1,819 matches
-
ei erau totuși avantajați de faptul că erau doctori sau farmaciști, în pușcărie. Trebuie să spun aici că, în general, atitudinea românilor, în închisori, a fost, în mare majoritate, demnă și curajoasă. Sigur că erau și informatori; cu toate acestea, moralul se păstra, în condiții foarte grele. Mulți s-au schimbat radical în pușcărie. Dau iar exemplul lui Remus Niculescu, care în viața liberă fusese cât se poate de dezagreabil, iar în pușcărie, a fost la înălțime. Cam după o lună
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Când nimic nu ai de spus. Trebuie să amintim că prezența lui Eminescu la Junimea este semnalată și după ce s-a întors în Iași, venind de la tratamentul făcut în străinătate. Într-o scrisoare către Maiorescu, din 1885, Missir spune că: „...moralul poetului e scăzut. Vine și pe la Junimea, dar întunecat”... Titu Maiorescu a dat Junimii substanță și consistență. „În criticile sale - ne spune G.Panu - păstra acel ton rece, deși incisiv... iar critica sa... amară, răutăcioasă, însă avea politețe în aparență
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ruse, pare scena morții soldatului Gheorghe Coțac, la Turschi Izvor, în 1913. Participant la războiul de întregire, Gheorghe Rădășanu își notează episoade din război deși ca rezervist a stat mai mult în spatele frontului, pe linia Bacău-Roman-Pașcani. Se pot analiza însă moralul soldaților, organizarea armatei și incompetența unor ofițeri cu care intră în contact. O serie de întâmplări din perioada interbelică sunt surprinse în memoriile lui Gheorghe Rădașanu. Între ele vizita lui Nicolae Iorga la Baia sau serbarea ziarului "Vestitorii satelor" de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sociale din clasă; - comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; - tipul de autoritate exercitat; - gradul de (ne)încredere între cadrul didactic și elevi. Climatul desemnează stări subiective, determinate de dinamica clasei de elevi. Definițiile empirice se referă la „atmosfera”, „moralul”, „starea afectivă” a clasei de elevi. Definițiile științifice încearcă să distingă componentele principale ale climatului, convertindu-le în proprietăți măsurabile ale mediului școlar, bazate pe percepțiile elevilor, dar și pe cele ale cadrelor didactice. Psihologic, climatul este un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este mai mică. Condițiile de prevenire a comportamentelor negative consistă în caracteristicile și aptitudinile manageriale ale profesorului, în comunicarea cu părinții. În strânsă interdependență cu managementul clasei de elevi (relație biunivocă) se găsește sintagma „climat educațional”, termen ce indică atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei. Este indicatorul „sănătății” unui grup educațional și poate fi luat drept criteriu axiologic de diferențiere a unor clase de elevi. Este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri (formal sau informal), iar suma sau, mai corect
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sedințelor ulterioare. e) Principiul interesului cognitiv și psihoterapie motivaționale se referă la adaptarea metodelor și tehnicilor la particularitățile de vârstă, profesionale și de interes cognitiv ale afazicului în terapia de grup. Psihoterapia motivațională apelează la tehnici psihoterapeutice de susținere a moralului și încrederii afazicului, prin conștientizarea deficitului în caz de agnozie la bolnavii afazici și prin alegerea unui material lingvistic legat de profesie și interesele afazicului. Se urmărește ca afazicul să se obișnuiască cu suferința prezentă, dar în același timp prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
permis să îngenuncheze pe covorul alb-albastru al moscheii Al-Aqsa. Fără îndoială, nu-i suficient să nu fii evreu sau să fii musulman ratat pentru a înțelege Idiotul lui Dostoievski, dar acest handicap, mi-am zis eu pentru a-mi întări moralul, va avea cel puțin avantajul de a-mi reduce bagajul spiritual inițial la minimul vital. Neavând a da socoteală niciunui trecut personal, negăsind în el convingeri religioase profunde, nu voi avea de ars, odată ajuns acolo, nici tămâie nici drapele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prezentă în memorie; tot așa cum noi, republicanii francezi, nu știm nimic despre isprăvile, mai bune sau mai rele, ale generalului Gouraud la Damasc în 1920. O memorie națională înseamnă administrarea comună a unor uitări dorite, a căror apăsare ar dăuna moralului națiunii. Doar că găurile din memoria noastră nu sunt aceleași cu cele din memoria lor și invers. De unde și câte o neînțelegere. Vizită la complexul Kaftaro, de la numele marelui muftiu de Damasc, decedat, șeicul Ahmad Kaftaro, care se opusese intrării
