2,071 matches
-
utilizațile apoi în enunțuri proprii. 2. Scrieți cinci verbe cu sens opus pentru: a despărți, a îmbogăți, a păstra, a acoperi. 3. Construiți un text cu titlul „Comorile munților”. Folosiți descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau acolo, cu toate că
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară amestecată cu pământ de la rădăcina bradului unde s a îngropat placenta lui Zlota, cu fire de păr din moțul tăiat la un an, cu tulpini și rădăcini de mătrăgună în loc de mădulare și cu pilitură de aur la călcâi. Miercurea, de Sânt' Andrei, când dădea ziua îndărăt, fără să mănânce nimic, se duse despletită afară din sat, până nu se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
amalgam de obiecte putea fi citit de la stânga la dreapta, rând după rând, ca o filă de cronică. Prima casetă avea o ușiță închisă cu un mic lacăt ruginit, lăsând în întuneric geneza. A doua conținea o meșă de păr moțul copilului împletită împreună cu un fir de lână roșie, un ban de botez și o mică linguriță argintată. Urma apoi o fotografie veche a unei femei simple și muncite, cu doi copii în fața ei, o fetiță de doi-trei ani, cu o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sloganul cunoscut; Iarăși am votat ca proștii, Și cu asta ce-am făcut? Oare trebuie să mai completăm ceva la tabloul din 1930? Cred că este complet și lipsește doar mențiunea că în zilele noastre, ne credem mult mai cu moț decât atunci, și se observă că am făcut progrese imense și la a râde ca proștii de noi înșine. Doamne, ce ne mai place să ne fudulim. În privința aceasta am atins fără prea mari eforturi, culmea ridicolului: ne lăudăm cui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de dragoste. Meșteri o păpușă de ceară amestecată cu pământ de la rădăcina bradului unde s a îngropat placenta lui Zlota, cu fire de păr din moțul tăiat la un an, cu tulpini și rădăcini de mătrăgună în loc de mădulare și cu pilitură de aur la călcâi. Miercurea, de Sânt' Andrei, când dădea ziua îndărăt, fără să mănânce nimic, se duse despletită afară din sat, până nu se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
amalgam de obiecte putea fi citit de la stânga la dreapta, rând după rând, ca o filă de cronică. Prima casetă avea o ușiță închisă cu un mic lacăt ruginit, lăsând în întuneric geneza. A doua conținea o meșă de păr moțul copilului împletită împreună cu un fir de lână roșie, un ban de botez și o mică linguriță argintată. Urma apoi o fotografie veche a unei femei simple și muncite, cu doi copii în fața ei, o fetiță de doi-trei ani, cu o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pasiv. Se coborâră și doamnele. Doamna M... pășea încet, metodic. Adela se mișca încoace și încolo plină de grațiile ei și ale vârstei ei, rupând o buruiană, privind nerăbdătoare la seidecăria empirică a birjarului, dezmierdând caii, împletind într-o codiță moțul unuia, lăudîndu-le ochii "buni" și fruntea "cuminte". Eu mă dezdăunam de temperanța silită din trăsură fumând cu deliciul fericirilor oprite, ca în liceu în recreație, două țigări deodată, spre mirarea și indignarea Adelei: - Asta, fiindcă mi-ai promis că ai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a întâmplat? Știi tu ce s-a întâmplat? De ce nu răspunzi? În sania aceea e Ana, moartă. Și-n Ana e inima mea. Îi tremurau buzele și pleoapele; și-a plecat fruntea în coama iepei; a apucat între buze un moț de scai din coamă, ca să-și înăbușe gemetele. Mai mult decât patru zile n-au fost trecut și nana Floarea s-a întors în bună stare, cu badea Toma - și fără prunc. Țâncului îi găsise în satul Anei o mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ilie însă au urmat să facă gălăgie, răspunzând mierlei și zvonului de amurg al luncii. Din când în când treceau și stârci mari cu chemări răgușite; stârci pitici albi, când dădeau peste noi, își învăluiau zborul