115,804 matches
-
Gellu Dorian (1953. Nașterea) Noi ne-am născut din bucuria orgasmului datorat morții lui Stalin. (Ioan Groșan - final de discurs, Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, Iași, ianuarie, 2007) Erau toți înveliți într-o cîrpă de pluș de culoare roșie: Karl, Fredrich, Vladimir Ilici, Iosif Visarionovici, Felix Edmundovici scînceau în propria lor scîrnă pe
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
de bronz, iar ecoul venea din burțile unor kalashnikoave mereu lăsate gravide de neastîmpărul unui mire chinuit de luna de miere fără sfîrșit, balsam pe o rană lăsată deschisă de Dumnezeu ca pe Ivan Turbincă într-o hîrjoană continuă cu moartea, într-un buzunar sterp strivit de degetele degerate de sete ale mutului vorbăreț, dar nu vă jucați voi cu Iosif Visarionovici, niet, mustața lui mustea în dulceață ca în afișele care ne chemau să economisim nimicul lăsat peste tot la
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
struțului printre dune năucitoarea iarnă a firului de sorg dansul mestecenilor în goană de vifor dar corabia deșertului? O adevărată fregată, amice! Repede amiaza se scurge spre noapte, printre limbile focului îl ochești asudând, cu pulpa soioasă-ntre mâini visând moartea căprioarei în ceaunul de-aramă degetele picioarelor lui de poet al naturii, negre de fum, cu unghii scorojite, îndoite în carne scormonesc praful îmbibat de grăsime îți face cu ochiul, e ora când demonii ies la dans. Să jucăm, legiune
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
Constantin Abăluță 1 Acum tu poți ieși din moarte fără pic de ură și veni la mine tiptil în odaie cu acel aer mândru cu care ai fi reușit să-i înfurii pe mulți regizori ai vieților noastre cât ai fost viu și-ai trăit clipa și reazemul ei
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
zidit într-o odaie tu însuți printre cărțile rămase aiurea pe rafturi împrăfoșate erai ca acel miop care nu poate silabisi literele dar citește stelele noaptea vino adu universul aici în odaia mea dacă se mai poate conta pe adâncul morții tale ca pe miezul ruletei omenirii din uterul femeii vino și adu ceața propice oricărei creații ceața în valuri pe treptele care urcă la odaia mea trecând nepăsătoare pe la ușile vecinilor de bloc aceste cripte anticipate cu care conviețuiesc în
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
la stânga. Răsărit în care-mi simt viața pulsând și-ncep să cred că a te chema din morți e o piesă fluierată pe-o scenă de provincie. Sărac cât o odaie, bogat cât o masă de scris, lăudându-mă cu moartea ta din care nu pot să te scot, am pierdut cheia, am uitat-o pe dinafară mi-e frică de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie. 2 Cenușie zăpadă pe case încerc să-ți spun
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
munți vertiginoase umbre vor aminti ce îi desparte pe cei vii de cei morți izvoarele sunt jurăminte strâmbe pentru cei legați de respirație extatice itinerarii pentru cei ce călătoresc nencetat morții și copiii au în comun doliul prețios al apei morții și copiii se scaldă își trag pe ei o pieliță din aurul întregii rezerve lichide a universului dacă mori copil ești aspirat de bureții pădurilor lunare prin sporii lor pe care mamele-ndurerate îi presimt printre aceste vegetații sper să
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
în văzduh încercările mele de-a aplana tot ce dizolvă anii ești ridicol și disperat mi-ai spus și te-ai îndepărtat acum te simt mai apropiat decât atunci nu ai cum să mă crezi sau să nu mă crezi morții călătoresc fără nici o credință ori mustrare ei au intransigența primitivă a cailor bătrâni care sunt acasă oriunde s-ar opri să roadă vârfuri de crengi ori să bea apă dintr-o băltoacă iar omul sărmanul care-i urmează supus se
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
suprafața apei și lauda poate începe la căpătâiul celui ce nu va mai fi o laudă întâmplătoare ca o bucată de cretă găsită pe stradă cu care copiii scriu cuvinte ininteligibile pe pereții caselor căci asta le place cu adevărat morților : să vadă că n-au fost uitați și că nu sunt lăudați din obligație Mult timp am crezut că pot să-mi fac noi prieteni așa cum ți-ai cumpăra o altă masă de scris dar pe lemnul proaspăt mâna mea
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
