1,712 matches
-
dadaismului, condamnă excesele literaturii de idei căzută în ariditatea abstracției, promovează arta lui Marcel Iancu, a lui Victor Brauner sau a lui H. Maxy. Mai rezervat în intervalul 1920-1923, Vinea se implică mai mult începând cu 1924 în susținerea curentelor moderniste și avangardiste, culminând cu Manifestul către tinerime, celebrul articol-pledoarie publicat în Contimporanul. Polemizează indirect cu Iorga și cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
cerul își deschise bolțile albastre, vă cîntăm pe voi, eroi care ați șters lacrima florilor în rouă, voi ați dat istoriei alt mers, voi care ați deschis o eră nouă, de iubire" (ibid.). Modele și convenții literare diferite - clasice sau moderniste - sînt actualizate într-un limbaj sentimental, solemn sau familiar. În unele discursuri lanțul metaforic devine alegorie: "Hai să-mi fac un tramvai de vis, mi-aș fi zis, cu care să cutreier măcar așa, pe ascuns, rutele apocaliptice și însîngerate
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
din amintiri, evocări, dialoguri, pasaje narative sau descrieri. Pe de altă parte,trebuie amintit că o bună parte dintre romanele lui Mircea Horia Simionescu au o structură dificil de încadrat, în care elemente ale tradiției epice se împletesc cu inovațiile moderniste sau postmoderniste. Portretelor riguros construite li se alătură uneori procedee cu rezonanță ludică, turnuri ironice ale frazei sau acolade fanteziste. Toate aceste texte, diferite ca factură și finalitate, poartă pecetea inconfundabilă a stilului autorului Toxicologiei; un stil livresc și ironic
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
minunate se zăresc, ici și colo, și grădini tropicale superbe, precum și câteva parcuri naționale unde se pot admira specii de animale rare sau chiar protejate. Dacă orașul Nassau, capitala insulelor Bahamas, combină vechiul cu modernul, orașul Lucaya este un oraș modernist, amplasat pe una dintre cele mai populare destinații, insula Grand Bahama. A. M. Purcherea Flux turistic Numărul turiștilor care au sosit, în primele șase luni ale anului, în structurile de cazare din țara noastră a depășit nivelul de 2,445 milioane
Agenda2005-34-05-tursim () [Corola-journal/Journalistic/284114_a_285443]
-
alte spații culturale. În virtutea acestor reguli, pentru capitolul românesc din Haemus am propus o schemă tipologic-evolutivă, compusă din patru "moduli": Eminescu, "ultimul (mare) romantic" al Europei, creator al limbajului poetic românesc și matrice a întregii modernități literare în România. Mainstream-ul modernist (moderat) reprezentat de cei patru "mari" din interbelic: (1) Arghezi, ca autor al primei "revoluții" posteminesciene a limbajului poetic (revoluție de tip "baudelairian": estetica urâtului, lărgirea sferei poeticității etc.) - (2) Bacovia: reprezentant al simbolismului târziu, în faza de "autocritică" (precum
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
lunediștii” nu au venit, asupra liricii tînărului Mureșan, cu un format procustian al poeziei lor, atît de diferită de a sa. Receptînd diferența, au acceptat-o; și acceptîndo, au integrat-o - nu poetic, dar critic. Este motivul pentru care vizionarismul modernist al lui Ion Mureșan se va regăsi în fiecare tablou al generației, lărgind semnificativ nu numai suprafața de expunere, ci și conceptul de postmodernism românesc. Indiferent de formula sub care-l integrează, criticii și teoreticienii generației ’80 îl vor introduce
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
problemei aflate în discuție, s-a dovedit, în cele mai multe cazuri, expresia unui inteligent joc al alternării registrelor stilistice. Astfel, tonalitatea echilibrată a documentului istoric, stridentele cu caracter didactic și notația ironic-detasată conviețuiesc în paginile antologiei, revendicîndu-se de la autori la fel de diferiți. Moderniști sau tradiționaliști, criterionisti cosmopoliți sau gîndiriști dogmatici, conferențiarii abordează în textele lor o problematică pe cît de interesantă, pe atît de variată. Mircea Eliade deplînge, bunăoară, stadiul de perpetuu imitator în care se află eseistul autohton față de cel occidental, Ion
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
noastră istorică, rămânerea în urmă oferă impulsul unor febrile înfăptuiri culturale, la autorii mai noi conștiința handicapului este mult mai acută, aproape mutilantă. Deși sincronizarea cu prezentul cultural occidental e în perioada interbelică aproape realizată (cel puțin pe versantul nostru modernist), Fundoianu ori Eugen Ionescu resimt ca pe o traumă apartenența lor la spațiul românesc. Oricât de mari le-ar fi meritele individuale, bariera lingvistică și culturală le interzice accesul la condiția de universalitate. ,Fama nu are încă trâmbițe pentru noi
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