mai sus, cu spicul moțului fâlfâind. Între bălți, începeau să umble cârduri mici de rățoi stingheri în zborul lor de sară, cu șușuit de aripi. La plăvii, rămâneau rațele năpârlite și familiile lor de rățuște, pândind cu ochii lor de mărgele cum se boltește cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de obicei în poze! În cele expuse în vitrine, în rame argintii, bogat decorate, cel puțin. Deja mă simțeam puțin tulburată, încă dinainte de a realiza că era frumoasă: păr lung, negru, inelat (a cărui frumusețe nu era afectată nici măcar de moțul din frunte, cum se poartă în Long Island și de o fundă verde), cu un zâmbet larg care îi dezvăluia dinții perfecți. Dar, de bună seamă, fusese făcută cu mult timp în urmă, dacă mă luam după fundă și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Danny Jidovul? Și la circumcizia mea erau muzicanți și poeți, stăruia maică-mea. Își amintea chiar și stihurile ce fuseseră declamate pentru tatăl meu: Fiul tău, prin această circumcizie, este mult mai strălucitor, Căci lumina făcliei crește atunci când îi tai moțul. Recitate și cântate pe toate tonurile de către bărbier în persoană, aceste stihuri ale unui bătrân poet din Saragosa au marcat sfârșitul ospățului și începutul ceremoniei propriu-zise. Tatăl meu a urcat la catul de sus pentru a mă lua în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe un ton calm. Ne-am înțeles să împărțim câștigul. Dar spune-mi, James, m-am aplecat înspre el, ai specificat că trebuie să fie în pat sau se pune și capota mașinii lui? James a devenit de culoarea unui moț de curcan și a cloncănit ceva. I-am zâmbit dulce, mi-am terminat șampania și m-am îndepărtat, cu Sebastian ținându-se scai de mine. Înainte însă să-mi poată vorbi, Sir Richard interveni: —Shaw, nu ar trebui să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
s-a întors cu o hârtie de douăzeci și cinci. Mi-a întins-o, oftând încurcată. — Tot ce am. Ți-aduc și votca. Și o savarină? Știa că-mi plăceau savarinele. Fără savarină, am gemut. Simpla rostire a numelui dolofanei prăjituri, cu moțul ei de frișcă, mi-a întors stomacul pe dos. Într-o străfulgerare de amintire am văzut cum, pe la miezul nopții, la petrecere, intrase în sufragerie ochelarista pirpirie cu tortul de frișcă. — Mai bine două votci, am icnit. Mi se-apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
luat. Nu știam noi atunci de ce trebuise tată-său să nu-l ia de acolo mai devreme. Azi putem bănui. A fost și el militar și s-a liberat de curând. Trăiește pe undeva prin Munții Apuseni și a devenit moț get-beget. Dacă nu vă mai amintiți mutra lui, poate vă aduceți aminte că v-am rugat odată să mă duceți la Stamatescu și să mă ajute să-mi caut părinții. Și dumneavoastră ați zis, eram În cabinetul de istorie, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
doar că e ceva mai matură. Privirea nu mai e chiar aceeași. Vocea e și nu e tocmai la fel. Plus că vorbește cu un accent mult schimbat. Nu că n-ar putea altfel, dar Îi place. Io mi-s moț, zice. Mă, Mușule, da’ dă când lucrezi tu aici la canal? Amu fac doi ani, zice, că lucru de când eram militar. Dar aici sunt oameni din toate părțile, de ce nu vorbești ca ei. Noa, că și moți sunt destui! Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Io mi-s moț, zice. Mă, Mușule, da’ dă când lucrezi tu aici la canal? Amu fac doi ani, zice, că lucru de când eram militar. Dar aici sunt oameni din toate părțile, de ce nu vorbești ca ei. Noa, că și moți sunt destui! Cred că nu aveam mai mult de 15-16 ani atunci, dar vă asigur, pot să și jur dacă vreți, că atunci m-am decis să nu-i caut niciodată pe cei care-mi sunt, după legle naturii, părinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fiu și tată! Zare: — Iote, bă, ne-am găsit rudele. Moșule, nu-ți dă „tăticu“ tău o masă dân alea rezervate? Șef sală: Furie crescândă. Spume. — Vă dau În brânci afară! Mușu: Semeție. — Noa, hai numa hai! Io mi-s moț, mă! Valerică: — Și vrai, bre, vrai o suticî, spune? În tot acest timp, ca o populație microbiană ce pulsează pe o lamă de microscop, cele câteva zeci de corpuri umane aflate pe ring au tot zvâcnit În ritm și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așa o fost povestea, sau o fost altfel și dumneata vrei să-ți iasă filmu’??