1,093 matches
-
a fost catalogat ca o nouă referință în SF-ul modern. "The Guardian" l-a considerat un „roman al inițierii în misterele lumilor posibile, carte a explorărilor și a descoperirilor”. "Fantasy Book Critic" a văzut în el „e poveste extraordinară, moralizatoare, care te determină să te întrebi ce înseamnă să fii om și o face într-un mod amuzant, creativ și plin de aventură”, iar "Library Journal" „o alegere bună pentru fanii de hard SF”. "SF Signal" a apreciat că, în comparație cu
Fuga vânătorului () [Corola-website/Science/324224_a_325553]
-
Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare", publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. George Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, "...în maniera album de
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
manuscrisul final la începutul lunii martie a anului 2008, cu doar câteva zile înaintea morții. În general "" nu a fost bine primită de critici. "Entertainment Weekly" au spus în recenzia lor că „ritmul și tonul inegal duc la o poveste moralizatoare care intrigă”. "Los Angeles Times" s-a întrebat dacă manuscrisul chiar era gata pentru publicare, adăugând că nu face nimic pentru a „îmbogăți moștenirea vreunuia dintre autori”. În schimb, "San Francisco Chronicle" a descris romanul ca „potrivindu-se perfect stilului
Ultima teoremă () [Corola-website/Science/329632_a_330961]
-
C. Clarke, scris de doi Grand Masters ai domeniului SF, romanul nu a avut parte de o primire prea bună din partea criticii. În recenzia lor, cei de la "Entertainment Weekly" au spus că „ritmul și tonul inegal duc la o poveste moralizatoare care intrigă. Acest roman scris în colaborare și terminat înainte de moartea lui Clarke survenită în martie, ar fi arătat mai bine ca un proiect solo al oricăruia dintre autori." "The Washington Post" a spus că „"Ultima teoremă" se citește ca
Ultima teoremă () [Corola-website/Science/329632_a_330961]
-
găsea „ofensive sau amuzante”, dar nu dorea sa își folosească numele real, așa că a inventat „Lemony Snicket” ca pseudonim. Asemănarea numelui cu Jiminy Cricket, pe care Handler l-a descris ca fiind „exact genul de narator vesel, din cale-afară de moralizator, pe care [chiar] îl disprețuiesc”, a fost „precum o scăpare freudiană”. În timp ce scria "O serie de evenimente nefericite", el și editorul lui s-au gândit că mai degrabă le-ar publica sub numele naratorului, decât al lui însuși. Lemony Snicket
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
vezi!...” (Cristian Tudor Popescu); ”Filantropica” împacă, în fine, spectatori și critici.” (Alex Leo Șerban); ”Filantropica e un film care creează dependență” (Gabriela Hurezean); Este cel mai armonios film al lui Nae Caranfil...” (Mircea Toma); Comic, inteligent, fluent și fără sentimentalisme moralizatoare, filmul arată dilema unei societăți cu mari diferențe de nivel de trai și schimbări paradigmatice ale normelor morale”. (Frankfurter Rundschau); Discurs acid cu situații incisive și joviale.” (Studio Magazine); Semi-poveste, semi-comedie amară, care amintește de filmele italiene ale unui Scola
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
fratele său Francisque, ci sora sa Hélène, numită ca și fiica Juliei d'Aiglemont, personajul din „Rendez-vous”, și ca și fiica soților Verdun din „Les Deux rencontres”. Cea de-a cincea parte a viitorului roman este completată cu un epilog moralizator intitulat „Enseignement”, în care este descris sfârșitul trist al Hélènei. În anul 1834 Madame Charles-Béchet a publicat cea de-a treia ediție a seriei "Scènes de la vie privée", în care nuvelele sunt reunite pentru prima dată sub un titlu comun
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
ei Hélène va fugi cu un ucigaș urmărit de poliție, ce va deveni pirat. În urma altor evenimente improbabile, Hélène moare în brațele mamei sale. Romanul se încheie cu bătrânețea plină de remușcări a mamei vinovate. Intenția lui Balzac este una moralizatoare, autorul dorind să restaureze moravurile societății prin sancționări exemplare și să pună de acord arta cu morala. Prezentarea cumulativă a dezastrelor și a pedepsei suferite de femeia adulterină pare astăzi însă melodramatică și forțată, deși există și o condamnare implicită
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost lăudat, la momentul apariției sale, de către critica literară aservită regimului comunist, fiind ulterior ignorat de tot mai mulți cercetători ai operei literare sadoveniene. El este considerat în prezent o scriere fals moralizatoare, plină de clișee și ridicolă, ce atribuie câte o poveste revoluționară fiecărui locuitor sărac de la marginea Fălticenilor. Substratul politic al romanului este, în opinia academicianului Eugen Simion, „cel mai puțin convingător în această scriere în care tema socială nu fuzionează
