11,876 matches
-
tot timpul, chiar și când era în travaliu - mătușa mea m-a lăsat pe mine să așez cărămizile și să tai cordonul. Pe drum, la întoarcere, Rahela m-a bătut pe umăr și mi-a spus că o să fiu o moașă de nădejde. Când a mai spus și că vocea mea era bună pentru cântecul mamei fără frică, am fost mai mândră ca niciodată. CAPITOLUL ȘAPTE Câteodată eram chemate să ajutăm câte o femeie care locuia aproape de oraș. Acele excursii îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
din oraș. Purta un veșmânt de in și niște sandale foarte frumoase și voia să vorbească doar cu Rahela: - Una dintre femeile de la curtea regelui e aproape de naștere, i-a spus ea mătușii mele. Regina lui Hamor le cheamă pe moașele din casa lui Iacob s-o ajute . Lea n-a fost prea încântată când am început să-mi pregătesc trusa pentru călătorie. S-a dus la Rahela și i-a zis: - De ce n-o iei pe Inna cu tine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acum când trebuie să culegem măsline? Mătușa mea a ridicat din umeri: - Știi că Inna nu mai poate să meargă așa departe cum e orașul. Dacă vrei să iau o scalvă cu mine, așa o să fac. Dar regina așteaptă două moașe și nu va mai voi să-ți cumpere lâna dacă mă duc la palat fără un ajutor priceput cu mine. Lea s-a uitat aspru la Rahela care spunea aceste vorbe meșteșugite, iar eu mi-am lăsat ochii în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dintre nașteri. Nu că ne-ar fi deranjat; excursia la palat era în sine o aventură pentru care eram recunoscătoare. Imediat ce am cunoscut-o pe mamă, regina lui Hamor a intrat și ea în cameră, curioasă să le cunoască pe moașele de pe dealuri. Regina, pe care o chema Re-nefer, era îmbrăcată cu o rochie strâmtă și dreaptă de in subțire, aproape transparent și pe deasupra purta o tunică din mărgele turcoaz - cea mai elegantă îmbrăcăminte pe care o văzusem vreodată. Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Așnan dormea. Singurul lucru cu care îmi puteam ocupa mintea era întrebarea dacă Shalem știe sau nu că eu mă aflu în casa tatălui său. Începusem să mă îndoiesc că-și mai amintea de asistenta neîngrijită care o ajutase pe moașa surorii lui de lapte. Eram ținută captivă, fără răspunsuri, iar zidurile dintre apartamentele femeilor și cele ale bărbaților erau groase și în lumea palatului nu se putea face nimic să ni se întâlnească cărările. După mai multe zile, Re-nefer s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să toarcă, țes catastrofal, se îmbracă ca niște bărbați și nu știu nimic despre ierburi. O să-ți facă niște fii la fel de proști, îi spusese Re-nefer fiului ei. O să avem grijă să ai parte de altceva. Re-nefer fusese impresionată de priceperea moașei de pe dealuri și-i plăcuse și chipul fetei care o însoțea. Se uitase cu bunăvoință la înălțimea mea și la puterea brațelor mele, la culoarea din obraji și la felul în care îmi purtam capul pe umeri. Faptul că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
chipul fetei care o însoțea. Se uitase cu bunăvoință la înălțimea mea și la puterea brațelor mele, la culoarea din obraji și la felul în care îmi purtam capul pe umeri. Faptul că la vârsta mea deja eram ajutorul unei moașe îi arăta că nu eram proastă. Când se dusese cu Rahela să guste ceva împreună, se interesase mai mult de mine, dar atât de discret că Rahela nu se gândise de ce era întrebată despre vârsta mea, despre statutul mamei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lase să-i scape din ochi. Dar poate tu îți amintești cum arată fata pe care o cheamă Dina, l-a întrebat ea pe fiul ei. E fata cu ochii întunecați, părul creț și mâini frumoase care a venit cu moașa. Ai vorbit cu ea pe hol când Așnan năștea. Shalem se repezise atât de năvalnic să-i îndeplinească cererea, că Re-nefer de-abia putuse să-și țină râsul. Când eu și prințul ne-am întors la palat, am găsit curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și orice bunătăți mai vor ei. Stai liniștită, o să supraviețuiască. - O s-o facă omul meu de strajă. Nehesi a mai dat o mulțime de piei la o