“ - Întrebă și Mușu. „Stai că n-am terminat“, zice Grințu. „D’apoi să spui Întâi cum o fost și pă urmă s-o termini!“ - insistă moțul. „Mușule, lasă gura!“ - pune Zare lucrurile la punct. Grințu continuă. „Nu peste mult timp, un an, doi ani și noul meu tată e arestat. Cineva a avut grijă și de el să nu scape nepedepsit! Așa că mesagerul, cel care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fântână. Dar între timp zâna se trezise și dănțuia pe ghizdele, ușoară ca o frunză, potrivinduși pașii pe acest cântec: Cel ce-n astă lume parte de renume, de avere și noroc să aibă vrea. Să mă-nhațe iute de moțul din frunte. De scapă însă clipa e vai și amar de el Căci ceea ce pierzi astăzi zadarnic cauți mâine și tot ce-ți mai râmâne E un amar regret. Sfârșindu-și cântecul zâna a sărit de pe marginile fântânii și a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Neamurile sunt creația lui Dumnezeu și pentru a ne desăvârși și a birui, avem datoria să ne rugăm precum marii voievozi înaintea bătăliilor și să luptăm. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan, moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii noștri și rătăcim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai invidiat de străini, cel mai însângerat și cel mai jefuit. Fiindcă am tolerat, s-au cuibărit la noi toți milogii, paraziții, afaceriștii străini de interesele noastre. Cu mâna pe inimă și cu ochii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu namila imediat în urma lor. Buzz parie trei contra unu că Tommy Sifakis nu va reacționa pozitiv la o abordare subtilă, așa că puse mâna pe bastonul de cauciuc și se îndreptă spre Pontiac. Prima lovitură spulberă capul de indian din moțul capotei. A doua făcu praf parbrizul. Trei, patru, cinci și șase erau dintr-un refren cântat de Spade Cooley și făcură o gaură în radiator. Norișori de aburi porniră a fremăta în jurul lui. A șaptea plesni geamul din dreptul șoferului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ochi dulci și să-i pipăie bicepșii, în timp ce sergentul de serviciu ar fi râs înfundat. Tânăra îi lăsase setul de poze pe biroul ei. Viu și cu ochii în cap, Martin Mitchell Goines arăta tânăr și solid și avea un moț enorm și uleiat - trăsătura cea mai evidentă a figurii lui văzute din față, din stânga și dreapta. Pozele fuseseră făcute cu ocazia celei de-a doua încarcerări pentru deținere de droguri. Pe tăblița care îi atârna de gât scria LAPD 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Dudley le arătă insigna de polițist. — Poliția. Vorbesc cu Mondo Lopez, Juan Duarte și Samuel Benavides? Cel mai înalt dintre viteji își desfăcu elasticul care îi strângea coada de cal și dezvălui o coafură pachuco - coadă de rață la spate, moț în față. — Eu sunt Lopez, zise el. Mal se decise să atace în forță: — Poate îi prezinți și pe prietenii dumitale, domnule Lopez. N-avem toată ziua la dispoziție. Ceilalți doi se îndreptară de spate și făcură un pas înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întrebare. Nu, nu-mi dă... — Atunci de ce-o faci? — Am auzit că Duaney și George sunt morți. Îi cunoșteam. Cine...? — Nu. Nu știu cine i-a ucis, altfel n-aș fi aici. Cât de bine îi cunoșteai? Băiatul se juca cu moțul de păr de pe frunte. — Împărțeam prânzul cu Duaney - Duane - și îl știam pe George atât cât să-l salut când venea să-l ia pe Duane. Se pare că voi trei aveați multe în comun. Corect? — Da. — Te întâlneai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]