capitole sunt acelea intitulate Organicism și estetism, respectiv Cucerirea tradiției - de la descoperire la invenție. Din ambele reiese poziția mediană a criticului pe tabla epocii sale. Între extremismul tradiționalist al lui Iorga, care absolutizează trecutul și respinge ,modernismul năvălitor", și extremismul modernist al lui Lovinescu, care are priză asupra actualității literare dar aruncă la coș tradiția națională, G. Călinescu caută și descoperă un sistem de valori pe care își așează Istoria. Preia de la N. Iorga ideea tradiției ca ,înaintare organică" (și aceasta
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
romanului lui Stevenson trebuie oricum, de aceea, parțial revizuită. Vechea banalitate critică a antinomiilor etice gravitînd în jurul aceleiași axe (centru) se impune reformulată din perspectiva deconstructivistă a multiplicării centralității, un aspect "ideologic" al textului, de subtilitate, cu încărcătură poetică (post)modernistă avant la lettre. Doctorul Jekyll, "matricea" (nucleul) insolitului experiment, își ia simbolic rămas bun de la noi, la sfîrșit, văzînd "cele ce urmează ca privind pe altul și nu pe mine însumi." Aceasta este o aluzie nu atît la supremația răului
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
astfel se vede ea și în parbrizul mașinilor, citibilă însă în dublu sens. O dată ca lume răsturnată, iar apoi ca una înșelătoare, ca o descriere falsă a privirii profane. Aminteam că Nicolae Comănescu nu se sfiește să-și asume experiențele moderniste de până la el, iar seria oglinzilor retrovizoare, deși descinde direct din Donn Eddy (vezi Bumper Section XV: Isle Vista), își exprimă originalitatea tocmai prin adâncirea perspectivei reflectate, suprapusă continuu, ca în exercițiile lui Velasquez, peste panorama privitorului obișnuit. Ca și
Nicolae Comănescu din Berceni by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5387_a_6712]
-
indivizi arși în mod exclusiv de himera scrisului, pescuind într-o faună abisală, nu într-o piscină universitară." Din cînd în cînd, nemulțumirea e lăsată deoparte, pentru portrete de galerie ca, bunăoară, acela al lui Voronca: "menționat prin micile antologii moderniste ale tinerilor francezi, Voronca umbla ca o cometă în largi ocoluri, dintr-un colț al lumilor stelare, ca să apară într-altul." Însuși stăpînului casei, într-un moment de armistițiu, i se așază poza, unu la unu, în raftul cu modele
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
în toamnă, pentru a le face o propunere inedită: să-și numească pruncul Dada, pentru a primi în schimb 10.000 de dolari. În acest fel, cei doi pictori intenționează să marcheze 100 de ani de la apariția dadaismului - curent artistic modernist, 'care folosea arta abstractă și un limbaj adesea copilăresc, pentru a ridiculiza absurditatea lumii contemporane', informează publicația britanică The Independent. Copilul rus Dada trebuie să devină al doilea în 'rețeaua mondială' de copii cu acest nume. Până în 2016, când va
Dada, numele copiilor care vor marca jubileul de 100 de ani de la apariţia dadaismului () [Corola-journal/Journalistic/70163_a_71488]
-
ei", cine ar fi azi la noi, postmodernii? Cel dintîi care a folosit în mediul românesc cuvîntul postmodern, după cum ne informează Mircea A. Diaconu, a fost Alexandru Mușina, în 1981, referindu-se la un soi de lirism ce urmează modelul modernist, impus de Eliot și Pound. În 1986 poetul nostru reia subiectul, apreciind "curentul" în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza ( în cheie ironică și
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Kazushi Ono cu regizorul Richard Jones, al cărui ambitus operal include Îngerul de foc și Inelul Nibelungilor, aceasta nu e nouă. Londonezul Richard Jones are aceeași propensiune către pietrele de încercare ale genului, îndeosebi către acelea care dau greutate efervescenței moderniste: a pus în scenă spectacole extrem de dificile, precum Wozzeck (la Komische Oper din Berlin și Welsh National Opera - cu care, de altfel, a obținut în 2006 Premiul Braclays/TMA), sau, în teatru, Shakespeare. Cu spectacolul O Lady Macbeth din districtul
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
în afara timpului, pentru că timpul fusese deja confiscat de protagoniștii încremeniți în propria neputință sau derută. Luate rând pe rând, personajele romanului se dovedesc a fi supraviețuitori iluzorii, cadavre de cuvinte ce plutesc în derivă pe fluviul abia inventat al disperării moderniste. Axa cărții se susține, finalmente, în generozitatea cu totul inexplicabilă a lui Margaret Powers și a lui Joe Gilligan. Ei sunt singurii eroi cu adevărat pozitivi, al căror motor existențial e pus în mișcare de generozitate. Indiferent de tensiunile dintre
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