Daniel Bănulescu Oricât ne-am zbate. Oricât nu vom. Moartea tot face cacă pe om. Orice ai zice. Orice ai fost. Moartea îți pune coarne de prost. Oriunde în nori ți-ai muta patul. Moartea te-aleargă. De gât cu Dracul. E doar o șansă. De sub cuțit Să scapi o
Balada morții omorâte cu un singur bobârnac by Daniel Bănulescu () [Corola-journal/Imaginative/3981_a_5306]
-
Daniel Bănulescu Oricât ne-am zbate. Oricât nu vom. Moartea tot face cacă pe om. Orice ai zice. Orice ai fost. Moartea îți pune coarne de prost. Oriunde în nori ți-ai muta patul. Moartea te-aleargă. De gât cu Dracul. E doar o șansă. De sub cuțit Să scapi o vreme: Să fii sfințit. Yahveh va face din moarte pilaf Și te
Balada morții omorâte cu un singur bobârnac by Daniel Bănulescu () [Corola-journal/Imaginative/3981_a_5306]
-
Daniel Bănulescu Oricât ne-am zbate. Oricât nu vom. Moartea tot face cacă pe om. Orice ai zice. Orice ai fost. Moartea îți pune coarne de prost. Oriunde în nori ți-ai muta patul. Moartea te-aleargă. De gât cu Dracul. E doar o șansă. De sub cuțit Să scapi o vreme: Să fii sfințit. Yahveh va face din moarte pilaf Și te scutură de ea că de o pată de praf.
Balada morții omorâte cu un singur bobârnac by Daniel Bănulescu () [Corola-journal/Imaginative/3981_a_5306]
-
Orice ai fost. Moartea îți pune coarne de prost. Oriunde în nori ți-ai muta patul. Moartea te-aleargă. De gât cu Dracul. E doar o șansă. De sub cuțit Să scapi o vreme: Să fii sfințit. Yahveh va face din moarte pilaf Și te scutură de ea că de o pată de praf.
Balada morții omorâte cu un singur bobârnac by Daniel Bănulescu () [Corola-journal/Imaginative/3981_a_5306]
-
sunet luna picură prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu învelit în mătăsile nopții mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătății laurii durerii se-ntind în inimă și eu călcând covoare de flori adormind otrava morții din cupe amare pe buzele mele haine prea strâmte vătămătoare vise stârnite din corn tot trupul topind focuri mistuitoare prin fibre în insuficientele mări mai reînviu din cenușă mai ridic ochii la stele mai strig prin pustie să-ntronez întunericul
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
mai ridic ochii la stele mai strig prin pustie să-ntronez întunericul? voi fi atârnând în câmpul senin cu brațe de brumă desfăcute pe nori departe în mine fără suflu în grote săpate în stânci în pânzele moi albite cu moarte ÎNTÂMPINAREA eu am să vin din trecut pe maluri de scorțișoară și ambră să-mi îndrept arterele și să privesc în sus, lângă zborul săgeții, dintr-o suflare să mi se sfărâme armura putrezind pe trup ca o frunză de
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
să ne ridicăm spre stele cu nostalgia că odată stele am fost NE ÎNDULCIM ÎN PREFĂCANIE Ne-ndulcim în prefăcanie Voci uitate în butoaie cu smoală Glasuri muiate în var, cât timp a durat să ne vedem în locul strâmt dintre moarte și naștere, să ne împotrivim și să o luăm de la capăt? Scuturând pomul de poamele acre vocile de dincolo vor răspunde din plin Valurile vor crește peste capetele noastre și vom renaște din prefăcătorie și veche-adormire când tremurul și delirul
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
Valurile vor crește peste capetele noastre și vom renaște din prefăcătorie și veche-adormire când tremurul și delirul ne vor căuta în urechi îndemnându-ne cu iluzii să nu mai întârziem în Împărățiile de dincolo cu o singură naștere și nicio moarte adevărată și să ne întoarcem în pământul cu idoli îngăduitori și încăpățânați Dar noi și mai încăpățânați Fără dovezi și nicio îndoială Vom învăța să iubim? Vom învăța să-mpietrim? Tu cel ce este acela, nu mă preda despărțirii De
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
ales când nu aș merita să fiu văzut. Să nu fiu jignit tocmai atunci când poate aș merita să fiu. Să nu fiu mințit tocmai când nu am dreptul să pretind sinceritate. Asta îmi va fi dorință și pe patul de moarte Care poate va fi sub forma unui morman de fiare Sau o saltea de spital sub care miroase aspru a clor Sau poate a unui maidan prăfuit. Când n-am dreptul să pretind sinceritate, Îmi doresc să nu fiu mințit
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
Viorel Lică Nu mai vrei nimic. Doar o noapte bună, înmiresmată, miloasă. Câteva bătăi de pleoapă să bată în tine voia lui Dumnezeu. Să-ți iubești destinul la ora țintuirii pe patul de suferință și moarte ca un simplu martor cu pași moi, fantaști, ca de pisică.
