3,037 matches
-
a dobândit o bandă suplimentară (indicată de vârf de săgeată). Și în acest caz, benzile conformaționale se văd în partea de sus a gelului (după Dr. Nalin Thakker, St. Mary’s Hospital, Manchester, din Strachan și Read, 1997, 2004). Analiza morfologiei cromozomilor de la pacienții cu retinoblastom a evidențiat existența unor deleții vizibile în cromozomul 13 din celulele normale ale sângelui, în aproximativ 5% dintre cazuri. Extinderea delețiilor a fost variabilă la diferiții pacienți analizați, dar în toate cazurile s-a pierdut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și nici nu s-a evaluat importanța selecției cariotipice în evoluția celulelor tumorale. În plus, chiar și după aceea, s-a vădit că studiul cromozomilor în celulele transformate malign, mai ales din tumorile solide, este mult mai dificil datorită alterării morfologiei generale a cromozomilor, a modificării stării fizice a cromatinei, a lipiciozității dobândite de cromozomi, pe fondul „zgomotului citogenetic” ce însoțește starea de transformare malignă a celulei. Dificultățile au fost generate și de faptul că în multe neoplasme, anomaliile cromozomale sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este suficientă spre a activa locusul genic Fbx15. Transducția simultană a tuturor celor 24 gene-candidat a asigurat formarea a 22 colonii rezistente la G418. În cursul procedurii de selecție a acestor colonii dintre cele 12 clone obținute, cinci au prezentat morfologia similară celulelor ES, având o formă rotundă, nucleoli mari și puțină citoplasmă. Repetarea experimentului a condus la obținerea a 29 colonii rezistente la G418 dintre care au fost preluate șase colonii. Patru dintre acestea au avut morfologie asemănătoare celulelor ES
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cinci au prezentat morfologia similară celulelor ES, având o formă rotundă, nucleoli mari și puțină citoplasmă. Repetarea experimentului a condus la obținerea a 29 colonii rezistente la G418 dintre care au fost preluate șase colonii. Patru dintre acestea au avut morfologie asemănătoare celulelor ES, precum și proprietăți proliferative, timpul lor de dublare fiind de 19,4; 17,5; 18,7 și 18,6 ore, ceea ce este echivalent cu acela al celulelor ES tipice, care este de 17 ore. Aceste celule au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-se că, atunci când se scoate din rezerva de gene-candidat transduse, Oct3/4, Klf4, nu apar colonii rezistente la G418. Dar, atunci când din combinație se scoate c-Myc apar colonii rezistente la G418, dar acestea au un aspect mai flasc, celulele neavând morfologie specifică celulelor ES. Eliminarea celorlalte gene-candidat nu a afectat semnificativ numărul de colonii și a condus la identificarea combinației necesare și suficiente pentru adoptarea fenotipului ES. Astfel s-a ajuns la identificarea combinației de gene-candidat, care atunci când sunt cotransduse asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
LB și RB desemnează secvențele de graniță din stânga și din dreapta ale T-ADN (din Escobar și colab., 2001). Transformarea plantelor și expresia transgenelor au fost confirmate prin analiză Southern a ADN genomic total, analiza fluorometrică GUS și revers transcripția PCR. Morfologia generală și dezvoltarea plantelor transgenice nu s-au deosebit principial de acelea ale plantelor martor. Plante tinere de tomate transgenice (A) și de tip sălbatic (B) au fost infectate cu A. tumefaciens 25W-5A prin injectare în tulpină a unei cantități
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caz specifice genului, și în cel mai rău caz specifice corpusului dat. Să vedem consecințele observației că anumite modele identificate sînt valabile pentru un anumit gen sau, mai restrîns, că ele acoperă numai colecția de narațiuni analizate efectiv. 2.2. Morfologia basmului rusesc Punctul de plecare al celebrului studiu al lui Propp (1928) ar părea un fel de definiție minimalistă, de genul celei introduse în Capitolul 1 - un text în care se prezintă o schimbare de la o anumită stare la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
