1,257 matches
-
pocitanie! Șterge-o, că ne-ai adus numai necazuri, satană! Pleacă tu mai repede spre podul de piatră, e încă în picioare, dar nu pentru mult timp. Ascultă-mă că sunt bătrân și nu mă mai huli. Tu nu ești moșneag, ești altceva spuse tata și se repezi cu forță asupra lui. Moșul trecu repede lângă cal, de cealaltă parte. Ridicând biciul să-l lovească, tata plesni cu furie botul calului care necheză înfiorător, se răsuci pe loc și rupse oiștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
goană pe câmpie. Vezi că ești nechibzuit, spuse calm moșul. Ai rămas fără cal. Tata spumega de furie. A avut totuși tăria să ridice iarăși biciul, dar ca prin minune rămase cu el în aer. Se făcu liniște. Trage! spuse moșneagul. Eu am făcut din instinct un pas înapoi. Trage! a repetat. Tata rămăsese ca o stană de piatră. Trage! am strigat și eu. Nu-ți fie teamă, el e de vină! În somn l-am auzit cum ne drăcuia. Podul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Calul nostru cel alb și costeliv se apropiase de noi ca o umbră. Tata îl mângâie pe bot, fără a se sinchisi de moș. Hai, spre podul de lemn mi se adresă, nesigur de el. În lumina palidă a nopții, moșneagul parcă zâmbea, parcă își râdea în barbă. Venea dinspre el un sunet straniu, ca un nechezat de mânz. De la podul de lemn, din care nu mai rămăsese aproape nimic, am încălecat amândoi pe spinarea umedă de ploaie și transpirație a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
podul de lemn, din care nu mai rămăsese aproape nimic, am încălecat amândoi pe spinarea umedă de ploaie și transpirație a calului și am pornit pe râu în jos spre podul de piatră. Credeam cu tărie că apele învolburate, sau moșneagul, n-au avut timp să-l doboare. Se lumina de ziuă. Podul se arcuia frumos peste cele două maluri, dar părea prea mic pentru apele negre și fioroase ale râului. Nu mai are mult nici ăsta spuse tata, ca pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
acolo! Pilonii sunt măcinați de ape. Se pare că s-a terminat, vom sta aici spuse calm tata. Moșul spunea că putem trece, mă încăpățânam eu să risc. Moșul, moșul, mormăi tata. Ce știe el. Dacă nu ne întâlneam cu moșneagul ăsta afurisit, nu aveam atâtea necazuri, nu lăsam căruța cu lemne în mijlocul câmpului. Revenindu-și, zise: Ei, ce facem, încercăm? Înspăimântat de hotărârea lui de a risca, am spus: Dar oamenii, spun să nu trecem. La naiba! Ei se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sfărâmându-se bucăți în apa tulbure, adâncă și înfiorătoare. Podul de piatră se înclină pe o parte, ecoul surd al vacarmului dispăruse. Dintr-un impuls lăuntric, am luat-o la fugă, în câteva clipe eram pe celălalt mal al râului. Moșneagul se afla acolo. Ce vrei, moșule?! am strigat gâfâind, plin de furie. Am spus să treceți repede, dar taică-tu n-a înțeles. O să rămână acolo unde este. Ce vorbești, moșule, ești nebun?! Podul ține, e de piatră... Calul necheză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
căruță, fără lemne... Uite că a trecut! se mânie moșul, neatent la ce spuneam. Dacă mă asculta, dacă-mi dădea și mie ceva, nu aveați atâtea necazuri. Tata, ajuns lângă mine, mă săltă în brațe bucuros. Atunci îl văzu pe moșneag. Cum ai ajuns aici, nenorocitule, cum?! Credeam că o să-ți putrezească oasele și sufletul hain pe câmpia pustie. Nu-ți spun pentru că nu înțelegi. Ce să înțeleg? Că ești piaza rea? Eu am trecut râul cu barca, spuse moșul. Care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o scot numai când am nevoie de ea. Mie mi-a trebuit, ție nu. Ce îndrugi, ghiujule? Tu n-ai barcă... Și-apoi pe un râu mare și învolburat ca ăsta nu se poate trece cu barca. Ce mai, râse moșneagul, ai pierdut calul și căruța și lemnele. Nu mai ai nimic. Tata se repezi cu furie la moș să-l prindă de gât, dar îi dădu drumul îndată: o trosnitură prelungă, de zece ori mai puternică decât toate trosniturile, umplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cel alb, costeliv, nechezând de bucurie la vederea noastră. Sau, poate, o să întâlnim un moș mic de statură, cu o pălărie caraghioasă pe cap și un toiag în mână de care să atârne o traistă nici plină, nici goală. Un moșneag care în singurătatea lui să fredoneze acum: Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat, Vom face altul pe râu în jos, Altul mai trainic și mai frumos. Calul alb Fortes fortuna adiuvat (Terențiu) În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la festivitatea de sfârșit de an, acum în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au precedat în actuala locuință doar băiatul s-a întors, zărindu-l câteodată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