amplă enciclopedie a modernității europene. Georges Tzipoďa: Pînă la un punct, pictorul preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru }ipoia din ultima sa perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernistă, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. însă Georges Tzipoďa nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
creier nu strică nici unui vizionar. Sînt atâtea volume fără un proiect coerent și o idee, măcar, urmărită de dragul cititorului, dacă nu al poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist ori un minimalism postmodernist, o deplină platitudine a gîndirii poetice producătoare. Generația '80 a adus în poezia noastră tocmai reflecția asupra actului creator, desfășurată ca un spectacol în sine, pe durata derulării poemului. Autorul refuză postura orfică și își arată
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta consacrată ca atare, sînt privite și abordate dintr-un unghi personal, cu un polemism implicit de bună factură. Așa cum versurile tînărului Geo Dumitrescu aruncau cu vitrion în obrazul pur al poeziei moderniste din interbelic, mai multe pagini din antologia lui Alexandru Mușina par a fi replici directe și fine parodii la neomodernismul nichitastănescian. Crenelurile abstracte din 11 Elegii, toată acea tensiune a speculației care înghite și consumă realul, în trepte de combustie
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
2000: 14). E vorba, în fapt, de o violentă și insistentă "negare a sufletului uman", de acceptarea de către umanitate a tehnicilor disolutorii experimentate în secolul al XIX-lea, prin gândirea lui Nietzsche, și care au prins corp odată cu triumful doctrinei moderniste. Când individul devine echivalentul unui obiect, când e redus la un număr sau la un simbol, e limpede că tot ceea ce constituise efortul de a menține a umanului cade înfrânt. Intrat pe mâna psihiatrilor și a psihanaliștilor, doliul a fost
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
lumea unor Anatole France, Jules Renard, Pierre Louys. În acest sens presupun că un congener, Alexandru George, mărturisea în numele amîndurora că „marcăm alexandrinismul cel mai vădit în mijlocul «noii» literaturi”. Ceea ce rămîne după ce modele se demodează merită o atenție aparte. Tumultul modernist încă neepuizat, ci numai vag îngrădit conceptual sub eticheta șovăielnică a postmodernismului, care ar vrea să indice o sinteză, nu s-ar putea dispensa de structurile anterioare, în care limpiditatea rațională, naturalețea în înțeles de comunicare constelată de expresie dădeau
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
înălțimea obișnuită a articolelor lui Paul Georgescu, că are un aer simplificator care poate indica o intenție posibil ironică, mai ales din partea unui critic care, în repetate rînduri în ultimul timp, se arătase ferm de partea înnoirilor poetice de tip modernist, de partea cosmopolitismului și a deschiderii. A vorbi acum despre „bogata viață sufletească” a eroului comunist care nu se regăsește în poezia poetului tînăr poate cel mai reprezentativ tocmai pentru înnoirile poetice ale momentului, e paradoxal. Sau poate doar semnificativ
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5477_a_6802]
-
unei vechimi care e o mixtură de geografie, botanică și credință local nuanțată. Are aerul unui ins ajuns într-o metropolă unde își dă seama că nu se poate despărți de imaginea locului natal pe care-l inventariază cu rafinament modernist: "Un răsărit de soare, ceaiul de cătină / Bătaia vecinei în perete / Ai de ales: plăcinte cu mărar / Ori urcarea pe munte / O albină căzuse din raiul ei de polen / Tocmai în fața luminii / Abia ivită pe cer / Așteptai să răsune cuvinte
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
acestor "spiriști" vor trece prin închisorile comuniste sau vor cunoaște experiența interdicției. Profesorii, la rîndul lor, puteau, cei mai mulți, onora oricînd o catedră universitară, iar nivelul de exigență al liceului era extrem de ridicat. Chiar și așa, aici se respira un aer "modernist", "revoluționar" și "relativist", în comparație cu mai cazonul, mai "neo-sămănătoristul" Liceu "Gh. Șincai" (după cum transpare din microromanul Eseu romanțat asupra neizbînzii, apărut la Editura Timpul în 2003). Fapt semnificativ: procentul de promovabilitate - după cum reiese dintr-o statistică realizată în 1927 de directorul
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
-n pleoapa unui vis". Iată un vers splendid. Spre vis sunt trecători adânci și moi", sună un altul, de aceeași factură. Sunetele se sting, culorile se șterg, contururile lumii devin fluide. Realitatea, așa cum este ea percepută și reconfigurată de liricul modernist, se cufundă în apele somnului și ale uitării. După care (ca la un mare poet român, romantic și clasic în aceeași măsură), un ochi interior se deschide pentru a fixa, în marea de aparențe volatile, esențele. Reflexia lasă loc reflecției
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]