1,756 matches
-
interpretau moralul ca afilierea individului în cadrul grupului ca întreg și ca mijloc de finalizare a scopurilor grupului. Foarte curând s-a descoperit că moralul este o reacție de grup, pe când satisfacția este o stare individuală. N-ar fi exclus ca moralul grupului să fie ridicat, dar o persoană din grup să fie nemulțumită, sau invers. Așa încât, cu timpul, mai ales după 1950, termenul moral ca sinonim cu cel de satisfacție a fost înlocuit cu sintagma de atitudine în muncă. O asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fie nemulțumită, sau invers. Așa încât, cu timpul, mai ales după 1950, termenul moral ca sinonim cu cel de satisfacție a fost înlocuit cu sintagma de atitudine în muncă. O asemenea modificare s-a produs sub impactul instrumentelor folosite în măsurarea moralului, care proveneau din rândul tehnicilor de investigare a atitudinilor. În această perioadă se considera că atitudinea în muncă indică, de fapt, satisfacerea nevoilor unei persoane prin intermediul experienței de muncă. De aceea, nu-i de mirare faptul că termenii satisfacție și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a muncii, condițiile de climat luminos, sonor, termic, odorific etc. ocupând prim-planul investigațiilor, mai recent, ca urmare a dezvoltării psihologiei sociale, condițiile ambianței sociale au început să-i preocupe tot mai asiduu pe cercetători. Problemele climatului organizațonal, a rolului moralului salariaților, cele ale gradului de satisfacție și bunăstare psihologică la care se adaugă influența culturii organizaționale asupra comportamentelor desfășurate în mediile de muncă s-au instituit în adevărate „vedete” ale cercetătorilor din psihologia organizațională. Încetul cu încetul, impactul unor fenomene
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Les Théories de la justice. Une introduction, Paris, La Découverte (prima ediție engleză: 1990). LARA Philippe de (1996), „Communauté et communautarisme”, in RAYNAUD Philippe și RIALS Stéphane (coordonatori), Dictionnaire de philosophie politique, Paris, PUF, pp. 96-101. LARMORE Charles (1987), Patterns of Moral Complexity, Cambridge (Marea Britanie), Cambridge University Press. — (1993), Modernité et morale, Paris, PUF. LECA Jean (1996), „La démocratie à l’épreuve des pluralismes”, Revue française de science politique, vol. 46, nr. 2, aprilie, pp. 225-279. MACINTYRE Alasdair (1993), Quelle justice? Quelle
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
George (1963), L’Esprit, le soi et la societé, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1934). MERTON Robert (1965), Elements de théorie et de méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). PIAGET Jean (1932), Le Jugement moral chez l’enfant, Paris, Alcan. SAINSAULIEU Renaud (1985), L’Identité au travail. Les effets culturels de l’organisation, Paris, Presses de la FNSP (prima ediție: 1977). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constituită ca o persoană morală, „În care se Întrupează și se individualizează moralitatea difuză care există În corpul social și Îl caracterizează ca fiind organic solidar” (ibidem). La un nivel esențial, socialul se confundă cu solidaritatea. Însă această conjugare a moralului și a socialului nu Înseamnă, În mod fundamental, o negare a politicului? Aceasta este concluzia interpretării lui Karsenti, alimentată și de analizele lui Sorel din Réflexions sur la violence. Trebuie să ne mulțumim cu acest diagnostic pesimist? N-ar trebui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conferință. O insulă luxoasă într-un ocean de jeg. M-am simțit pierdut în imensul hotel, fiind murdar, transpirat și nedemn a păși pe acele marmuri și covoare scumpe. Insignifiant cu cei 20 de lei din buzunar. Îți trebuie un moral foarte bun în România asta, dacă vrei să-i reziști. Codruț 23 mai 2006 Câteva mici, dar dese, enervări cotidiene (sau bolile orașului București): - Parcarea imenselor jeep-uri 4x4, 16x16 etc. de-a latul trotuarului, astfel încât amărâții care se încăpățânează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Theology, Walter de Gruyter GmbH & Co., Berlin, 2005. Schwartz, Howard, The tree of souls. The Mithology of Iudaism, Oxford University Press, New York, 2004. Sim, Stuart, Derrida and the End of History, Totem Books, New York, 1999. Smith, Adam, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și românism, Editura Albatros, București, 1998. Idem, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2, Editura IBMBOR, București, 1997. Tillich, Paul, A History of Christian Thought, Simon și Schuster, New York, 1968. Toynbee, Arnold J., A study of
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
