1,753 matches
-
abrutizare și lipsă de umanitate, n-am fost mai impresionat decât privind, de curând, câteva secvențe în care se filma dezmembrarea unei comunități țigănești de la o margine a Bucureștiului. Peisaj industrial dezolant, castele de apă în ruină, scheletul unei hale, mormane de țevi ruginite și robineți. în mijlocul bălăriilor înalte cât un stat de om, o duzină de barăci de fier cu ușile smulse. În ele * Acest text este un articol din "Dizionario della Libertî" publicat în Italia în 2002. Douăzeci și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vreau să fac o jălanie, căci sunt arse de tot, și nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude în ele behăitul turmelor, păsările cerului și dobitoacele au fugit și au pierit. 11. Voi face și Ierusalimul un morman de pietre, o vizuină de șacali și cetățile lui Iuda le voi preface într-un pustiu fără locuitori. 12. Unde este omul înțelept care să înțeleagă aceste lucruri? Să spună acela, căruia i-a vorbit gura Domnului, pentru ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
au zis întregii adunări a poporului: 18. "Mica din Moreșet proorocea pe vremea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, și muntele Casei Domnului o înălțime acoperită cu păduri." 19. L-a omorît însă oare Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul? Nu s-a rugat el Domnului? Și atunci Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
moștenitori? Atunci pentru ce stăpînește Malcom Gadul, și locuiește poporul lui în cetățile lui? 2. De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, cînd voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni pe cei ce-l izgoniseră, zice Domnul." 3. "Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu saci, și bociți-vă alergînd încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Domnul Și-a deschis casa de arme, și a scos din ea armele mîniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului, Dumnezeului oștirilor, în țara Haldeilor." 26. "Pătrundeți din toate părțile în Babilon, deschideți-i grînarele, faceți-le niște mormane ca niște grămezi de snopi, și nimiciți-le. Nimic să nu mai rămînă din el! 27. Ucideți-i toți taurii și junghiați-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor! 28. Ascultați strigătele fugarilor, ale celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
locuitoarea Sionului. "Sîngele meu să cadă asupra locuitorilor Haldeii!" zice Ierusalimul. 36. De aceea, așa vorbește Domnul: "Iată, îți voi apăra pricina, și te voi răzbuna! Voi seca marea Babilonului, și-i voi usca izvorul. 37. Babilonul va ajunge un morman de dărîmături, o vizuină de șacali, un pustiu și o batjocură, și nu va mai avea locuitori. 38. Vor răcni împreună ca niște lei, vor țipa ca niște pui de lei. 39. Cînd vor fi încălziți de vin, le voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
scria 246. Apoi aruncă o privire spre ușa urâtă, din metal. Și pe ea era trecut același număr, 246. Ferestrele păreau să aparțină unei fabrici vechi, nu se zărea nici o lumină pe nicăieri. Privi În jur. Strada era mărginită de mormane de saci negri de gunoi, pe care ninsese, și de magazine chinezești. Spre oroarea ei, un șobolan Îi țâșni printre picioare. Un al doilea Îl urmă. Kitty se trase un pas Înapoi și văzu ambele rozătoare dispărând Într-o gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
câteva zile Înainte, cu o grămadă de valize, genți și speranțe până la cer. Charlie Jones, proprietarul Galeriilor Charlie Jones din Tribeca, o invitase la acest târg de artă - Art LA - pe care Îl sponsoriza Împreună cu alții, iar ea Își adusese mormane de ținute sexy, pantofi de designer care mai de care mai trăsniți, lucrări de artă, rame mari, scumpe, și echipament TV. Desert Rose Îi spusese lui Kitty la telefon că spera să facă senzație la Art LA, pentru că acolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de accent iranian. — Da, dar vorbesc farsi cu un puternic accent american. Nu mi s-a permis niciodată să mă Întorc În Iran. Oricum nu mai am pe nimeni acolo. Pentru mine Iranul Înseamnă doar niște amintiri Încețoșate și un morman de poze alb-negru la care nu mă uit aproape niciodată. — Prin urmare ești americancă printr-un concurs de Împrejurări, spuse Kitty. — Da. Tu? — Eu sunt americancă de bunăvoie. Când eram mică, sub regimul comunist, mă uitam la filmele americane. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