text în care se prezintă o schimbare de la o anumită stare la una modificată. Cum s-a observat mai înainte, putem cataloga schimbarea efectivă a stării drept „eveniment”. Astfel, „evenimentul”, sau „schimbarea stării” reprezintă cheia și fundamentul narațiunii. Iar morfologia basmului rusesc devine, la Propp, un inventar al evenimentelor fundamentale, pe care le numește „funcții” și le identifică, în fondul său de bază, cu 115 povești. În alte cuvinte, Propp a analizat colecția sa de basme căutînd anume elemente recurente
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nouă mișcare poate urma direct unei mișcări anterioare, dar putem întîlni și o împletire între ele prin oprirea dezvoltării începute și intercalarea unei noi mișcări. (Propp, 1970:94; ed.rom.) Nu voi insista asupra modului în care Propp aplică această morfologie basmelor din corpusul său, întrucît scopul meu principal este de a contura ceea ce el înțelege prin „funcție”, „rol” și „mișcare”, pentru a putea identifica elemente similare în alte povești. Iar faptul uimitor este că narațiuni destul de îndepărtate de basmul rusesc
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
naște cu o ereditate sănătoasă; el poate fi însă într-o stare de dezechilibru, dacă individul se naște cu predispoziții morbide pentru tuberculoză, cancer, diabet, nevroze sau alte afecțiuni. Din clipa nașterii, orice individ este deci înzestrat cu o anumită morfologie, fiziologie și psihologie, corespunzând unor anumite predispoziții intrinseci, în raport cu ereditatea descendențiilor, rasa, sexul, etc. Acest ansamblu de elemente somatice, reacționale și predispoziționale, cu care un individ apare în viață, adică bagajul său ereditar, îi orientează în anumite direcții toate posibilitățiile
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
întreținută cu vechiul regim. Altfel spus, nici analiza genetică a regimurilor comuniste a lui Kitschelt 34, nici logica unei recesiuni a clivajelor clasice și a ecarturilor față de acestea, ca la Lawson 35 nu permit abordarea într-o manieră pertinentă a morfologiei actuale a partidelor din România, cele două abordări aplicând linearitatea superficială și deterministă în abordarea fenomenului partidelor în Europa de Est. Pentru Daniel-Louis Seiler, mutațiile politice, economice, sociale și culturale pe care le suportă țările din Est echivalează cu o veritabilă revoluție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
situația lui alarmă, general și literar românesc, explicat de V. Stati prin trivogă, absent din Dicționarul explicativ al limbii române și Micul dicționar academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
naît de l'action de la proportion sur la cadence" (Essai sur le rythme, p. 178). Într-adevăr, admirația și prețuirea lui Valery pentru cei doi esteticieni de origine română este pe deplin justificată. (b) p. ISI. Pornind de la studiile de morfologie a culturii, de la lucrările lui WBlffin, Spengler, Worringer sau Frobenius, Lucian Blaga a dezvoltat o estetică proprie, sinteză de teorie a cunoașterii și înaltă poezie lirică. Pentru ceea ce ne interesează aici reținem Filozofia stilului (București, 1924) și Trilogia culturii (București
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1. Modelul copierii 4.2. Modelul valuării (engl. valuation) 5. Alte ipoteze și teorii 5.1. Proiecția Acord 5.2. Centrul Φ 5.3. Trăsăturile INDEX și CONCORD 5.4. Compatibilitatea ipotezei INDEX CONCORD cu teoria minimalistă 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice 6. Acordul sau concordanța pronumelor cu antecedent nominal 7. Concluzii Capitolul 2. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 1. Introducere 2. Acordul din perspectiva trăsăturilor implicate 2.1. Genul și numărul 2.2. Cazul 2.2.1. Marcarea cazului în grupul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Interpretarea greșită a subiectului, prin extindere 3. Acordul sintagmelor coordonate 4. Acordul adverbului 5. Acordul pronumelor personale cu antecedent nominal CONCLUZII BIBLIOGRAFIE SURSE INTRODUCERE Obiective Acordul constituie o temă de cercetare complexă, atât prin domeniile lingvistice pe care le implică - morfologie, sintaxă, semantică -, cât și prin domeniile sintactice în care se manifestă - grup nominal, grup verbal, enunț (acordul pronumelor anaforice) - și termenii pe care îi implică: în grupul nominal se acordă modificatorii adjectivali și determinanții; în grupul verbal se acordă verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi (Am cumpărat mai multe vinuri roșii) sau entități numărabile atomice care cuprind substanța denotată