8,622 matches
-
de istorie literară. Numai în volumul I avem informații despre reviste ca ,Tiparnița literară" (p. 1068), ,Ideea europeană" (1074), ,Kalende" (1076), ,Floarea de foc" (1087), ,Ideea românească" (1088), despre istoria Asociației ,Criterion", conferințe, ecouri, referințe recente (1137-1139), Asociația Română de Monografii Sociologice (1148), conferințele Societății Române de Filosofie (1148-1149; 1151-1152), gruparea intelectuală ,Forum" (1229); avem la îndemână bibliografii cu trimiteri exacte, privitoare la dezbaterile din jurul conceptului de ,nouă spiritualitate" (1068-1070), reacțiile publicistice la Manifestul ,Crinului Alb" (1071), discuțiile despre noțiunea de
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
un punct de vedere al lui Gelu Ionescu, unitatea operei ionesciene, pe care fazele română și franceză n-o scindează decît aparent, dar totodată stabilește cîteva "motive structurante" ale acesteia, impunînd "un fond obsesional comun". Altfel zis e o concentrată monografie a "omului ionescian". Deși i s-au închinat innumerabile studii, eseuri, teze de doctorat, articole, comunicări etc., acesta rămîne încă foarte generos în sugestii, practic deschis variilor perspective de abordare, aidoma oricărei creații de anvergură. Ne oprim aci asupra unui
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
din focul din vatră. S-a culcat și a visat că îngerii l-au înfășurat în jurul șalelor cu un un brîu de castitate statornică, un pandant masculin al centurii de castitate din epocă "De atunci încolo", scrie Anthony Kenny, autorul monografiei Toma d'Aquino, "i-a intrat în obicei să evite întodeauna compania femeilor așa cum oamenii evită șerpii." Și tot de atunci încolo, viața lui Toma va fi pusă în slujba unei opere de construcție teologică în cuprinsul căreia ideile lui
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
de trei ani am fost lettore incaricato (suplinitor), iar din aprilie 1973, prin concurs (eram trei candidați - Bruno Mazzoni, Nicoleta Loffredo Corteanu și eu), am devenit lettore ordinario (titular). M-am reîntors în țară pentru susținerea tezei de doctorat - o monografie sintactică despre aromână - considerată atunci ,lipsită de interes republican". Viza am primit-o apoi cu dificultate (în mai 1976), dar, odată reîntors în Italia, am cerut azil politic și m-am stabilit definitiv aici. Se spune că generația tânără nu
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
ministru conservator Lascăr Catargiu. Ea de ce lipsește din carte? De ce lipsesc și alții, la urma urmei, de ce lipsesc Neculuță, Păun Pincio, Tradem, poeții proletari? Răspunsul nu poate fi decât unul: nu i-a stat autoarei în gând să elaboreze o monografie sau un curs (scurt sau lung) de istorie, ci un eseu despre ,intimitatea secolului 19", acea ,altă planetă" la a cărei explorare spirituală a ținut să ne convoace. De fapt ce i se reproșează este că nu a scris altă
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
mult înainte, mergând până la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind sub acest aspect cea mai veche mănăstire domneasca din Țară Românească și poate din sud-estul Europei. mai bine de câteva secole, mănăstirea Cotmeana a fost metohul mănăstirii Cozia. răsfoind mică monografie a comunei Cotmeana, scrisă chiar de părintele Ioasaf Boiciuc, aflu că mănăstirea își are originea pe o fostă biserică de lemn, fiind o posibilă ctitorie a lui Vladislav-Vlaicu și Radu I, pe care voievodul Mircea cel Bătrân o închină Coziei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Cuba în cursul primei etape a revoluției și, în sfârșit, în Mexic. La oceanul de informații și mărturii obținute de la toți aceștia, s-a adăugat materialul enorm cules din bibioteci și arhive din diferite orașe ale lumii, însumând articole, eseuri, monografii, reportaje despre scriitor, și desigur numeroasele călătorii pe care le-am făcut pe urmele maestrului, în Columbia, unde am străbătut jumătate de țară, dar și în Mexic, Cuba și Spania. De bună seamă, mărturiile cele mai emoționante au fost cele
Interviu cu Dasso Saldívar „Am devenit un cititor fervent al Veacului de singurătate“ by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3059_a_4384]
-
culturală și literară rămâne, în mare parte, intactă și o ghicim, adesea, chiar și sub faldurile steagurilor roșii care, altminteri, flutură în textele criticului dintre 1963-1965. De-abia acum, după încheierea acestei ediții monumentale, se poate scrie cu adevărat o monografie a vieții și operei călinesciene.
