1,321 matches
-
de bine a suportat buclucul din urmă! Tocmai asta vreau să-ți povestesc și m-am antrenat cu Walter și minunile lui! E așa de amuzant, că te-ai îmbolnăvi înadins ca să-ți aplice "terapeutica lui morală", cum zice el. Mofturile pe care le spui și tu, leit-poleit, dar cu schepsis! - Firește, dacă e Walter! zise Mini, jumătate în glumă, jumătate cu invidie. - Să vezi! Am ajuns la marele eveniment! Pe când totul mergea bine, veneau din când în când și vizite
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
valsând, cu palmele făcute pumni, ștergîndu-și urdorile dimineții. Ne pupăm ca verișorii și mă iau după ea în casă. E foarte sumar îmbrăcată și miroase a somn. Casa o cunosc foarte bine, v-am spus că am mai gustat din mofturile iubitei mele. Așa că mă îndrept către camera ei, în care patul, prea mic pentru doi, mai păstrează încă forma corpului ei în cearșaful mototolit. Nu știu ce i-a venit în dimineața aia, că m-a luat de mână și m-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fi putut transforma într-o renunțare definitivă, mai ales că principalul lor adversar, domnul Nicanor, luase măsuri atît de strașnice în privința ruinelor. Nu, nu trebuiau să renunțe la comoară pentru nimic în lume! Așadar la treabă, fără îndoieli și fără mofturi! Primul contact l-a luat Virgil, în dimineața aceea, cu Vlad. L-a găsit în curtea casei, supărat și cu ochii roșii. A plîns, gîndi Virgil. Înseamnă că iar îl trimite maică-sa cu vaca la pășune. Și rămase încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
plecăm! spuseră cu toții în același glas și porniră plini de voie bună. Ilinca fu pusă în gardă cu povestea cerbului din pădure, ceea ce motiva lipsa din grup a lui Tomiță. Uite-așa începu expediția la Peștera Liliecilor. Fără prea multe mofturi, fandoseli și alte marafeturi cu care erau obișnuiți din alte ocazii. Drept e că erau oameni serioși cu toții, nu niște mucoși plîngăreți de care găsești cu duzina pe toate drumurile, cît ai scăpăra un chibrit. Ziceți poate că Bărzăunul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
l-ar pocni pe Bărzăun, ca răspuns la insultă, gestul său l-ar mătura poate definitiv din atenția Ilincăi și, bineînțeles, acest fapt l-ar scoate cîștigător pe Virgil. Or, el nu era dispus să piardă prietenia Ilincăi pentru un moft al Bărzăunului. Așa că, în loc să sară în sus și să tune ca de obicei, începu să rîdă odată cu ceilalți (adevărul e însă că s-a forțat cumplit să rîdă în acel moment) și se apropie de Bărzăun, zicîndu-i cu jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
are ce căuta în mijlocul nostru! Nu-i așa, Nuțule? Hai! răsunară cîteva glasuri. Nuțu ridică din umeri și nu spuse nimic. Ultimele vorbe ale lui Vlad însă fuseseră spuse mai mult pentru a o împiedica pe Ilinca să mai facă mofturi și nu pe Nuțu, cum a creat el impresia. Aprinseră lanternele și pătrunseră cîțiva metri în interiorul nu prea primitor. Tavanul, în loc să se ridice, cum se așteptau, cobora, dîndu-le impresia că în curînd nici nu vor mai putea înainta. Tăceau înfiorați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cîntat!... Se ducea și el în ziua următoare cu toată echipa din comună, în care era și Ilinca, să prezinte un program artistic pe scena Teatrului de vară din oraș. Dar așa?... Cu ce s-a ales?... Cu singurătatea și mofturile pe care nu și le mai putea suporta nici el... Iar acum trebuie să se ducă singur pînă în creierul munților să prindă păstrăvi... Ei, ei, cît sperase, sărmanul, că va merge și Ilinca în pădure cu el!... Ea însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i mai dea și el cu gura. Ne gândeam că s-ar putea ca arbitrul să nu se simtă la largul lui să-i dea voie să joace lui Ghiță imediat după intervenția noastră. Trebuia să-i lăsăm timp pentru mofturile și ezitările de rigoare în astfel de împrejurări; chestie de abilitate diplomatică! Dar iată că intervenția noastră a prins bine. În repriza a doua, Ghiță a apărut pe teren în fruntea echipei lăzăriste, care radia de mulțumire și încredere. De
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
