărau cu toptanul, en gros, realizând mari venituri, deoarece plăteau sub prețul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din 1829, când, eliberați de monopolul turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian a adusă la moșie un grecă ca administrator, Gheorghiosă Palenache, care s-a ocupat, cu familia sa numeroasă, și de hanulcrâșmă. Hanul lui Sterian a fost inut de mai mulți cârciumari, dar cel care s-a impusă și a rămasă comerciant în Lunca a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]