81 Cf. Löwith, op. cit., p. 140. 82 Cf. Amos Funkenstein, Teologie și imaginație științifică. Din Evul Mediu până în secolul al XVII-lea, traducere din engleză de Walter Fotescu, Editura Humanitas, București, 1998, p. 182. 83 Adam Smith, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813, I, pp. 243 și 419, apud Von Mises, op. cit., p. 166. Mai târziu, catolicul Bastiat vorbește de "degetul lui Dumnezeu" în Harmonies Economiques, ediția a 2-a, Paris, 1851, p. 334. 84 Funkenstein, op. cit., p. 184. 85
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
post-comuniste", Revista de Cercetări Sociale, nr. 4, pag. 72 98 Sandu, Dumitru. 1996. Sociologia tranziției. București: Editura Staff Sandu, Dumitru. 1999. Spațiul social al tranziției. Iași: Polirom Scheepers, Peer, Te Grothenhuis, Manfred, van der Silk, Frans. 2002. "Education, Religiosity and Moral Attitudes: Explaining Cross-national Effect Difference". Sociology of Religion 63, pag. 157 176 Schlegel, Jean Louis. 1985. Le religioux en occident: pensée et déplacement. Bruxelles: Publications des Facultes Universitaires Saint-Louis Schlegel, Jean-Louis. 2005. Legea Domnului contra libertății oamenilor. Integrisme și fundamentalisme
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1968. American Piety: The Nature of Religious Commitment. University of California Press Stark, Rodney, Iannaccone, Laurence. 1994. "A Supply-side Reinterpretation of 'Secularization' in Europe". Journal for Scientific Study of Religion 33, p. 230 252 Stark, Rodney. 2001. "God, Rituals and Moral Order". Journal for Scientific Study of Religion 40, p. 619 636 Thompson Kenneth. 1996. "Religion, Values and Ideologies" în Hall, Held, Hubert, Thompson (coord.) Modernity: An Introduction to Modern Societies. Cambridge, Oxford: Blackwell Publishers Tilley, James. 2003. "Secularization and Aging
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se întrezărea după victorie: „Gîndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Nation-Authority-Society, dedicated to Jerzy J. Wiatr, Warsow, Scholar, 1996, pp. 277-296; IDEM, "Dissatisfaction and Mistrust in West European Democracies", European Review, vol. 10, nr. 1, 2002, pp. 91-114; IDEM, "Trust-Mistrust in European Democracies" în J. SKAPSKA, A. ORLA-BUKOWSKA (ed.), The Moral Fabric in Contemporary Societies, Annals of the International Institute of Sociology, Brill Academic Publishers, 2003, pp. 175-200; IDEM, "Méfiance et corruption: Discrédit des Elites Politiques", Revue Internationale de politique comparée, vol. 10, nr.3, 2003, pp. 415-432 ; M. DOGAN, "Political
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de ambiție și de consecvență de fier În acțiunile sale?!... Am regretat, adeseori, actul meu de protest și de eliberare de la Paris, din vara lungă a lui ’71 și, nu de puține ori, mi-am făcut reproșuri ca unui handicapat moral, unui lunatic social, acel „eu”, care acționase atunci ca un suicidar, „dărâmând tot ce clădise”, părându-mi-se literalmente un dușman al Întregului meu destin. Părea că acționasem ca’ntr-un fel de transă, influențat de sfaturile unor inși mai mult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în direcția unei radicalizări a opiniilor politice și a revendicărilor de tot felul. Traiul greu a afectat și cadrele militare, care s-au văzut confruntate cu scumpirea alimentelor și a chiriilor, fapt care a marcat starea de spirit și, implicit, „moralul și spiritul de jertfă” a acestora. Apariția noilor partide politice a radicalizat discursul electoral și a promovat populismul în rândul maselor, care s-au văzut nevoite să aleagă la urne. Rezultatul a fost că populația rurală a devenit „dezorientată”, deoarece
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Corpuri de Armată și la Divizii un Birou Informații; Marele Stat Major să se ocupe, printre altele, cu organizarea și funcționarea unor școli de agenți pentru spionaj, contraspionaj și traducători; înființarea unui serviciu de propagandă, prin care să fie întreținut moralul soldaților în timpul campaniei, respectiv demoralizarea militarilor inamici; înzestrarea tehnică necesară pentru desfășurarea în bune condiții a activității informative și contrainformative. Alături de trupele combatante, structurile informative și contrainformative militare, reorganizate și profesionalizate, au asigurat un flux continuu de date privind inamicii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații în rândurile țăranilor, la cârciumile și hanurile unde descind și se adună când vin la orașe. 7. Să se execute o supraveghere atentă și discretă la sediile partidelor politice, pentru a se culege informații și a se putea cunoaște moralul cadrelor, îndeosebi al conducătorilor. 8. Să se raporteze confidențial toate nemulțumirile populației în ce privește organele de administrație actuale. 