intenționam să ne retragem, când deodată Barbă, ridicîndu-se de pe scaun, îmi spuse zîmbind: ― Am auzit, Băjenarule, că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului". Am fi curioși să te auzim și noi! ― Cu plăcere, domnule director! Și, fără să fac mofturi, repetai pentru a nu știu cîtea oară imitațiile pe care le știam, spre marea încîntare și chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. ― Bravo, mă... bravo, Băjenarule, extraordinar... uite, domnule, n-am știut că ai așa talent! Ba, Niculescu-Brăilițeanu a venit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de zis, dar nu se comparau cu ea... nu că țin eu la ea, dar așa e! ― E, în sfîrșit!... ― În sfârșit, cam la o săptămână de la chestia asta, observ eu că Tanți e mai rece cu mine, că face mofturi, că zice că nu mai are timp să ne vedem, și alte mărunțișuri! "Hm! mi-am spus. Nu e lucru curat la mijloc... Trebuie să descopăr neapărat ce-i cu asta". Și când își scotea batista, nu știu cum se face că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
elegant, îmbrăcat vara mai mult în alb, sau pantalon alb și haină închisă la culoare sau invers. Întotdeauna proaspăt bărbierit, parfumat, pomădat, cu batista mare la piept și cu floare roșie la butonieră. Purta baston nu de nevoie ci de moftul modei. Avea buzunarele doldora de bani fiindcă în afara pensiei mari, a celor trei hectare de vie și a agoniselei la bănci mai avea și fabrică de sifoane din care scotea bani grei spre satisfacția lui, a femeilor, dar mai ales
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nava aia idioată, la toți nefericiții ăia. - Ești pe aproape; dar poate vrei să te întorci la mama ta, răspunse Gosseyn. Dar chiar în timp ce vorbea, se adaptă în sinea sa la analiza făcută de Enin. Nu era rău, după toate mofturile acelea de copil. Dar trebuia să admită că gândul, convingerea, că pentru Majestatea Sa Imperială Dzan, un loc cum e Pământul, în care nimeni nu făcea temenele, era respingătoare se dovedea cam zădărnicită. Și, respingător, în cel puțin unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
lipite de corp... Femeia-șarpe, care se evaporase din salon, urmărindu-l din umbră pas cu pas, se Încolăcea acum de gâtul lui, susurându-i șoapte ispititoare la ureche. Masterandul Însă nu se mai lăsa ca altădată dus de nas de mofturile unei femei care Încerca să-l prindă În mrejele sale, ci, Înfigându-i degetele În beregată, o Îndepărtă de pe trupul lui, aruncând-o printre jerbele veștede de flori risipite pe mormintele din jur. Triumful și-l serbă printr-un chiuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
i-a mai tihnit de nevastă, de copii, de nimic. Prima care l-a părăsit a fost nevasta. Mihai nu s-a putut resemna cu un asemenea afront. Ani de zile a terorizat-o, i-a spus că este un moft noua ei legătură, nu a acceptat să fie abandonat. Se credea o victimă perfectă. Nici copiii nu-l prea iubeau, prea fusese ocupat când ei aveau nevoie de o mângâiere. Ațos și înrăit, a trebuit să accepte singurătatea. A venit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Odată cu întrebarea, a pornit pe cărarea ce duce spre pădure. Când a dispărut după primul tufan, a strigat: Vezi că ți-am lăsat la mine în chilioară niște lapte și o coajă de azimă. Cred că n-ai să faci mofturi. Nu sunt eu omul care să facă nazuri, părinte - am răspuns eu, pornind spre chilioara-bordei a bătrânului. M-am oprit pentru un timp, să ascult cântecul păsăretului din pădure, care curgea ca o apă spre sălașul bătrânului. Am deschis ușa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un cuib de leneși; truda locuitorilor e aparentă, un mod „inocent” de a fugi de efortul adevărat, care naște istorie. E nevoie de o autoritate neiertătoare, de un bici nou, nu de spirite umaniste care să aplece urechea spre orice moft al plebei. Cel mai potrivit e un general. Să pună la zid pe cine fură, pe cine se dovedește sperjur sau se ridică împotriva Cetății! Unul care - în primul rând - pe mine și pe Romancier ne-ar da drept pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
au izbutit; vroiau, adică, să se vâre acolo unde și ție locul îți este prea strâmt. În adâncul tău, să te sufoce și în ultima ascunzătoare. Cu nimicurile lor, cu grijile lor stupide, cu perfidia, cu plânsul la comandă, cu mofturile, cu țâfna lor, cu amorurile trecute, pe care le poartă în taină, răzbunându-se instinctiv pentru nereușitele de dinainte. Nu pricep nimic, tot mai convinse că înțeleg totul. Amuzante, detestabile, te-ai folosit de ele. S-au folosit de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