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
piesele era așa de mare, încît Turcia avea cel puțin dreptul să pledeze pentru circumstanțele cele mai atenuante. Politica guvernului român, urmînd instrucțiunile acordate, cerea din partea mea o activitate neîntreruptă de a-i strînge pe cuțovalahi, de a le menține moralul și fervoarea națională, de a le asigura biserici și ținerea cultului, precum și școli și în total să-i apăr pe întreg teritoriul, așteptînd ca jocul diplomatic, pornit de Legația noastră la Constantinopol, să ajungă, printr-un decret dat de sultan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avusese loc o luptă la Kustendil, la vreo șaizeci de kilometri, și că bulgarii fuseseră rău bătuți. Această îndepărtare a norocului de o țară pînă atunci răsfățată de succes prea adesea umflat peste măsură de propagandă dădea o lovitură grea moralului populației. Pe fețele oamenilor se citea consternarea, însoțită de cuvinte mînioase și de amenințări. Lui Danev, care nu înceta să-mi facă declarații de prietenie bulgară care sunau ca un S.O.S., a trebuit să-i dau vestea mobilizării
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ori, totalizînd 15.000 de morți), fără ca opinia publică să aibă satisfacția să înregistreze cucerirea vreunui oraș important. Armatele se măcinau în asalturi fără rezultate decisive, în fața înălțimilor ce protejau Goriția. Intrarea României în război, în august 1916, a șfichiuit moralul publicului, ridicîndu-i-l. În Italia, ca pretutindeni în taberele aliate, intervenția română era așteptată cu nerăbdare, sperîndu-se de la ea un rezultat hotărîtor pentru terminarea rapidă a ostilităților. Deși doream această hotărîre supremă a României, noi, la Legația de la Roma, nu nutream
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe stradă, a venit un ordin care le cerea să nu poarte uniforma decît la cazarmă, în timpul orelor de serviciu, iar în rest să umble în civil. Prescripție comodă pentru a evita "necazuri", dar cu puține șanse de a ridica moralul unei nații și a menține ordinea cu demnitate. Iar cînd un carabinier era ucis de legionarii din Fiume, în timpul expediției lui d'Annunzio apărînd încărcătura vapoarelor atacate, văduva sa, în loc să primească medalia militară postumă la o ceremonie publică, din mîinile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de ambiție și de consecvență de fier În acțiunile sale?!... Am regretat, adeseori, actul meu de protest și de eliberare de la Paris, din vara lungă a lui ’71 și, nu de puține ori, mi-am făcut reproșuri ca unui handicapat moral, unui lunatic social, acel „eu”, care acționase atunci ca un suicidar, „dărâmând tot ce clădise”, părându-mi-se literalmente un dușman al Întregului meu destin. Părea că acționasem ca’ntr-un fel de transă, influențat de sfaturile unor inși mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
referitoare la drepturile României de a-și constitui un stat național. Astfel, Lapedatu a inclus în programul Academiei Române, ca de altfel și în al altor instituții de specialitate din țară, subiecte și teme care să permită informarea publicului și susținerea moralului național 24. De asemenea, tot prin intermediul lui Alexandru Lapedatu s-a început și alcătuirea unui fișier bibliografic al lucrărilor apărute în țară și în străinătate referitoare la România, însărcinându-se o serie de personalități cu redactarea unor monografii și a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Theology, Walter de Gruyter GmbH & Co., Berlin, 2005. Schwartz, Howard, The tree of souls. The Mithology of Iudaism, Oxford University Press, New York, 2004. Sim, Stuart, Derrida and the End of History, Totem Books, New York, 1999. Smith, Adam, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și românism, Editura Albatros, București, 1998. Idem, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2, Editura IBMBOR, București, 1997. Tillich, Paul, A History of Christian Thought, Simon și Schuster, New York, 1968. Toynbee, Arnold J., A study of
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
81 Cf. Löwith, op. cit., p. 140. 82 Cf. Amos Funkenstein, Teologie și imaginație științifică. Din Evul Mediu până în secolul al XVII-lea, traducere din engleză de Walter Fotescu, Editura Humanitas, București, 1998, p. 182. 83 Adam Smith, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813, I, pp. 243 și 419, apud Von Mises, op. cit., p. 166. Mai târziu, catolicul Bastiat vorbește de "degetul lui Dumnezeu" în Harmonies Economiques, ediția a 2-a, Paris, 1851, p. 334. 84 Funkenstein, op. cit., p. 184. 85
