1,104 matches
-
același entuziasm inspiră însă părțile din poem consacrate meditației lirice a eroinei, gândurilor ei privitoare la dragoste și la conduita morală. De astă dată versul devine adesea abstract, lipsit de plasticitate, uneori prozaic și - pe deasupra - străbătut de o agasantă tendință moralizatoare. Nu i se poate contesta poetei intenția de a milita pentru o atitudine morală înaltă, înaintată a tineretului nostru. Numai că aceasta e ilustrată mai convingător de comportamentul eroinei sale și cu mult mai puțin de reflecțiile ei. În atari
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice, să-i puncteze exemplele înălțătoare din toate părțile lumii catolice, pentru a arăta puterea de muncă a Sfintei Biserici, binefacerile ei și influența ei culturală și moralizatoare de pretutindeni, spulberând astfel prejudicii, neadevăruri, insinuări răutăcioase, acuze nemeritate sau chiar învinuri sau calomnii copiate stereotip în unele manuale didactice și într-o anumită presă"410. Buletinul parohial s-a încadrat în tipologia clasică a presei parohiale (destinată membrilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cazul de față, din parohia "Sf. Iosif" din București), dar și alte chestiuni generale despre viața catolică din dieceză și din țară, ba chiar din întreaga lume catolică (într-o proporție foarte mică și cu valoare de exemplu cu aspect moralizator). Această revistă a avut rolul (cel puțin enunțat) de a combate atacurile venite din orice direcție și pe orice cale la adresa Bisericii Catolice și a învățăturii sale și de a prezenta viziunea acesteia în privința evoluției societății sub toate aspectele ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tematic al publicației a fost unul variat, ancorat în actualitate și cu valențe educative. Aparent, nu au existat teme adresate exclusiv tinerilor catolici. Însă prin substratul avut, prin maniera de adresare, limbaj și metafore, aceste articole erau materiale educative și moralizatoare, îndrepate în primul rând către cei tineri, aflați în formare, care aveau numeroase întrebări, nedumeriri și suspiciuni privitoare la viață și la tot ce se întâmpla în societatea contemporană românească supusă schimbărilor. Prin mesajul acestor articole, Durcovici a răspuns la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa Bună" prin poeziile sale cu scop moralizator, pe care le semna cu pseudonimul Zacheu. În anul 1926 era membru în comitetul pentru construirea Institutului "Presa Bună". A fost mai mulți ani directorul publicației Sentinela catolică și a tradus mai multe broșuri ce au fost tipărite la "Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Zacheu au dat revistelor diecezane un farmec aparte 562. Majoritatea subiectelor au fost inspirate din lumea satului, locul unde i-a plăcut să trăiască, în mijlocul comunității sale pe care a păstorit-o și îndrumat-o. Textele sale erau scurte predici moralizatoare în versuri, dar cuprindeau și subiecte distractive, pline de virtuozitate verbală, oarecum superficiale, fără aplecare și cercetare profundă a realităților 563; nu erau scrise într-un ton grav, ci mai degrabă relaxat, ceea ce a făcut ca poeziile sale să fie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea contemporană (de actualitate, politice) și cu un caracter moralizator. Tot o rubrică constantă era și Cronica 663, ce cuprindea informații atât din țară, cât și din întreaga lume, referitoare la comunitățile catolice (Iași, București, Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istorioarele morale, în revistă au apărut sfaturi practice și gospodărești, îndrumări pentru păstrarea sănătății, leacuri ieftine și leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și poezii religioase), cât și aspecte ale vieții de zi cu zi ale credincioșilor catolici, de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă educație cetățenească și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizare se reflectă în solidaritatea politico-socială și intelectual- morală. Literatura se dă exemplu. Sensul superior din teatrul lui Shakespeare, Corneille, Racine, Molière, din Don Qijotte al lui Cervantés, din literatura lui La Bruyère, Bessnet, Blaise Pascal ș.a. este moral și moralizator, curativ și preventiv. Războiul politico religios de 30 de ani (1616 1648), dintre protestanți și catolici, devastează Germania, sărăcește Europa, căci lui i se adaugă războiul polono-suedez, atacurile turcilor până la Viena, de unde își vor consuma, istoric, declinul, războiul civil din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ordinea pieselor, le elimină pe unele și le introduce pe altele, face numeroase modificări (schimbări de titlu, stilizări). S. a intuit că literatura pentru copii nu trebuie echivalată nici cu evadarea factice în fabulos sau în fantastic, nici cu scenariul moralizator. Într-un interviu scriitorul afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză cu inserții SF (A se feri de umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe adresa unui chiulangiu), în suspans detectivistic (ca în Obiectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
preocupărilor germanilor timpului său decât opera lui Shakespeare, încă foarte ancorată în universul feudal. 3.2. Realismul în serviciul moralității Pentru Lessing, ca și pentru toți adepții Iluminismului, scena este o tribună de la care trebuie să se răspândească o învățătură moralizatoare, în stare să-l facă pe om mai bun. După părerea lui Lessing, numai făcând din scenă o oglindă în care spectatorul să poată citi realitatea timpului său, prezentându-i-se situații și personaje în care să-i fie ușor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