9. Să se culeagă urgent informații în centrele muncitorești dacă în alegeri comuniștii vor mai da voturile Partidului „Totul pentru Țară”. 10. Să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și înlocuirea sa din funcție două zile mai târziu. De asemenea, arestarea generalului Antonescu, confirmată de posturile de radio străine, a provocat „un fel de consternare”, deoarece acesta era considerat singurul în măsură să salveze ordinea internă și să redreseze moralul armatei. A.3. Serviciul Jandarmeriei Serviciul de informații al I.G.J. a reprezentat, în perioada 1938-1940, una din principalele componente ale sistemului informativ/contrainformativ național, iar activitatea sa a deservit atât Ministerul de Interne, cât și Ministerul Apărării Naționale. În Ordinul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vinovați, însă nu a fost vorba de spionaj. Amestecul lor în grupul celorlalți acuzați a fost catalogată ca o „eroare” a celor care au pus la cale această acțiune. Consecințele pentru Armata Roșie au fost „deosebit de însemnate”, deoarece au afectat moralul și gradul de încredere al militarilor în factorii politici. În plus, valoarea militară a comandamentului sovietic, în ansamblu, a primit „o lovitură mortală”, deoarece generalii epurați reprezentau aproape jumătate din comandanții marilor unități și erau considerați „cei mai buni” în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
analitice ale fluxului informativ Provocările de la frontiera de est au necesitat o reacție a serviciului de informații al armatei, care să identifice organizarea, înzestrarea și dislocarea Armatei Roșii, mai ales în zona graniței comune, eventualele fortificații, dar și instrucția și moralul militarilor. La 10 septembrie 1939 Biroul 1 Informații a elaborat o lucrare despre unitățile militare sovietice aflate în Districtele Militare Kiev și Harkov. Un alt material de sinteză privind situația politică și militară din U.R.S.S. a fost expediat beneficiarilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
române era una bună, principala preocupare fiind Ardealul care constituia ,,o rană de nevindecat”. Legionarii au desfășurat în cursul anului, pe teritoriul rural, o activitate ,,destul de intensă”, în timp ce comuniștii au avut ,,o activitate destul de susținută” în care au intrat redresarea moralului scăzut al membrilor, completarea și pregătirea cadrelor, menținerea stării de agitație și nemulțumire, mai ales în rândurile muncitorilor. În același timp, au fost documentate informativ instrucțiunile primite de mișcarea comunistă, cum ar fi: revenirea la activitatea celulară (trei membri); evreii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
survenită în martie 1947, prin care era scoasă din structurile armatei și trecută în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mișcarea Legionară și sectele religioase nu au ieșit în evidență prin nici o acțiune importantă de-a lungul anului 1943. Dacă legionarii aveau moralul „în continuă scădere” sectele religioase au acționat „în mod sporadic și bine camuflat”. Agenții jandarmi au stabilit că starea de spirit a populației este structurată în funcție de zona locuită - rurală sau urbană. Populația rurală, în ciuda unor nemulțumiri obiective, nu a exercitat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pilon important al Regulamentului, cel contrainformativ, a înglobat toate măsurile întreprinse pentru: - a împiedica acțiunea informativă a inamicului; - a preîntâmpina și împiedica manifestările de orice fel ale acțiunii subversive. Acțiunile subversive au fost structurate astfel: - propaganda dăunătoare, care urmărea „zdruncinarea” moralului armatei și națiunii; - diferitele curente politice, sociale, religioase etc., care urmăreau, de asemenea, fisurarea unității naționale și a ordinii sociale; - acte de sabotaj, cu intenția de a paraliza sau micșora anumite activități în legătură cu apărarea națională; - acte de terorism, care vizau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe mijloace de acțiune: 1. Împiedicarea inamicului de a culege informații. 2. Asigurarea spatelui contra oricăror încercări de a se săvârși acte de terorism. 3. Cunoașterea stării de spirit a trupei prin urmărirea continuă a tuturor nemulțumiților care pot influența moralul. Directiva a menționat că „niciodată nu va fi suficient în a reaminti și insista asupra nevoii imperioase” ca această formă de apărare să se execute permanent, prin controale, îndrumări, sancțiuni ș.a. De asemenea, „orice micșorare a vigilenței va fi scump
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului reorganizarea de urgență a sistemului de contrasabotaj în industrie și crearea a două companii pentru acțiuni subversive, respectiv protecția preventivă a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]