contravizitele. Scrii! De parcă asta ar fi esența unei vieți! În urmă cu douăzeci de capitole, ai întâlnit o femeie, a vrut să te scape de multe griji. O privești c-un ochean întors, tot mai aburit. Singur, ferit de orice moft; suveran peste imperiul infinit al colii de hârtie. Peste infernul personajelor gândite. Peste iubirile lor nefericite. Peste morțile lor premature. Autor al izbânzii și al fericirii lor, atunci când hotărăști că lucrurile trebuie să se termine cu bine. § Bătrânul vorbește într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu văd - acum - deloc sublimul pasiunii mele: numai instinct. Romancierul își pierduse mințile și mai și, dar după cine nu și le-a pierdut? A fost un armăsar, doar pentru asta l-au plăcut femeile. Nici una nu i-a suportat mofturile, firea lui imposibilă. Nici Caravella măcar, curva curvelor. Aș strânge-o de gât; s-a săturat de tăvăleală și-acum ne învață ce e morala! Ce e iubirea! Vrea să ne convingă cât de curată este ea și cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
morală și dreptate, lumea, puhoi, a pornit spre Cazinou. După numai o jumătate de ceas, locul păcatului și al dezmățului era o vâlvătaie. Focul purificator. A urmat Primăria. Apoi vila Magistratului. Noaptea luminoasă a Stațiunii; Carnavalul cu licurici era un moft. Vitrinele de pe Corso au fost făcute zob și flăcările au mistuit încă vreo zece case. Viciul s-a dovedit inflamabil: Pensiunea s-a aprins de la o scânteie. Fațada Teatrului a fost unsă cu catran, iar pe zidul bisericii cineva a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Fulgerul rupt din despletirea norilor este răzvrătirea fulgerului. Mărul căzut de pe ram este revolta mărului. Dincolo de ordinea ta, în cele neordonate, există o lege universală a vegetării. Vino și vezi unde ai greșit! Dragostea dintre atomi, conexiunea universului; între suflete mofturi de îngeri ajunși la pubertate. Materia, într-o continuă întrupare, materia își cheamă materia mai devreme sau mai târziu. Cum și când se întâmplă întregirea doar cel ce nu se mai rabdă hotărăște (răbdarea, un compromis al obscurității). Copil, adolescent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Cine știe prin ce crâșmă doarme cu capul pe masă sau poate l-a călcat vreo mașină, l-o fi prins poliția buzunărind prin tramvaie! A plecat și v-a lăsat pe mâinile mele, hristoșii mamii voastre de târâturi! Faceți mofturi, nu vă ajunge, nu vă convine! Pentru 700, primiți cu vârf și îndesat! Auzi? Gogoși, gogoși, mar-me-la-dă, peș-te... Vă suflăm în borș, bă, vă scărchinăm între coarne! Futu-vă muma-n cur de răpănoși! La colectivă cu voi, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
administrezi moartea dinlăuntru sau dinafară. Petru se cufunda în moarte ca în apa botezului. 26. Mai lasă-mă dracului cu facultatea ta, te-am purtat în liceu patru ani! Internat 700 pe lună, bani de tren, bani de cărți, haine, mofturi de derbedeu! Ți-a intrat Iașul în cap, eu ți-l scot, cruciulița mă-ti! Iar tu, tacă-ți fleanca, muiere! Ați trăit pe spatele meu toți cinci ca niște căpușe. Uite, am mâinile degerate, picioarele mi-s pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
produse ceramice!" Am futut atâția bani ca să ajungi la fabrica de cărămizi? La muncă, gata, sau la păscut! Lasă-mă dracului cu facultatea ta, mai sunt doi care vor să ajungă specialiști în făcut chirpici! Iar internat, iar cărți, haine, mofturi. Măi Vasile, copii nu au nici o vină, nu-i mai înjura, te bate Dumnezeu, s-or descurca ei în viață și fără studii, lasă-i în pace. Tu să taci, curva dracului, te-am făcut mare doamnă! Femeile muncesc câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Deci: existența se sprijină pe un așezământ de fotolitografie în care se fabrică zilnic puzderie de diplome și certificate ad-hoc. Autor principal al acestor importante documente Doamna Lume. Aprobări, adaosuri sau ștersături Domnul Destin. Ziceți, pentru edificare! DOAMNA LUME: Petrică Moft... BUFONUL: Profesor doctor docent Petre P. MoftuPerjasca... DOAMNA LUME: ... farsor en gros și en detail... BUFONUL: ... șeful Catedrei de etică. DOAMNA LUME: Costea Urlă... BUFONUL: Constant Urlătescu... DOAMNA LUME ... fabricant de gogoși... BUFONUL: ... poet-cetățean și respectat om de litere. DOAMNA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]