7, nu la 5 dimineața ca în țară (făceam naveta). Mă întind și savurez culcușul până la 7.30. Mă scol, mă îmbrac, îmi fac patul, merg la baie, apoi îmi fac cafeaua. Între timp se face ora 8. Îmi trezesc moșnegii, îi ajut să se îmbrace, să se spele, le dau micul dejun și pastilele. Apoi muncesc până la ora 14. Nu mă fugărește nimeni, nu mi se spune ce să fac; trebuie să am grijă de toți, de copii și de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de mult apuse. Umorul, uneori debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie În fuiorul basmului Gheorghe Boancă" (Valentin Talpalaruă. Ai senzația că parcă chiar În timp ce privești, tabloul se zămislește În continuare, că ceva mai urmează să
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
am întristat, aici ne-am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frumos căci de la grea belea m-ai scos. De va veni și rândul tău să răspunzi la întrebarea pe care ți-o voi spune eu, cât se poate de curând că sunt gata să te-ascult. Anul Nou Ah! Ce moșneag îndrăzneț că ai să mă cercetezi că de nu mi te-ndoiești că pe loc te nimicesc, căci sunt Anul Nou. Haiducii Anul Nou, te felicităm! Anul Vechi Ah! Ce necaz și ce belea s-a încâlcit în cinstită barba
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dragoste multă Pentru copiii cuminți Și pentru cei ce ascultă, De Dumnezeu și de părinți. Apoi tot el povestește Despre-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Dumnezeu și de părinți. Apoi tot el povestește Despre-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din lulea. Și zilele se duc, și iarna vine, Și prin casuțe-ncep
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
am întristat, aici ne-am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frumos căci de la grea belea m-ai scos. De va veni și rândul tău să răspunzi la întrebarea pe care ți-o voi spune eu, cât se poate de curând că sunt gata să te-ascult. Anul Nou Ah! Ce moșneag îndrăzneț că ai să mă cercetezi că de nu mi te-ndoiești că pe loc te nimicesc, căci sunt Anul Nou. Haiducii Anul Nou, te felicităm! Anul Vechi Ah! Ce necaz și ce belea s-a încâlcit în cinstită barba
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dragoste multă Pentru copiii cuminți Și pentru cei ce ascultă, De Dumnezeu și de părinți. Apoi tot el povestește Despre-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumnezeu și de părinți. Apoi tot el povestește Despre-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din lulea. Și zilele se duc, și iarna vine, Și prin casuțe-ncep
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
puțin și cu vise grele. În dimineața următoare, flămând, am luat hotărârea de a pleca spre Huși, am strâns grămadă într-un sac toate câte le aveam în colibă, apoi am mai așteptat poate s-ar auzi venind căruța cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și viață fără de moarte, despre împăratul lipsit de odrasle, dornic să afle un leac de la un unchiaș dibaci din satul Delfi, care ar putea fi buricul pământului. Această călătorie până în centrul lumii este una de inițiere, consideră ginerele Marghioalei, iar moșneagul din basmul nostru este... destinul (I, p. 617). Evocarea oracolului chemat în ajutor spre a remedia sterilitatea asociază în chip neașteptat cele două creații dramatice atât de îndepărtate în timp. Anunțată de regele Creon că trebuie să plece din Corint
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sufletului meu că e omul nostru. Se ține bine În șa, mi-e teamă că treaba noastră n-o să fie tocmai ușoară. — Cu atât mai bine, murmură bătrânul. Mi-ar fi părut rău să tăbărâm patru bărbați Înarmați pe un moșneag neputincios. Ucigașii Își dezlegară caii și săriră În șa, scoțându-și săbiile, apoi se Îndreptară, fără să facă cel mai mic zgomot, către drumeag, doi de o parte și doi de cealaltă. Simeon scoase repede piatra cea ascuțită și tăie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]