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ce curgeau din provincii aflate, secole, sub influență rusă, turcă sau ungaro-austriacă. Acest puternic și clasic naturalism în proză, înainte și după primul război, a cimentat unitatea populației, a întărit realmente identitatea națională - capitol suferind până azi! - și a ridicat moralul intelectualității de pe ambele versante ale Carpaților care puteau să constate că se creează, în sfârșit, o suprastructură culturală și literară demnă de un stat unitar și modern european. Dar rămânerea cumva în urmă a prozei - spre deosebire de poezie care, prin cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a lui Nae Ionescu, Al. Constant, Mărturii despre Nae Ionescu -, acordând spațiu și unui amplu studiu al profesorului, intitulat Moda în filosofie. Mai apar articole consacrate lui O. Goga, M. Eminescu, V. Pârvan. Ultimul număr găzduiește, sub titlul Un estropiat moral, câteva însemnări corozive îndreptate împotriva lui Șerban Cioculescu. Alți colaboratori: Al. Zirra, Petre Paulescu, Const. Goran. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
private, guvernamentale, militare sau de altă natură. Limbajul abuziv folosit în relațiile dintre șefi și subalterni ori dintre colegi are atât un efect imediat - erodarea relațiilor (și a productivității bazate pe aceste relații) -, cât și unul pe termen lung - scăderea moralului, a spiritului de echipă și a loialității. Pur și simplu - așa cum argumentează Art Bell cu elocvență - „nu poți să îmi vorbești așa” fără consecințe de un fel sau altul. În anumite situații, victima abuzului verbal contraatacă, provocând un scandal care
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Harassment: Hostile Work Inviroment, http://www.ucdmc.ucdavis.edu/cne/resources/report/hostile.htm). Politica împotriva discriminării a Statului New Jersey conține următoarele paragrafe: Discriminarea sau hărțuirea contrară legii subminează integritatea relațiilor de muncă, compromite oportunitățile egale de muncă, slăbește moralul și interferează cu productivitatea muncii. Această politică li se aplică tuturor angajaților și potențialilor angajați în departamentele, comisiile, școlile și autoritățile Statului. Statul New Jersey nu va tolera hărțuirea sau discriminarea nimănui la locul de muncă, indiferent dacă vine din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dușman extern și pentru atac, este o himeră. În timp ce soldatul rus susține deja dinainte de bătălie că-i mai mult de jumătate câștigată și trupa îmbelșugată se bucură deja dinainte, turcul cel descurajat, fără curaj, deoarece chiar nici o speranță nu ridică moralul trupei, decât să înainteze, ține deja bătălia ca pierdută, dezertează și ucide conducătorul îndrăzneț, ce riscă să-i insufle curaj și bărbăție și vrea să-l oprească. Otomanii, la fel ca odinioară grecii constantinopolitani, demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și insatisfacții, dar, într-un context unde „se petrece întotdeauna ceva”, viața cunoaște mai multe ricoșee, alternanțe, schimbări frecvente. Oscilând în permanență între optimism și pesimism, între depresie și excitație, între tristețe și euforie, între sentimentul vidului și proiectul mobilizator, moralul individului hipermodern este capabil de reveniri. În societatea dorinței nu totul e catastrofic, pentru că Penia se însoțește acum cu Hermes, cu o și mai mare mobilitate subiectivă, cu nenumărate „invitații la călătorie”. Deschizând viitorul și opțiunile, societățile noastre reoxigenează prezentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional. Homo psychologicus a devenit marele multiplicator al lui homo consumericus. Motoarele hiperconsumului sunt multiple, iar funcțiile sale „terapeutice” sau derivative n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o manifestare a individualismului informat și reflexiv. Dacă oamenii se declară fericiți, aceasta ține în egală măsură de faptul că momentele fericite sunt mai vizibile, că sunt supraevaluate în raport cu secvențele mai puțin satisfăcătoare ale existenței. Chiar dacă în clipa de față moralul meu nu este la cotele cele mai înalte, nu-i așa că în alte zile, la alte ore, viața mi-a arătat și un chip mai surâzător? Europenii rețin momentele cele mai bune și acestea îi fac, în ciuda a tot și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
colonelul s-a spânzurat! Iubit și regretat, fiind onorat ca un om serios de Conducerea militară, a venit o mașină militară cu un colonel, cu doctor și asistentă, a luat-o pe biata Stela, care era distrusă, la pământ cu moralul, și a dus-o la Cimitirul militar, unde a fost înmormântat Mirel al ei. Două zile, fosta noră și nepoatele au ținut-o la ele, dar ce folos! Au adus-o apoi în Cămin, dar în fiecare zi, se vedea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]