4,567 matches
-
sfîrșit, statutul de vasalitate interzice Principatelor să ducă o politică externă oficială. Domnitorii Țării Românești și ai Moldovei nu au reprezentanți recunoscuți în străinătate, alianțele negociindu-se în secret. Au existat, prin urmare, timpuri tari de mobilizare anti-otomană de partea moldovenilor și valahilor. Chiar la originile întemeierii statelor românești, Mircea cel Bătrîn, domnul Țării Românești sub protectorat maghiar, se află implicat în războiul anti-otoman. El ocupă Dobrogea și Silistra pe malul drept al Dunării de jos. Ungurii căutau să se instaleze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fiind înțelese de contemporani ca o continuare a cruciadei. În 1472, Ștefan se căsătorește cu Maria de Mangop, descendentă a Comnenilor, a Paleologilor și a Assanizilor. Cronicarii îi amestecă pe perși, altădată inamicii Bizanțului cu turcii, cu care se bat moldovenii. Se povestește că domnitorul împreună cu oștenii săi, după fiecare victorie, sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului. Modelul celebrat în legătură cu persoana lui Ștefan cel Mare este acela al împăratului Constantin, învingător
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avid să facă cunoscute moravurile și obiceiurile compatrioților săi, un iluminist care oscilează între tabloul unei Moldove în splendoarea vîrstei de aur și imaginile aceleiași Moldove, întîrziate, superstițioase și violente. Cantemir prezintă cu minuțiozitate o societate a unor comunități amestecate: moldovenii pe care îi consideră "puri", grecii, albanezii, sîrbii, bulgarii, nemții, polonezii, evreii, țiganii. În capitolul pe care îl consacră religiei moldovenilor, el menționează: "În zilele noastre tot norodul ține de biserica creștinească a Răsăritului. Nu se îndoiește nimeni de slova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aur și imaginile aceleiași Moldove, întîrziate, superstițioase și violente. Cantemir prezintă cu minuțiozitate o societate a unor comunități amestecate: moldovenii pe care îi consideră "puri", grecii, albanezii, sîrbii, bulgarii, nemții, polonezii, evreii, țiganii. În capitolul pe care îl consacră religiei moldovenilor, el menționează: "În zilele noastre tot norodul ține de biserica creștinească a Răsăritului. Nu se îndoiește nimeni de slova credinței, nimeni nu se arată fără luare-aminte față de vreuna din porunci și nu face nimic din cele oprite de biserică. [...] O
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
grea. Aceste trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă intruziunea elementului străin, impun o viziune a războiului ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă moldovenii și muntenii. Satele se depopulează și țăranii se retrag spre Transilvania și Rusia. Modelul sau mai exact visul bizantin nu rezistă datelor care îl subminează. Fanariotul este investit de un împărat și acest împărat este sultanul! Fanariotul este un reformist
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scriitorului moldovean Vasile Alecsandri, implicat în revoltele de la 1848 din Moldova și din Țara Românească, în momentul în care scriitorul se adresează unei corespondente din Franța, la 14 octombrie 1848: "Sînt un țăran de la Dunăre, aproape barbar, în sfîrșit, un moldovean și cu asta am spus totul!" Și continuă: "Doamnă, țara mea este frumoasă, bogată, pitorească, atît prin culoarea sa primitivă cît și prin lipsa unei civilizații necesare. Este o mică oază, cu atît mai necunoscută cu cît este pierdută între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a servilității față de turci printr-un fel de înstrăinare care, sub tirania prințului Sturdza (domnitor al Moldovei), implică interzicerea pătrunderii ideilor noi. Comentariile lui Colson sînt foarte dure: "Toate aceste neînțelegeri întrețin în societatea moldavă un sentiment de egoism. Moldovenii își pierd curajul, nu se mai cred în stare să reziste, se mărginesc doar să se lege prin jurămînt. Fiecare se ocupă de propriile probleme. Bărbații nu se mai gîndesc decît să se îmbogățească, femeile nu vor decît să strălucească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de glorie și de fericire pe care vi le adresăm noi, emigranții din Moldova. Singură victoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Muntelui Athos, patriarhilor de Constantinopol, Ierusalim, Alexandria și Antiohia. Veniturile obținute de pe aceste pămînturi ale mănăstirilor conduse de egumeni greci sînt pierdute de Principate. Simbolic, gestul este grav. În 1857, un reprezentant al Rusiei la Iași a declarat interlocutorilor săi moldoveni: "Amintiți-vă, domnilor, că există legături mai puternice decît legăturile politice și acestea sînt legăturile religioase. Nu uitați că și dumneavoastră