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
repoziționează pe acest scriitor în literatura română (pe o treaptă mai sus). Îi datorăm de asemeni lui Vârgolici editarea integrală a lui Bolintineanu (12 volume), Emil Gârleanu (2 volume), Panait Istrati (2 volume, în seria „Opere fundamentale” editată de Academia Română), monografiile închinate lui Bolintineanu, Alecu Russo, Alecsandri, studiile ample dedicate romanului românesc din secolul XIX, interferențelor literare româno-franceze. Sunt rodul miilor de ore consumate în bibliotecă de acest cărturar. O viață. Îmi mai rămâne să semnalez umorul presărat de Vârgolici în
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
L’Imaginaire des signes dans le roman français du 20 e siècle (ANRT, 1991 - Imaginarul semnelor în romanul francez al secolului 20), sub direcția lui Jean-Pierre Richard, apoi a lui Michel Raimond. Debutase deja la 23 de ani cu o monografie despre poetul Jacques Dupin. Este cercetător senior al Institut Universitaire de France, cu un proiect despre regimul de istoricitate al literaturii franceze contemporane (sună pretențios pentru cititorul amator, știu, dar studiile literare nu trebuie să se deprofesionalizeze). Face parte din
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
Teatru, cu titlul „De toate pentru toți la FNT”. Daniel Cristea- Enache continuă analiza operei lui Marius Robescu, „un poet complet”, iar cronica literară a lui Paul Cernat este dedicată volumului de debut al lui Mihai Iovănel, Mihail Sebastian. O monografie ideologică, apărut la Cartea Românească. Mircea Martin publică un eseu foarte bun despre B. Fondane pus în oglindă cu Baudelaire, cel care a constituit pentru tânărul Fundoianu „un model asumat”, singurul pe care acesta l-a recunoscut. Punctul central al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
pasivă la acte sacrale.” Esența îi este eminamente bună. „Ortodoxia în România are o identitate a ei și are valori afective și spirituale proprii de mare preț, ea este un vehicul al mântuirii.” Indexează un gol bibliografic românesc: lipsa unor monografii religioase. Pluralismul religios îi apare, firește, natural. Există chiar și la V. Nemoianu o limită a identităților, substituțiilor, confuziilor. Critică, de pildă, politizarea ortodoxiei de după 1989. În comunism nu fusese o politizare prin represiune și denaturare doctrinară? Din istoria totalitarismului
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
Gabriela Gheorghișor Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească, București, 2012, 322 pag Ca aproape tot ce vine dinspre Tânăra Generație interbelică, Mihail Sebastian reprezintă un „caz”. Cu atât mai interesant și mai controversat din cauza sau datorită originii sale evreiești. Despre tulburii ani ’30 și despre
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
tulburii ani ’30 și despre „actorii” principali ai epocii, multe pagini s-au scris, multe condeie s-au inflamat. Până la explozie orgasmicadmirativă ori ucigaș-demolatoare. Pe acest teren minat de patimi și de umori războinice pășește tânărul Mihai Iovănel, printr-o „monografie ideologică” despre Mihail Sebastian. Dincolo de mobilul cercetării propriuzise, autorul nu pare să aibă o „țintă” precisă: o „teză”, cum se spune, rod, deseori, al unei coagulări de prejudecăț i personale sau colective (este însă adevărat că în Introducere există o
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
că Mihail Sebastian este, prin biografia lui complexă, un fel de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică) îl acoperă, uneori până la înec, pe „eroul” monografiei. A doua consecință a acestui tip de demers analitic glacial este „mortificarea” lui Sebastian. Luându-și precauția de a nu specula pe seama psihologiei lui Sebastian, de a nu căuta excesiv în zona riscantă, de nisipuri mișcătoare, a inefabilelor sufletești, Iovănel
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
Alex Goldiș Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, București, Editura Cartea Românescă, 2012, 300 p. Din paginile unei anchete pe care am coordonato, la începutul lui 2009, în „Vatra” („Bilanțul douămiismului”), reieșea un fapt oarecum surprinză tor la vremea respectivă: generația cea mai tânără de scriitori ar
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
extraordinară de a putea aborda orice subiect - din orice perspectivă interpretativă -, se anunță o perioadă extrem de fertilă pentru istoria literară românească. Cărților inventariate mai sus li se adaugă numaidecât recentul studiu al lui Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihai Sebastian: o monografie ideologică. Și aici, autorul a optat pentru un subiect cât se poate de complex, un adevărat „caz” al literaturii române, menit să permită reflecția mai largă asupra culturii interbelice, atât de întoarsă pe toate fețele odată cu revizuirile postdecembriste. Față de volumele