parte. Eu o să mă ocup de durere și tu o să mă ajuți, micuță moașă. A tot trăncănit despre cât de ușor o să fie și apoi mi-a șoptit, cu un surâs atoateștiutor: - Știi că membrul bărbaților e mult mai frumos fără cămașă? Dar mie nu mi se părea nimic amuzant în toată povestea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pus mâinile în jurul statuetei, spunându-mi prin asta s-o păstrez și m-a pupat pe obraji. Pentru o clipă, sunetul răgușit și nerușinat al râsului Innei mi-a sunat atât de tare în urechi încât am crezut că bătrâna moașă e în cameră cu mine și chicotește amintindu-și profeția ei că Taweret mă va lua la ea. Săptămâna următoare, am simțit o fluturare ca o aripă de pasăre sub inimă. Am fost ca lovită de trăsnet de iubire pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Isis și Bes, zeița cea urâtă în formă de pitic care iubea bebelușii. Bucătăreasa, pe partea stângă, scutura un băț gravat cu scene de naștere deasupra capului meu ca să-mi ușureze durerea. Chircită sub mine ca să prindă copilul era o moașă pe care o chema Meryt. N-o cunoșteam, dar mâinile ei erau la fel de ușoare și de pricepute așa cum îmi imaginam că trebuie să fi fost ale Innei. Îmi sufla în față, ca să nu-mi țin respirația când venea durerea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vinete. Meryt s-a precipitat. A tăiat cordonul din jurul gâtului, și-a luat tuburile și a supt moartea din gura lui, suflându-i viață în nări. Eu țipam, plângeam, tremuram. Herya m-a ținut în timp ce noi toate urmăream ce făcea moașa. Fața întunecată ca de câine a morții a înaintat, dar exact atunci copilul a tușit și când a început să plângă supărat, ne-a alungat toate temerile. Colțul întunecat s-a luminat. Moartea nu mai lâncezește acolo unde e învinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lor erau acolo cu mine, când îmi țineam copilul în brațe. - Bar-Shalem, am șoptit. Mi-a luat sânul și a început să mănânce în somn. - Ferice de tine, am zis, două plăceri în același timp. Am dormit amândoi vegheați de moașa egipteancă, pe care știam că aveam s-o iubesc pentru totdeauna, chiar dacă ar fi fost să n-o mai văd niciodată. Noaptea am visat-o pe Rahela că-mi dădea o pereche de cărămăzi de aur, iar Inna îmi dăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acei ani, fără ca cineva să-și dea seama, în afară de Meryt. Meryt era mereu acolo, plină de o amabilitate neabătută, chiar și atunci când mi-am întors fața de la ea și nu i-am mai dat nici un motiv să țină la mine. Moașa venise să mă vadă în fiecare zi în săptămâinile care au urmat nașterii lui Re-mose. Îmi schimba bandajele și-mi aducea o supă făcută din oase de bou ca să prind putere și bere dulce ca să-mi facă bine la lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost înțărcat, Meryt mi-a adus chiar și un cadou - o statuetă mică, obsidiană, cu o mamă care alăpta. Am fost derutată de generozitatea ei, dar când am încercat să-i refuz atențiile sau darurile, ea a insistat. - Viața unei moașe nu e ușoară, dar ăsta nu e un motiv să nu fi drăguță, a zis ea. Meryt vorbea întotdeauna cu mine ca de la moașă la moașă. Nu conta că eu nu mai văzusem o cameră de naștere de când se născuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei, dar când am încercat să-i refuz atențiile sau darurile, ea a insistat. - Viața unei moașe nu e ușoară, dar ăsta nu e un motiv să nu fi drăguță, a zis ea. Meryt vorbea întotdeauna cu mine ca de la moașă la moașă. Nu conta că eu nu mai văzusem o cameră de naștere de când se născuse fiul meu; ea continua să mă laude pentru priceperea pe care o arătasem la nașterea lui Re-mose. Când se întorsese acasă după nașterea fiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