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
nu a văzut niciodată lumină tiparului: "Senza i confronti della religione". În anul 1968 publică "Îl mondo salvato dai ragazzini", o culegere, sau un canzonier, care unește în mod bizar forme de poezie tradițională, cântece, un singur act teatral, povestioare moralizatoare. Apoi, incepand cu 1971, reluând unele personaje și teme din vechiul proiect "Senza i confronti della religione", începe să scrie românul "La Storia". Cartea, cu o acține plasată la Romă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apare în anul
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
بن عبدالله شیرازی), cunoscut sub numele de Saʿdī (persana: سعدی), Saadī Shīrăzī sau Saadī, (n. 1210 la Șiraz, Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
lumii islamice și chiar dincolo de hotarele ei. A revenit la Șiraz în 1256-1257, unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un ton de simplitate și naturalețe care i-au asigurat poetului o popularitate imensă.” , "Golestan
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
fresce, fiind cunoscută expertiza lui Verona în ceea ce privește pictura murală. Valoare estimativă: 800 - 1.200 de euro. Camil Ressu, Lectură pe malul mării Să mai amintim, la capitolul Pictură, o serie de portrete oscilând între duioșie și puritate, uneori cu aluzii moralizatoare, alteori preponderent pitorești, cum ar fi Lecția de seară de Nicolae Vermont (1866, Bacău - 1932, București), evaluat la 2.500 - 4.500 de euro, La pozat de Octavian Angheluță (1904, Brăila - 1979, București), cu o valoare estimativă de 800 - 1
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
literele majuscule și semnele de punctuație. Ultimele lecții ale acestei părți cuprindeau și primele texte mai elaborate, în versuri și proză. Partea a treia conținea istorioare morale, fabule poezii și proverbe. Bucățile de citire care predominau erau fie cu rol moralizator ori care descriiau fenomene naturale, subiecte din literatura populară sau aflate în legătură cu probleme din viata de zi cu zi. Se găseeu și unele texte (precum "Mărirea strămoșilor", "Ștefan cel Mare și șoimul", "Unirea face puterea", "Patriea mea") care tratau probleme
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
față de familiar și firesc, față de natură și cultură. E îngăduință față de natura umană, cu bunele și relele ei - conservatorul acceptă omul vechi și nu-și propune să creeze un om nou. E surâs homeric sau chaucerian, mai degrabă decât crispare moralizatoare. Nu e încremenire, ci mers liniștit, la pas. Conservatorul vrea să reformeze cuviincios și realist lumea pentru a o păstra, în timp ce progresistul vrea să arunce tot ce vine din trecut, pentru a impune un viitor utopic, pe care-l consideră
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]
-
vreau să fiu. Presa a ajuns dumnezeul societății, ajungând să-și aroge chiar dreptul de a împărți dreptatea. Poți face umor și fără să batjocorești. E foarte greu și subtil, dar se poate. Poți satiriza sentimente, acțiuni, fapte, cu scop moralizator, dar nu să umilești credințe și persoane. Nu pot ieși în stradă pentru ideile unei Franțe care a pus bazele ideologice ale unui comunism pe care-l simt și astăzi puternic în viața poporului meu. Nu e întâmplător că exact
Site ortodox, reacție despre CHARLIE HEBDO by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104408_a_105700]
-
repede-înainte și din ce în ce mai „la vedere”, musicalul SUPERMARKET are scopul de a-i ține societății actuale o oglindă a adevărului în față și de a pune accent pe înțelegerea față de dilemele și problemele omului recent. Comicul actualității nu trage de urechi moralizator, ci încearcă să-i trezească și să le reamintească celor prinși în nervroză a shopping-ului și într-o goană falsă după fericire despre lucrurile care contează cu adevărat: umanitatea, sentimentele și idealurile. Scris de Theo Herghelegiu, figură emblematică a
TeenMedia Academy inaugurează un SUPERMARKET teatral by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105928_a_107220]
-
ați dus ilegal pe Oprea de la frizer și înapoi, cu girofar, fără să ciripiți nimic pe Facebook. Cum o face acum ( mult prea des) noul PR al MAI, bravul agent Svejk Godină. PS: Ete gratis și alte subiecte de fabule moralizatoare, dom' șef: portbagajele Poliției seara, pline cu mere și brânză de la țăranii din piețe sau de pe marginea DN, fabrica de permise auto Argeș, șeful de post din satul cu sclavi Berevoiești, pensionările anticipate medicale bănoase și reîncadrările sănătoase la privat
RĂZBOI. Găinușă și Godină atacuri sub centură by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106000_a_107292]