legătura uimitoare pe care o simțise Între ei nu fusese decât În imaginația sa, dar, slavă Domnului, se Înșelase. Termină repede de strâns, Însă nu-și găsea nici o pereche de pantofi. Poate-i furase cineva sau poate se pierduseră În mormanul de haine și pantofi pe care și le adusese Desert Rose și pe care le ținea aruncate Într-o cutie de sub pat. Kitty nu-și găsea nici ghetele, se gândea că era nevoită să se Întoarcă la zăpezile din Manhattan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Nu o mai putem reține pe Suzanne cu mașina o oră și jumătate dus, și Încă pe-atât până În Bel Air. — Bine, zise Desert Rose morocănoasă, dar demnă. Își scoase bagajele din mașină, unul câte unul, iar după ce extrase tot mormanul din portbagaj Îi mulțumi lui Suzanne. Apoi Îi Întoarse spatele lui Kitty și se Îndepărtă, fără un singur cuvânt de rămas-bun. Un final prost al călătoriei lor Împreună. Când mașina se puse În mișcare, Kitty se uită În oglinda laterală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Șantierului Îl invită pe acesta să i-a loc la masa lor, oferindu-i un pahar de tărie. Îl privi semnificativ. „Avem o foame de lup...Dorim să mâncăm orice În afară de eternele fripturi care de fapt au drept garnitură un morman de morcovi În timp ce carnea trebue s’o depistăm cu microscopul...!” Șeful bucătăriei dădu de gol paharul de băutură, ridicându-se În picioare. „Toată Încrederea domnilor, carnea-i proaspătă...” Șeful strâmbă nasul. Repet, nici nu vreau să mai aud. Am hotărât
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ajutor...! Sărmanii oameni...!” Atena se opuse. „Nu te necăji...! Are cine să-i salveze...! - preciză fata arătând cu mâna unele echipe de intervenție ce alergau la locul dezastrului. „Oare locuința noastră, o mai fi pe verticală...!?” Tony Pavone ezită, privind mormanul de dărâmături. Atunci fata hotărâtă, Îl trase după ea făcânduși prin mulțime loc cu coatele, Îmbrâncind, gesticulând, cerând cale liberă...!! Însfârșit, ajunseră la statuia lui C.A Rosseti. Vedea și nu-și credea ochilor. Aici cutremurul de pămând fusese mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îl trase după ea făcânduși prin mulțime loc cu coatele, Îmbrâncind, gesticulând, cerând cale liberă...!! Însfârșit, ajunseră la statuia lui C.A Rosseti. Vedea și nu-și credea ochilor. Aici cutremurul de pămând fusese mai necruțător!! Câteva clădiri transformate În mormane de moloz iar una din clădiri rămase pe verticală dar În compesație, luase foc. În disperare, unii oameni cu hainele de pe ei În flăcări, se aruncau pe ferestre sperând Într’o miraculoasă salvare! Părăsiră locul dezastrului cu inimele Înfricoșate, la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
necitite și de necitit. Volume vechi, legate În piele, crăpate și roase de mucegai, se Învecinau cu cărți ieftine mai noi, ale căror pagini Îngălbenite se făcuseră maronii și se fărîmițau pe la colțuri. Erau westernuri de Zane Grey cu toptanul, mormane nesfîrșite de cărți cu predici lugubre, vechi enciclopedii, memorii din Marele Război, diatribe Împotriva New Deal-ului, ghiduri despre Noua femeie. Însă, firește, Flo nu știa că lucrurile astea sînt cărți. Aventuri pe planeta Pămînt. Mă amuză să mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de psihologia individului, care În acest caz este Flo, mama mea gestantă. Mi-e teamă că “rotundă ca o minge” e o expresie prea blîndă. Era dezgustător de imensă și simplul efort zilnic de a căra mereu cu ea tot mormanul ăla de osînză o făcuse Îngrozitor de nervoasă. O scrofulină cu capsa pusă. Îndemnată de agitația vorace a milioane de celule hămesite, Întotdeauna apuca cea mai mare bucată din orice-i cădea În mînă, chiar dacă era plină pînă-n gît și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
propriile trupuri ale Frumoaselor mele. Și, pînă la urmă, ce importanță mai are ? O cauză pierdută e o cauză pierdută. Însă n-am de gînd să insist mai mult asupra acestui subiect. Am să revin mai Încolo. Mama făcuse un morman uriaș de hîrtie, pe care o trăgea cu mare efort după ea și o Îndesa În peștera aia mică și Întunecoasă pe care o găsise. Însă, ajunși aici, nu trebuie să ne lăsăm atît de distrași de trista cacofonie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