aparțineți acestei mari familii ortodoxe care ocupă Orientul și care are în frunte Rusia". Giers vrea să joace rolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moment, Constantinopolul nu scapă ocazia și se adresează puterilor garante, pentru a chema la respectarea termenilor Convenției din 1858. Se știe că Franța susține menținerea unirii sub conducerea unui prinț străin, că Rusia se bucură de influența sa pe lîngă moldoveni pentru a încuraja separarea lor, că Austria și Turcia s-au opus acestei uniri și că Prusia s-a mobilizat în vederea pregătirii războiului împotriva Austriei. La fața locului izbucnesc rivalitățile între persoane. În Moldova, separatiștii și unioniștii se insultă reciproc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suferit Moldova, sacrificată în urma Tratatului de la Berlin. După amărăciunea rezultată din restituirea către Rusia a porțiunii din Basarabia dobîndită în 1855, trebuise să i se impună, prin măsuri luate în favoarea evreilor, încă o probă care cade aproape în întregime asupra moldovenilor. Aceiași intelectuali scriitori, Alecsandri și Eminescu, care subliniază această strivire a României de către marile puteri, intervin în favoarea cauzei apărării națiunii într-o modalitate antisemită. Cît despre soarta comunităților evreiești din România, aceasta nu este deloc reglementată. La douăzeci de ani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de origine română sînt influențați de socialismul revoluționar. La Chișinău funcționează cîteva societăți secrete, dominate de intelectuali evrei. Alexis Nour, care publică în Viața Românească în 1906 și 1907 lungi scrisori din Basarabia, constată: "Tinerimea noastră locală, ruși, evrei și moldoveni, este o formație cu caracter rus pur, o generație educată sub presiunea revoluției, asimilînd toate curentele de idei care domină universitățile din toate centrele intelectuale importante ale Rusiei. [...] Toți intelectualii Basarabiei, oricare le-ar fi originea, privesc totul prin prismă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu naționaliștii. Octombrie 1905 găsește un ecou favorabil la liberalii și la naționaliștii Moldovei: alegerile și campania electorală pentru Prima Dumă din primăvara anului 1906 creează necesitatea unei organizări a militanților intelectuali, a elevilor seminarului teologic din Chișinău. Dar nici un moldovean român nu este ales pentru această Primă Dumă, rapid dizolvată. Conștiința slăbiciunii organizării democratice și patriotice a românilor este la originea publicării primului jurnal "național-democratic", Basarabia, lansat la 24 mai 1906. În jurul publicației gravitează tineri militanți ca loan Pelivan, Pantelimon
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei Bănci agrale, a tuturor pămînturilor necesare nevoilor țărănimii, răscumpărare controlată de inspectori, în spiritul păcii sociale. Aceste revendicări formează baza mișcării din 1917. Anunțarea revoluției ruse din 5 martie 1917 nu suscită la început nici un fel de mișcare printre moldoveni, dar euforia cuprinde repede mediile democratice, naționaliste și revoluționare. Unanimitatea care își are originea în cadrul populației românești și a minorităților din Basarabia conduce spre cîteva obiective simple: autonomia Basarabiei în noua federație democratică rasă, respectul drepturilor tuturor naționalităților, împărțirea pămînturilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însoțită de revendicări teritoriale asupra Basarabiei, situația se complică. Divergențele se radicalizează în decembrie 1917. Se impune constituirea unui organ central. Se organizează Sfatul Țării. În Moldova, totul începe cu dezorganizarea armatei, în care au fost înrolați 300.000 de moldoveni încă din august 1914, și cu incapacitatea guvernului provizoriu revoluționar de a susține această margine a imperiului. Se structurează unitățile corporative: grape și soviete de soldați sînt circa 10.000, în mai, constituind soviete la Odessa și la Chișinău -, cooperative
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ales, Sfatul Țării. Inițiativa este luată pe 23-27 octombrie de congresul soldaților din Chișinău care, cu 900 de delegați, proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei. Congresul mai pretinde constituirea unui Sfat al Țării compus din 120 de deputați (70% moldoveni și 30% de alte naționalități). Orientarea congresului este clară: Basarabia autonomă se integrează într-o republică federativă democratică rusă, soldații moldoveni se organizează în cohorte de 100 de soldați pentru a lupta împotriva anarhiei cauzată de demobilizare. Proprietatea privată asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor Ghibu, redactor al ziarului Ardealul, face un istoric al legăturilor dintre Transilvania și Moldova: "Ardealul este nu numai leagănul întregului nostru popor, dar este și leagănul vostru deoarece moldovenii au venit din Ardeal în urmă cu aproape șase sute de ani". Ghibu revine la istoria originilor, la împăratul Traian, la suferințele trăite în fața invaziilor barbare... Deschisă la prînz, ședința se încheie la ora 8 seara. Sfatul își atribuie un organ