de masiv (iaurturile din frigider). Din perspectiva relației dintre trăsăturile semantice [singular], [plural] și morfologia de singular, plural, se pot face câteva distincții: (i) în cazul entităților numărabile atomice indivizibile (ex. pui, scaun, minge, caiet, copil etc.), forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților. Suma cumulativă reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și egale. Astfel, o minge nu se poate divide. Un pui sau un scaun se pot divide, dar entitățile atomice rezultate (cap, picior, aripă etc., respectiv spătar, picior) nu sunt uniforme și egale. (ii) în cazul entităților numărabile atomice divizibile, morfologia de singular și plural se asociază cu aceleași caracteristici semantice ca la entitățile atomice indivizibile: forma de singular denotă o proprietate, iar forma de plural denotă suma cumulativă a entităților, prin sumă cumulativă înțelegându-se entitățile și subansamblurile de entități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
setul denotat de GD echipa: (21) Echipa a făcut / *au făcut testul antidoping. Chiar dacă în evenimentul [a făcut testul antidoping] sunt implicate mai multe entități (membrii echipei), pluralul este imposibil în limba română 8. Exemplele de mai sus arată că morfologia verbului nu reflectă numărul de evenimente sau numărul de entități implicate în eveniment. Trăsăturile GV sunt dependente de caracteristicile morfosintactice ale GD subiect. Abia în absența unor trăsături morfosintactice ale subiectului, verbul își validează trăsăturile pe baze semantice. Nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mei - număr refererențial singular; persoana I; numărul formal plural; genul formal masculin Trăsăturile formale sunt implicate în acordul cu substantivul (copiii mei). Astfel, posesivul ar două trăsături de număr, una referențială și una formală, valuată prin acord. 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice Bobaljik (2008) susține că acordul trebuie să fie conceput în afara unei configurații sintactice. El ar ține de componenta care interpretează structura sintactică, adică de morfologie, și nu de componenta care generează structura sintactică (narrow syntax), unul dintre argumente fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsături de număr, una referențială și una formală, valuată prin acord. 5.5. Ipoteza morfologiei postsintactice Bobaljik (2008) susține că acordul trebuie să fie conceput în afara unei configurații sintactice. El ar ține de componenta care interpretează structura sintactică, adică de morfologie, și nu de componenta care generează structura sintactică (narrow syntax), unul dintre argumente fiind acela că există construcții în care nominalul acordat nu are nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că există construcții în care nominalul acordat nu are nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl joacă felul cum este definit elementul care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl joacă felul cum este definit elementul care controlează (determină) acordul: (46) Elementul care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clasele de cuvinte implicate în acord sunt substantive, pronume, articole, verbe și adjective. Direcția acordului este de la nominal la verb sau la adjectiv. Relația de acord este una de dependență: trăsăturile verbului și ale adjectivului depind de cele ale numelui. Morfologia GV depinde întotdeauna de GD subiect (forma sau/și semantica acestuia), indiferent ce semantică adoptăm pentru evenimentul denotat de GV. Și trăsăturile adjectivului depind de trăsăturile unui nume, întrucât adjectivul, prin natura sa, exprimă o proprietate (în sens larg) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Barbu (2008), dacă ar trebui să alegem o formă "corectă"23, aceasta ar fi cea cu o singură marcare a cazului. Argumentul său se bazează pe distincția între predeterminanți, determinanți tari și determinanți slabi și pe câteva considerații legate de morfologia pronominală. Potrivit lui Barbu, determinantul slab are valoare adjectivală, dar dacă preia funcția determinantului tare, are valoare pronominală (un alt poet - alt poet). Flexiunea cu marcarea cazului, de tipul altor, amânduror etc., este o flexiune de tip pronominal. Cum determinantul slab
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]