rupte și propozițiile sfîșiate pe care mama le-a amestecat Într-un melanj indescifrabil care, cîteva clipe mai tîrziu, avea să-mi amortizeze căderea În existență ? Mijesc ochii, să văd mai bine. E foarte Întuneric În locul În care a Împins mormanul și unde acum e ocupată să-l netezească la mijloc și să sară pe marginile lui, și nu reușesc să văd limpede decît dacă mă aplec peste prăpastia reprezentată de clipa În care m-am născut. Mă uit În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
exact unde avea să stea Norman. Atunci, Încă nu-l cunoșteam - pentru mine, avea să rămînă un timp pur și simplu Proprietarul Biroului - Însă harababura de pe biroul lui, țepușa dreaptă de oțel pe care erau Înfipte pînă la vîrf un morman burtos de chitanțe, brațele strălucitoare ale scaunului și, firește, perna roșie Însăși, cu scobitura În formă de fese din mijloc, emanau o aură de seriozitate și demnitate pe care, date fiind circumstanțele vieții mele de pînă atunci, le-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ei se afla un calorifer pe care cineva Încercase - cu succes parțial - să Îl vopsească În roșu. Jerry găsi ceea ce căuta În debara : o cutie de pantofi Florsheim gri, pe care o puse vertical pe pat, vărsîndu-i conținutul Într-un morman, lîngă locul În care mă aflam - scrisori, plicuri, o mînă de cărți de joc albe și albastre pe verso-ul cărora se afla cuvîntul BICICLETĂ, și multe fotografii. Într-una dintre ele, l-am văzut, cu capul În jos, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cum citeam Împreună ziarul. Într-o zi, la micul dejun, am citit un lung articol din Globe, despre Adolf Eichmann. Arăta imagini cu vagoane Întregi pline cu oameni Înfometați ce-și Întindeau brațele scheletice printre șipcile vagoanelor de animale, și mormane de cadavre În putrefacție - aveau chipuri de șobolan - și Jerry a zis că, privindu-le, i se face rușine că e om. Asta era o idee nouă pentru mine. Am ajuns să-mi placă foarte mult cafeaua, și apoi vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
magazinelor, și asta era dinamita. Pentru șobolani, pacea e foarte asemănătoare cu războiul, așa că majoritatea lor și-au văzut de viață, cum au putut mai bine. Șobolanul obișnuit nu vede mare diferență Între o clădire aflată În picioare și un morman de moloz, În afara faptului că În moloz te poți ascunde mai bine. CÎnd se prăbușea o clădire, șobolanii se retrăgeau spre ce mai rămăsese din pivnițe, În canalele de scurgere fisurate și crăpăturile din blocurile de piatră. Globe a publicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mai puțin chef, rătăceam prin prăvălia pustie. Nu prea mai erau multe de citit, doar cîteva broșuri religioase plicticoase. Le-am citit și pe-alea. Cu două dimineți În urmă, ploua cu găleata, și ploaia spăla praful și mizeria de pe mormanele de moloz și forma pîrÎiașe noroioase pe stradă. Pe podeaua de la Pembroke Books, punctată de umbrele picăturilor de ploaie, se aflau Împrăștiate rămășițele mai multor mese pe care mi le procurasem de afară, bucățele și fărîmițe de mîncare amestecate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a le rupe. Și atunci am știut. Mi-a luat mult timp și a fost nevoie de toată puterea mea ca să car volumul În spatele boilerului și să-l bag În ce mai rămăsese din vechiul nostru adăpost din colț, cîteva mormane de confetti murdare, aproape fără nici un miros. Odată campat acolo, sunetele lumii abia dacă mai ajungeau pînă la mine. Huruitul camioanelor s-a preschimbat În vînt. Bubuiturile pereților ce se prăbușeau au devenit brizanți ce băteau peste stîncile negre. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în altul, șoptind persuasiv și dulce la urechea câte unui adormit: "Pișșșe-te că pleacă trenul... pișșșș, pișșșș..." Mult mai eficientă era comanda: "Saltă capul, să-ți iau perna!", la care aproape toți reacționau automat, așa că Lulu își făcuse un 48 morman de perne în pat. Pufneau în râs pe înfundate când îl mângâiau pe câte unul, soptindu-i la ureche vorbe porcoase, cu glas subțire, ca din partea unei gagici... Doar când albastrul întunecat de pe fereastră a început ușor să se decoloreze
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]