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se exprimau revendicări sociale și o nevoie de autonomie cu care autoritățile de la București urmau să se confrunte. Compoziția populației urbane a Basarabiei, după statisticile rusești din 1912, cu 37,2% evrei, 24,4% ruși, 15,8% ucraineni, 14,2% moldoveni, exprimă măsura rusificării Basarabiei. Întoarcerea la patria-mamă însemna o întoarcere la românitate. REALITATEA RĂZBOIULUI Națiunea română intră în război în august 1914 pentru transilvăneni și Basarabia, Vechiul Regat rămînînd în afara conflictului. Unitatea ce va rezulta în 1918-1919, în urma acestui război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
peste tot îi datorim toate relele de cari suferim: politica. Uitând cu totul că limba noastră e singura în Europa care se vorbește aproape în același chip în toate părțile locuite de români, uitând că n-avem dialecte și că moldoveanul se-nțelege tot așa de bine cu crișanul ca și acesta cu oamenii din Banatul Craiovei, politicilor noștri nu le era de-ajuns această dovadă și de unitate între noi și de deosebire către străini, ci au căutat să ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu mai vedea reprezentată Moldova, iar dacă ne uităm în centrele de administrațiune ale statului nu vedem decât corifei ai partidului cari, oricât de mărginiți ar fi, se preferă unor funcționari speciali de resort dacă aceștia se întîmplă să fie moldoveni. Nu țara, facțiunile din București sânt arena de recrutare pentru funcțiunile înalte ale statului Român, și meritul de-a fi dirijat alegeri prin diferite colori e mai prețuit decât capacitatea administrativă sau învățătura, aceasta mai cu seamă pentru că rădăcinele partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
diferite colori e mai prețuit decât capacitatea administrativă sau învățătura, aceasta mai cu seamă pentru că rădăcinele partidului radical sânt în păturile de existențe catilinare ale capitalei. În numeroasele înaintări în armată ni se asigură că partea cea minimă este a moldovenilor. Cu regret întrebuințăm această denumire, dar este straniu ca faptul să se producă necontenit și sistematic. Nu vorbim de alte pierderi naționale. De la Moldova s-a luat Basarabia, care forma circumscripția economică a Galaților; asupra Moldovei s-a rezolvat cestiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decapotabile, la Mamaia, la Sinaia. Văd, brusc, silueta lui Ion Pillat, cu baston și canotieră. Metaforă a unei Românii care fuge-ndărăt, tot mai departe de noi. În scuarul din fața Teatrului Național, Sadoveanu, făcut de Irimescu, e, firește, supraponderal. Amîndoi moldoveni, unul taciturn, cu gabaritul propriei opere, celălalt, suplu și molcom-verbios, au trăit prosper în toate timpurile. Bustul lui Sadoveanu e masiv-abundent, orice amănunt vestimentar capătă dimensiuni baladești. Lavaliera e o perche enormă de testicule de zimbru, pe care stă Ceahlăul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un motiv mult mai grav. Deși în spectacolul deșertăciunilor lumii nu pare a însemna mare lucru. De altfel, inadecvarea ar fi, aici, chiar neavenită. Sadoveanu. Conu Mihai. Care dintre coloșii rapsozi ai prozei românești a mai reușit performanța uluitoare a moldoveanului de-a prinde în mirificul său năvod atîta umanitate necăjită? Nici unul. Numai că obidiții din pămînturi, bordeienii veșnici au trecut în nemurire prin condeiul... unui mare înstărit. Urcați-vă, o clipă, în campanila lui conu' Mihai de la Copou și veți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod Ștefan cel Mare, reiese din versurile: „Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat cu flori.” (D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare) Dragostea de țară este tema unei
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
prin nume îndeobște binecunoscute încă celor mai apropiați (cel puțin ca vârstă) dintre colegi sau prin momentele memorabile, de tipul celor aniversare, consumate acasă la sărbătorit, în frumoasa zi de Arminden. Sentimente speciale și vădite manifesta Leonid Boicu față de toți moldovenii de peste Prut, de care s-a simțit mereu legat prin mii de fire nevăzute. Dacă pe cei cu ascendență basarabeană, indiferent de profesie, stabiliți în Iași, îi cunoștea, îi prețuia și-i regăsea mereu în anturajul tot mai larg al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]