când am încercat să-i refuz atențiile sau darurile, ea a insistat. - Viața unei moașe nu e ușoară, dar ăsta nu e un motiv să nu fi drăguță, a zis ea. Meryt vorbea întotdeauna cu mine ca de la moașă la moașă. Nu conta că eu nu mai văzusem o cameră de naștere de când se născuse fiul meu; ea continua să mă laude pentru priceperea pe care o arătasem la nașterea lui Re-mose. Când se întorsese acasă după nașterea fiului meu, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ce se putea despre mine; doamna ei, Ruddedit, o întrebase despre mine pe Re-nefer, care îi dăduse doar câteva detalii. Meryt le luase pe acestea și țesuse o poveste fabuloasă. Cu vorbele lui Meryt, eu eram fată și nepoată de moașe, care știau meșteșugul plantelor și al infuziilor chiar mai bine decât necromanții de la On, acolo unde se învață arta vindecării în Egipt. Mă credea o prințesă a Canaanului, descendenta unei regine mărețe care fusese detronată de un rege rău. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
amestecat cu cel din sudul îndepărtat, iar pielea ei semăna cu cea din Nubia. Dar spre deosebire de Bilha, a cărei față îmi apărea dinainte când o auzeam pe Meryt trăncănind, ea era înaltă și falnică. - Dacă nu m-aș fi făcut moașă, zicea ea, mi-ar fi plăcut să fiu dansatoare, angajată la marile banchete în marile case și chiar la palatul regelui. Dar viața curge prea repede, zicea ea, cu un suspin prefăcut. Sunt deja prea grasă ca să mai dansez pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pentru Ruddedit, care era originară din On, acolo unde preoții sunt faimoși ca magicieni și vindecători. Doamna o privea cu bunăvoință pe Meryt și, când a văzut că e fată deșteaptă, Ruddedit a trimis-o să învețe meserie de la o moașă bătrână de-a locului, o femeie cu niște degete nefiresc de lungi care le purta noroc mamelor. Meryt se făcuse femeie în toată firea în acea casă și, la fel ca mama ei, se măritase cu un brutar de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vremea Nu te teme, oasele tale sunt puternice Nu te teme, vei fi ajutată Nu te teme, Gula te așteaptă Nu te teme, copilul e la poartă Nu te teme, va trăi și te va preamări Nu te teme, mâinile moașei știu ce fac Nu te teme, pământul e sub tine Nu te teme, avem apă și sare Nu te teme, mamă micuță Nu te teme, mamă a noastră a tuturor. Meryt cânta și ea când ajungeam la cuvintele „Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ea, încât a fost un miracol că a tras chiar și o gură de aer. Curând, la poarta grădinii lui Nakht-re au apărut mesageri de la cele mai mari case din Teba cu ordin să nu să întoarcă fără Den-ne moașa. Erau servitori ai unor mari preoți sau scribi care n-ar fi putut fi refuzați. Mă duceam doar dacă venea și Meryt cu mine, dar cum ea era tot timpul de acord, am devenit moașele locului, ceea ce însemna multe case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să întoarcă fără Den-ne moașa. Erau servitori ai unor mari preoți sau scribi care n-ar fi putut fi refuzați. Mă duceam doar dacă venea și Meryt cu mine, dar cum ea era tot timpul de acord, am devenit moașele locului, ceea ce însemna multe case mari unde doamnele și servitoarele se bucurau de pântece fertile. Eram chemate cel puțin o dată la șapte zile și pentru fiecare copil sănătos primeam bijuterii, amulete, in fin sau urcioare cu ulei. Eu și Meryt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
uitat mereu la cutie în timp ce vorbea, auzeam doar căldura vocii lui și îi urmăream mâinile care mângâiau liniile obiectului. Meryt a început să-l tachineze: - Drept ce ne iei, șmechere? Crezi că suntem niște doamne din alea bogate deghizate în moașe? Cine altcineva decât un bogătan și-ar permite un lucru așa fin ca ăsta? Cine ar putea visa la un așa obiect de artă decât cel care se ocupă de mormântul regelui? Încerci să ne păcălești, omulețule, a zis ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mei pe care mi-i ridicasem în timp ce vorbea. Meryt a văzut privirea pe care am schimbat-o între noi și a rupt tăcerea cu o viclenie de negustoreasă de pește: - Ea e Den-ne, negustorule, văduvă și cea mai bună moașă din Teba. Am venit la piață să căutăm un coș simplu în care să-și țină darurile pe care le primește de la mamele recunoscătoare. - Dar un coș nu se potrivește unei doamne, a zis Benia, întorcându-se să se târguiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]