noul manual de ascuns trecutul by Viorel Lică () [Corola-journal/Imaginative/4362_a_5687]
-
din nou copil, Când lacul mă purta pe pieptu-i Ca pe un nufăr fără foi. Ne învelea, din ceruri, noaptea Cu întuneric, pe-amândoi. Mă bizuiam că nimeni, nimeni Măcar aici nu m-ar pândi. Cum credem, de-obicei, că moartea Pe alții - doar - îi va găsi. a) Căpițe Căpițe, sâni sălbatici, de mătasă Și de mireasmă. Dezgoliți se lasă, Fără rușine; grei și depărtați; De nimeni mângâiați ori sărutați. Din altă lume, pură și augustă, Ca la un piept de
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
În ea se adună și sunt fericiți. Vorbesc într-o limbă pe care n-o pot înțelege, Trăiesc într-o lume pe care n-o pot vedea. Mintea mea desenează cercuri, triunghiuri, pătrate, Ei cântă dincolo, dincolo de mine. Nu-i moartea. Doar ofilirea. Toamna târzie, Când rămâi gol și vântul te arde pe piele, Iar ploaia te-mbracă în frig. Puah! Ca guma de mestecat lipită de pantaloni, Ca o pată pe retină, ca un furuncul, ca urma Unei operații nereușite
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
ca-n Dante, șiruri vin ai morții sclavi: zdrobiți cei din războaie, tineri bravi cei ce-au căzut - dreptății străjuind - cei răstigniți și cei plătiți cu-argint cei mulți și proști, și filosofii gravi ca-n Dante, șiruri trec ai morții sclavi...) ...da! Charon mă așteaptă zi de zi ci eu mai pufăi - bine-i a trăi chiar când ești mort! am învățat s-aștept - fără-de-timp e Timpul înțelept! - milenii strâng - orbitele mi-s vii - iar Charon mă așteaptă zi de
Fumând pe malul Styxului… by Radu Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/4578_a_5903]
-
doar aceia care au De cine să se despartă pe cine să regrete Vin oamenii triști rămași singuri Ei reușesc uneori să-l vadă pe Sfîntul Petru Într-un colț al capelei după un castan după o cruce De granit moartea lor Va fi mai ușoară că vuietul mării Mai tîrzie decît întorsul acasă al ginerelui bețiv Mai arzătoare decît lama cuțitului uitat în ger Dar cel mai mult mi-e milă de un cal orb Căruia stăpînul nu-i mai
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
mine iar tristețea mea (sora mea mai mică) continuă să vorbească în somn. nu că te-am uitat dar uite: vine unu’ și zice: am plecat - și pleacă acum că am rămas în număr impar împrejurul paharelor pline parcă nici moartea nu ne mai sâcâie acum viețile noastre vor fi mai simple și mai lipsite de griji foga foga gesu lapu neagro neagro și te du iar fotografia ascunsă cu grijă în buzunarul cămășii la piept va începe din nou să
Kemada by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4265_a_5590]
-
Adrian Alui Gheorghe Legături primejdioase a murit domnul grasu cum, a murit domnul grasu? da, în somn bun om, păcat. a avut parte de o moarte ușoară a murit doamna aurica, ai auzit? care doamna aurica? coafeza, femeia aia înaltă și cu un neg pe nas a, cea care te-a coafat la nuntă exact măi, dar ce femeie frumoasă era și nu părea să sufere
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]