eficace decât râsul." (Seara a 34-a) În ciuda acestei pledoarii în favoarea unirii râsului cu emoția, el este înclinat spre preferarea aspectului serios și spre ștergerea, pe cât se poate face, a momentelor hazlii din comedie, din cauza temperamentului său și din cauza misiunii moralizatoare pe care o conferă teatrului. Făcând elogiul Tatălui de familie al lui Diderot, el apără "comedia serioasă", foarte criticată de Voltaire, care o găsește plictisitoare pentru public. "Nanine aparține genului de comedie înduioșătoare. Dar ea cuprinde și multe scene atrăgătoare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care a cunoscut un imens succes cu Dama cu camelii (La Dame aux Camélias) în 1852101. Pentru că demontează mecanismele societății burgheze căreia îi arată pe față ipocriziile și corupția, Dumas pare că vrea să reînnoade legătura cu aspirațiile sociale și moralizatoare ale dramei burgheze. Însă Zola este foarte repede decepționat de "stilul său factice", de conformismul acestui scriitor care în realitate s-a dovedit "foarte incapabil să observe viața". Dimensiunea neoromantică a operei lui Dumas nu putea decât să-i displacă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul și Andronache Tuzluc. Destin regizat autoritar de autor, din perspectiva morală și moralizatoare proprie oricărei scrieri edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să recupereze și să încununeze ideea de virtute: banul C., Maria (fiica banului) și vătaful Gheorghe, „băiat cuminte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
în opera sa cauzele accentuatei crize sociale și intelectuale (Essais de psychologie contemporaine, 1883) și a luptat împotriva cultului științei și a celui al naturalismului, recomandînd valorile burgheze consacrate în estetică (Drames de famine, 1900). El prefera romanul psihologic celui moralizator (Le Disciple, 1899). Essai sur le génie al lui Séailles l-a influențat pe Iorga, dar nu în aceeași măsură ca lucrarea Problèmes de l'esthétique contemporaine a lui Guyau asupra definirii frumosului. Guyau s-a referit la vitalitatea estetică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Le Figaro, Mauriac le explica cititorilor că justificarea adusă de comuniștii francezi procesului-spectacol de la Budapesta, pe atunci În plină desfășurare, era une obscénité de l’esprit. Dar luciditatea sa morală față de crimele comunismului era dublată În acești ani de disprețul moralizator față de „valorile stranii” ale societății americane: ca mulți conservatori europeni, Mauriac a fost Întotdeauna puțin stânjenit de apropierea de America pe care o impunea Războiul Rece. Pentru liberalii realiști ca Raymond Aron, acest lucru nu era o problemă. Ca mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mult mai târziu - În majoritatea țărilor europene nu s-a pus problema Înființării de posturi TV private până târziu În anii ’70. În primele decenii ale noului mijloc de comunicare, majoritatea programelor TV erau convenționale, greoaie și mai mult decât moralizatoare - ele nu subminau, ci confirmau normele și valorile tradiționale. În Italia, Filiberto Guala, directorul RAI (Radio Audizioni Italiane - rețeaua națională de radio) Între 1954 și 1956, și-a instruit angajații ca programele lor „să nu submineze instituția familiei” sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar câțiva ani, „societate civilă” a devenit În Europa Centrală o noțiune arhaică, interesantă doar pentru o mână de sociologi străini. Un fenomen destul de asemănător se petrecuse În Europa Occidentală după al doilea război mondial (vezi capitolul III), când tonul moralizator al Rezistenței a fost Înăbușit mai Întâi de problema practică a reconstrucției, apoi de Războiul Rece. Însă, dacă pe atunci scriitorii francezi sau italieni aveau Încă priză la public - și datorită angajării lor politice foarte ostentative -, cei din Ungaria sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor). Această prevalență a Holocaustului În dezbaterile publice din Germania (În anii ’90 au existat numeroase manifestări oficiale ale remușcării pentru erorile din trecut, iar germanii s-au abandonat, cum spunea scriitorul Peter Schneider, „unui soi de ură de sine moralizatoare”) nu putea dura la nesfârșit. A cere fiecărei noi generații de germani să trăiască mereu În umbra lui Hitler, a le cere să-și asume răspunderea pentru amintirea vinovăției singulare a Germaniei și să o transforme În Însăși măsura identității
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evocă fapte și Întâmplări, organizate În tablouri și scene, cu personaje interpretate de actori. Personajele, intâmplările, moravurile sociale, prezentate pe scenă sunt menite să stârnească râsul. Finalul unei comedii este vesel (happy end). Comedia are de cele mai multe ori, o funcție moralizatoare; - drama este o specie a genului dramatic, În versuri sau În proza, cu un conținut și deznodământ grav. Specia Îmbină episoadele vesele cu cele triste, drama exprimă mai aproape de adevăr complexitatea vieții reale. Tinzând să exprime această complexitate, drama este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și publicist), personajele pozitive sunt, În parte, lipsite de verosimilitate. Ele au fost concepute de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui și a principiilor morale sănătoase, ca În basme. Prezenta personajelor pozitive În roman servește unei idei moralizatoare, dar la vremea aceea nu era posibilă o ignorare a acesteia, pentru că spiritul folcloric era la modă. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii (ca la Alecsandri sau Caragiale): Vlad Boroboață, Zamfir Ploscă, Dumitrache Mână-Lunga, Nichita Calicevski, Dimache
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestor nuvele „nu numai că seamănă În exterior cu țăranul român, În port și vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el”. Prozatorul construiește o opera literară bazată pe cunoașterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepția lui literară fiind un argument pentru iubirea de oameni. Dacă raportăm datele despre definirea nuvelei ca specie a genului epic, la creația lui Ioan Slavici, trebuie să constatăm că așa zisa nuvelă „Moara cu noroc” depășește cu mult dimensiunile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]