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
papură. Cel mai apropiat model al lui Mihai Iovănel, din unghiul corozivității interogative, dar și din încercarea de placare a științificului pe umoral, e Eugen Negrici. În cartea sa de debut, criticul de la „Cultura” încearcă să deconstruiască însăși ideea de monografie esențialistă, centrată în jurul unei personalități providențiale pentru o literatură. Dacă se constituie drept focar al investigației, e pentru că Mihail Sebastian e un „caz” care concentrează cât mai multe contexte istorice inedite; mai neelegant spus, autorul Accidentului e privit, nu fără
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
monument emblematic al orașului nostru, depănând istoria importantului edificiu baroc încă din 6 august 1736, dată la care s-a pus piatra de temelie a catedralei proiectate, în opinia majorității istoricilor, de către arhitectul austriac Joseph Emanuel Fischer von Erlach. Autorul monografiei - lucrare ce se adresează în primul rând bănățenilor, dar și turiștilor, putând fi achiziționată de la Episcopia Romano-Catolică Timișoara - prezintă în detaliu absolut toate operele de artă din incinta Domului. Cartea este ilustrată cu imagini document în alb negru și 26
Agenda2005-31-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284003_a_285332]
-
că pentru a surprinde frumusețea clădirilor vechi ale orașului trebuie să ne ridicăm privirile. Altădată a dezlegat misterul unei vederi realizate de pe podul lui Napoleon, cu ajutorul domnului Jancsó Árpád, de la Direcția de Drumuri și Poduri. Acesta intenționa să scrie o monografie a podurilor Timișoarei, iar domnul Leșcu a fost singurul care l-a încurajat și i-a pus la dispoziție 15 vederi. Dl Jancsó a mers la Arhivele Statului, unde i s-a arătat un dulap metalic în care se aflau
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
a aflat pe un braț astăzi dispărut al Begheiului, în Fabric, pe strada Iosif Vulcan, care alimenta morile din Piața Aurel Vlaicu (era un lac de acumulare). Acum aici există Piața Sarmizegetusa (fostă Piața Morii). Interesant a fost și destinul monografiei: scrisă în limba română, ea a trebuit să fie tradusă într-o lună de către autor pentru a apărea în Ungaria. Abia apoi a apărut și versiunea în română („Istoricul podurilor din Timișoara“, Ed. Mirton, 2001) și germană. Portofoliu Până în prezent
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
Duca (director de producție), tatăl lui Vlad, la care mai este angajat și Ion Voinea, asistent imagine, a realizat și alte lucrări similare: „Istoria ilustrată a Banatului Montan”, trei volume, bilingve (în anul 2003), cuprinzând ilustrate vechi din Herculane etc.; monografia „Gărâna, germanii din zona Gărânei”; prezentarea multimedia, interactivă, în limbile română și engleză, a județului Caraș-Severin (la solicitarea Consiliului Județean), incluzând atracțiile turistice; o lucrare multimedia pentru Forumul Democrat al Germanilor. O posibilă colaborare, deocamdată la nivel de discuții preliminare
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
dosnică”. Aici s-au întâlnit, în 1849, generalul Bem, conducătorul armatei revoluționarilor lui Kossuth, rănit fiind, cu generalul Dembinski, de la care a preluat comanda trupelor. Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Castelul de vânătoare devine loc de petrecere. Într-o monografie a Timișoarei din 1900 citim: „Cei care în secolul trecut, pe lângă excursie voiau să și danseze se duceau la Pădurea de vânătoare. Acesta a fost cel mai vizitat loc de agrement. În mijlocul unei păduri frumoase de stejar se găsea un
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
cele 1 230 de jugăre ale pădurii didactice, cât și pe încă 2 200 jugăre din pădurea statului și 10 000 jugăre de teren agricol. Pe lângă acestea, școala dispunea de o stație meteorologică și o stațiune experimentală”, se menționează în Monografia Liceului Silvic. Deoarece clădirea veche - castelul de vânătoare al comandanților militari ai Timișoarei - nu mai corespundea noului scop, la cererea directorului Török Sándor, ministrul agriculturii aprobă, în 1901, reconstruirea clădirii școlii și a locuinței directorului. Construcția acestora a durat din
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
scriitor, mare artist, a fost B. Fundoianu, eseul acestuia conținând - remarcă Mircea Scarlat - cele mai multe sugestii estetice, pentru ca în deceniul următor să apară sinteza călinesciană rămasă neîntrecută în opinia autorului cărții la care mă refer. El comentează pătrunzător și inspirat faimoasa monografie, care, și ea, "se structurează în jurul relevării naturii exponențiale a lui Creangă". Călinescu - considera criticul - călinescianizează, așa-zicând, multe afirmații ce nu-i aparțin (cele care vin de la Ibrăileanu îndeosebi), lui revenindu-i meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]